Răscoala din 1907 va fi subiectul unei expoziții pe care Muzeul Național al Țăranului Român o va organiza în toamna acestui an, în colaborare cu Arhivele Naționale ale României.
În ziua de 8/21 februarie 1907, țăranii strânși în curtea primăriei din localitatea Flămânzi pentru a încheia învoielile agricole au sfârșit prin a-l maltrata pe Gh. Gh. Constantinescu, administratorul moșiei locale. Incidentul, primul dintr-o serie lungă, este considerat începutul mișcărilor țărănești din primăvara anului 1907.
Cauzele răscoalei sunt complexe îmbinând împărțirea inechitabilă a pământului cu abuzurile marilor arendași și cu arenzile tot mai împovărătoare impuse țăranilor.
Șirul de recolte slabe din anii anteriori a reprezentat doar un catalizator al revoltelor care au pornit din județul Botoșani și s-au extins rapid în toată țara. Au fost incendiate conace și moșii, au fost devastate orașe, unii dintre proprietarii agricoli sau angajații lor fiind victime ale furiei răsculaților, iar măsurile pe care factorii politici le-au luat pentru înăbușirea răscoalei au stârnit numeroase controverse.
Răscoala din 1907 va fi subiectul unei expoziții pe care Muzeul Național al Țăranului Român o va organiza în toamna acestui an în colaborare cu Arhivele Naționale ale României.
Ca un preambul al acestui eveniment cultural, Arhivele Naționale ale României prezintă astăzi, în format digital, un document păstrat la Serviciul Județean Botoșani al Arhivelor Naționale ale României în fondul Prefectura județului Botoșani, care prezintă în mod detaliat desfășurarea evenimentelor de la Flămânzi din data de 8/21 februarie 1907.
Este vorba de raportul înaintat de inspectorul comunal al plășii Hârlău prefectului Județului Botoșani la 14 martie 1907, redactat în urma unei anchete administrative, din care reiese că în urma înștiințării primite din partea autorităților, în dimineața zilei de 8/21 februarie 1907 s-au strâns în curtea primăriei comunale din localitatea Flămânzi aproximativ 400-500 de locuitori din comunele Flămânzi și Copălău care timp de câteva ore l-au așteptat în zadar pe administratorul moșiei Flămânzi pentru negocierea învoielilor agrare.
Potrivit documentului, evenimentele s-au desfășurat astfel:
„...între oarile 10-11 au trecut pe dinaintea primăriei Dl. Gh.Gh. Constantinescu, administratorul moșiei cu trăsura la administrația moșiei. După care, sătenii adunați în curtea primăriei văzând că Dl. Constantinescu nu vine la primărie ca să trateze cu ei învoielile agricole, au rugat pe dl. primar ca să-l poftească la primărie; care trimițând pe ajutorul de primar a-i comunica cerirea locuitorilor, acesta întorcându-se le-au comunicat că vine. Dar mai pe urmă au venit un alt locuitor și le-au spus că dl. Constantinescu nu mai vine la primărie și că, dacă locuitorii au necesitate de D-sa trebuie să vie în ograda Administrației moșiei unde pot trata acolo învoielile agricole, nu la primărie, căci acolo este dugheana D-sale. După care locuitorii ducându-se la administrația moșiei după ora 12 post meridiane, li s-au comunicat că dl. Constantinescu a plecat la cumnatul său C. Ciornei, secretarul primăriei, la masă. Ear locuitorii au plecat de la curte la cârciumă unde parte din ei, după ce au băut, s-au sfătuit între ei că dacă dl. Constantinescu nu va veni la primărie ca să facă cu ei învoielile agricole după cum le-au făcut cunoscut, să se adune să se ducă cu toții la casa dlui. Ciornei pentru a-l aduce pe dl. Constantinescu cu forța la Primărie”.
Ajunși în fața porții secretarului primăriei, locuitorii i-au cerut administratorului să iasă „amenințându-l că dacă nu esă afară să vorbească cu ei îi devastează casa dlui. Ciornei și îi dă foc. După care Dl. Constantinescu auzind aceasta au ieșit afară pe cerdac dimpreună cu cumnatul D-sale Ciornei pentru ca să vorbească cu ei, unde văzându-i într-un număr așa de mare i-au fost teamă să trateze cu ei și au crezut că îi va calma spuindu-le că nu mai este administratorul moșiei și că va veni dl. arendaș Fișer care va face învoielile cu ei, iar unii dintre ei i-au ripostat că dacă nu este administrator pentru ce i-au chemat să stea flămânzi toată ziua, căci această vorbă le putea spune și dimineață. După care unul din ei, Ioan Dumitru Dolhescu, l-au smucit de pe cerdac și apoi alții pentru a-l aduce cu forța la primărie pe dl. Constantinescu de a face învoielile agricole cu ei, iar alții au început a striga că i-au maltratat pe mulți din ei și pe unul l-au făcut de frică să mănânce doi popușoi cruzi pe care îi furase din lanul boieresc. Și pe când îl duceau pe sus în învălmășeală, Ioan D. Dolhescu susține că dl. Constantinescu l-au lovit pe dânsul cu o peatră în ochi și obraz, după care acesta căzând jos, Grigore Th. Roman Grosu, Trifan Th. Roman Grosu și pe urmă cu toții l-au maltratat foarte grav cu bețile în cap pe dl. Gh. Constantinescu, pe care voind să-l scoată de la ei dl. Ciornei, l-au lovit și pe acesta în cap. Dl. Constantinescu în urma acestei maltratări au fost transportat la domiciliul său din Comuna urbană Hârlău unde a fost bolnav având incapacitate de lucru 15 zile după certificatul medico-legal”.
Potrivit raportului, alte fapte mai grave nu s-au întâmplat în nicio altă comună din Plasa Hârlău, cei vinovați de incidente au fost anchetați și înaintați spre judecată forurilor în drept, iar ordinea și siguranța publică au fost restabilite în zonă cu ajutorul jandarmilor.
(Sursa: Arhivele Naționale ale României)
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
