Ştiri
14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci: CE e bine să faci astăzi pentru bunăstarea familiei

Mii de creștini din lumea întreagă sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii.

Cea mai veche dintre sărbătorile creştine, Înălţarea Sfintei Cruci, este singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie.
Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii, asa cum se numește sărbătoarea în popor, este cinstită prin post și praznice, pe 14 septembrie, fiind cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt.

 

Se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodărilor. Credincioșii sfințesc la biserica, ulcele noi pline cu miere și lapte; de toarta cănițelor se leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

 

Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.
Înălţarea Sfintei Cruci marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

 

 

Datini şi obiceiuri străvechi
Ziua Crucii este consideară dată ce vesteste sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară.

 

La sate, încă se mai crede că şerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

 

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea parul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

 

Tradiții și obiceiuri

 

În aceasta zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

 

În tradiția populară, frunzele și florile de busuioc, mentă, maghiranul și cimbrul sunt plante magice și se sfințesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc sfințit la această sărbătoare alină durerile, chiar și migrenele puternice sau durerile de dinți. În mediul rural, cu crenguțe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune și în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.

 

De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfințit la biserică și curpeni (tulpini târâtoare de castraveți și de pepeni), sperând ca rodul să se adune și în acești pomii neroditori.

 

Dacă tună în această zi, va fi o toamna lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine să culegi calinele, pentru că, în acest caz,  în ajunul sărbătorii va fi o noapte geroasă.

 

Ziua Crucii vestește că vara s-a sfârșit și toamna își intră în drepturi. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.(Sursa: Alba24)

download from google playdownload from apple store

 

Obiceiuri şi tradiţii: Ce să NU faci de Sfântul Ilie ca să nu atragi nenorocirile



 

Loading...
loading...
Loading...
Sondaj
Cine se face vinovat de explozia din strada Primăverii?
Proprietarul apartamentului
Furnizorul de gaz
Autoritățile
Firma care lucra în bloc la instalație
Altcineva
Declaraţia zilei
”Eu știu că inclusiv presa locală a redat corect această situație de fapt, au apreciat că nu un număr cât mai mare de sancțiuni ar fi liniștit scandalurile existente între cele două familii. Nu cred că asta se dorește în ...
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.5990 lei
USD
Dolarul SUA
3.8373 lei
CHF
Francul elveţian
3.9823 lei
GBP
Lira sterlină
5.1814 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.4371 lei
XAU
Gramul de aur
161.4201 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2181 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4858 lei
AUD
Dolarul Australian
3.0690 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1272 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1761 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6180 lei
Vremea
astăzi
Botosani
10 o C
Dorohoi
10 o C
Bucecea
10 o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
10 o C
Horoscop
astăzi
web site traffic statistics
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2017 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.