În spațiul public, se vorbește deseori despre asistații sociali ai României, despre cei care primesc venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei sau ajutoarele de încălzire pe perioada iernii.
Însă în ciuda faptului că beneficiile sociale sunt acordate constant de ani de zile, Institutul Național de Statistică anunța anul trecut că rata sărăciei relative în România este de 25,4%, în timp ce Eurostat calcula, în anul 2014, că aproximativ 40% dintre cetățenii țării sunt în risc de sărăcie.
În județul Dâmbovița, de exemplu, 25% din cei care beneficiază de venitul minim garantat primesc acest ajutor de peste 10 ani. Conceput, teoretic, pentru a-i ajuta pe oameni să depășească un moment dificil, venitul minim garantat nu le-a schimbat viața. A devenit parte din modul lor de viață.
Ministrul Muncii: „Sistemul întreține o parte din populația respectivă pe beneficii sociale și nu are inițiative care să ducă la reducerea acestei dependențe”
Liderul național în ceea ce privește procentul de persoane care primesc venitul minim garantat este județul Teleorman, unde 2,86% dintre locuitori beneficiau în decembrie 2015 de acest tip de ajutor. Potrivit datelor de la Ministerul Muncii, acesta este urmat de județul Mehedinți, unde procentul este de 2,50% și de Buzău, 2,42%, Vaslui, 2,26%, Dolj 2,09 %. Situația este paradoxală, având în vedere că Teleorman nu se află printre cele mai sărace trei județe din țară, care sunt Botoșani, Vaslui și Vrancea. Mai ales că, în Botoșani, procentul celor care beneficiază de venitul minim garantat este de 1,04% din populație, sub media națională de 1.17%.
„Teleormanul este în toate topurile legate de beneficiile sociale. În condițiile în care harta sărăciei îmi arată că Teleormanul este într-unul din județele sărace, dar nu este mai sărac decât altele. Faptul că eu am cel mai mare procent, îmi arată că acolo a existat o mai mare ușurință în a defini persoanele ca fiind asistate social”, crede ministrul Muncii Dragoș Pîslaru.
El corelează aceste date cu nivelul șomajului din zonă, care a fost, în septembrie 2016, cel mai ridicat la nivel național.
„În luna septembrie a acestui an, județul Teleorman a avut cel mai mare șomaj din țară, a ajuns la 11,76%, în condițiile în care media națională este de 4,77%. Și ceea ce este foarte important: în Teleorman sunt în septembrie 18.724 de șomeri din care 16.073 sunt șomeri de lungă durată, cu mai mult de șase luni de șomaj. Asta indică faptul că, practic, eu am un sistem, în care întrețin o parte din populația respectivă pe beneficii sociale, și acest sistem nu are niște inițiative care să ducă cumva la reducerea acestei dependențe prin crearea de locuri de muncă. Și asta este o viziune a felului în care se gestionează problema acestor oameni”, este de părere Dragoș Pîslaru.
Pîslaru: „Stă în semnătura ta să ajuți acești oameni, ceea ce devine foarte interesant mai ales în perioade electorale”
Cele mai multe ajutoare destinate combaterii sărăciei (venit minim garantat, alocație pentru susținerea familiei, ajutor pe încălzire) se dau în județul Bacău: 72.308, la o populație de 746.566 de locuitori. Raportată la numărul de locuitori însă, ponderea ajutoarelor sociale destinate combaterii sărăcie este însă cea mai mare în județul Teleorman: 43.316 de ajutoare la 389.433 de locuitori, adică 11,1%. La nivel național, media este de 5,8%.
Ajutoarele sociale (venit minim garantat, alocația pentru susținerea familie, ajutor de încălzire) raportate la numărul de locuitori. Ministrul Muncii este de părere că dependența de ajutoarele sociale îi face pe oameni ușor de manipulat.
„Există un sistem în care să ai o masă de manevră. Stă în semnătura ta să îi ajuți pe acești oameni, ceea ce devine foarte interesant mai ales în perioade electorale și nu numai. Noi pretindem că rezolvăm problemele oamenilor care sunt în nevoie, dar, de fapt, știm mai ales cei care au fost în partide politice și au conexiunea de la zona centrală până la firul ierbii, știm de fapt cine beneficiază, cine controleză, cine nu poate să verifice aceste lucruri și menținem un astfel de comportament”, crede Dragoș Pîslaru.
5,6% dintre românii cu venituri peste medie primesc venitul minim garantat. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii în anul 2015, 245.545 de persoane au beneficiat de venitul minim garantat, 277.624 de familii de alocația pentru susținerea familiei și 692.000 de familii au beneficiat de ajutoare de încălzire.
Semne de întrebare apar însă la felul în care sunt distribuite acestea: dacă împarți veniturile beneficiarilor în categorii, rezultă că, în timp ce 35% dintre beneficiarii alocației pentru susținerea familiei au cele mai mici venituri din țară, 8,7% dintre ei au venituri peste medie. Totodată, 55,9% dintre ajutoarele pentru venitul minim garantat sunt direcționate către cei mai săraci români, 5,6% către cei cu venituri peste medie, iar 0,1% chiar către cei cu cele mai mari venituri. (Sursa: ziarul Republica)
