20 de întrebări cu o scriitoare din Botoșani:  Este foarte greu să trăiești din scris

„Am gândit acest proiect, SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII!, din necesitatea promovării autorilor contemporani, cunoscuți și mai puțin cunoscuți, în plan național și internațional, deschizându-le fereastra spre a le fi cunoscută atât activitatea literară, cât și cea cultural-artistică. Am creat un chestionar intitulat: „20 DE ÎNTREBĂRI - 20 DE RĂSPUNSURI”,  care oferă posibilitatea punerii în valoare a propriilor creații literare. Întrebările acoperă o arie suficient de amplă, astfel încât la final orice cititor își poate face o idee despre omul din spatele cuvintelor și despre valoarea scrisului său”, susține jurnalistul Sibiana Mirela Antoche

Între coperțile volumului de interviuri se află răspunsurile a cincizeci și doi de scriitori din țară și, nu numai. Prezentul volum s-a născut din dorința mai multor scriitori de a uni sub același acoperiș toți participanții la interviu. Așa a luat naștere „Zidire în etern”, un volum de interviuri, care aduce în atenția cititorului întreaga activitate literară a celor care s-au înscris în proiect.

Redăm mai jos interviul realizat de către jurnalistul Sibiana Mirela Antoche cu o scriitoare din Botoșani, Mariana Babiuc Marica.

   S.M.A.: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să vă cunoască, ne puteți spune câteva lucruri despre dumneavoastră?  

   M.B.M.: Sunt născută sub semnul racului, în 16 iulie 1961, în Botoșani-leagănul marilor nume culturale. În Botoșani mi-am terminat studiile, absolvind „Liceul Pedagogic”, Promoția 1980. Am revenit pe meleaguri natale după mai multe absențe îndelungate, călătorind în țară și în străinătate. Provin dintr-o familie simplă, numeroasă și mă bucur să mă situez în normalitate, fiind mamă a doi copii și bunică, totodată.

 S.M.A.: Citindu-vă biografia mi-am dat seama că, în fața mea, am un scriitor cu o activitate literară complexă! De când pasiunea pentru scris? Este talent nativ sau moștenire de familie?

   M.B.M.: Pasiunea pentru scris o am din școala generală, am simțit că trebuie pus într-o formă aleasă orice gând mai deosebit. Moștenire de familie, poate doar vreun nepot să aibă înclinații poetice.

  S.M.A.: Povestiți-ne despre debutul literar!

   M.B.M.: Debutul aș putea spune că a fost odată cu lansarea antologiei grupului ”Expresia Ideii”, Ed. Karta, 2012,  al doamnei Mariana Bendou din Onesti, la care am participat cu un grupaj de poezii, lansare ce a avut loc în Republica Moldova. Primul meu volum de poezie „Primăveri Întarziate” , Ed. Studis 2014, l-am prezentat la Ipotești, județul Botoșani, de Ziua Poeziei.

  S.M.A.: Scriitorii sunt adesea asociați cu persoanele singuratice sau care trăiesc intens propria lor singurătate, fie ea în doi! Există vreun adevăr în această zicere?

   M.B.M.: Da. Îmi place să fiu singură, mai ales în mijlocul naturii, fiind cele mai bune momente de inspirație, atunci când sufletul se poate regăsi ușor.

   S.M.A.: Ce ați simțit atunci când ați publicat prima carte? Ce sentimente v-au încercat?

   M.B.M.: Prima carte prezentată mi-a demonstrat că Pot, că Trebuie și că AM destule de transmis celor din jur.

   S.M.A.: Aveți un loc anume unde vă așterneți gândurile?

   M.B.M.: In orice loc, atunci cand simt ceva deosebit, o metaforă, o idee, scot pixul și foaia si notez. Desigur telefonul cu Note este la îndemână, dar prefer foaia albă.

   S.M.A.: Până la momentul interviului câte volume aveți tipărite?

   M.B.M.: Am trei volume de poezii editate și colaborări la mai multe antologii de poezie, poezie haiku, poezie pentru copii.

   S.M.A.: În afară de scris, legat tot de literatură, mai faceți și altceva? Considerați scrisul o meserie din care se pot câștiga bani?

   M.B.M.:  Desigur, este foarte greu să trăiești din scris. Departe de mine acest noroc.

  S.M.A.: La care editură v-ați tipărit cărțile și de ce o considerați preferata dumneavoastră?

   M.B.M.: Volumele mele sunt tipărite la edituri diferite, Studis din Iași, editura Pim-Iași, editura Context Internațional, editura Inspirescu.

   S.M.A.: Participați la evenimente sau cenacluri literare? Sunteți membru al vreunei asociații sau uniuni de creație din România sau din afara țării?

   M.B.M.: Desigur, debutantă fiind, am căutat să înțeleg menirea poeziei văzută de cei mai buni ca mine, pentru că mereu va exista o ierarhie, și eu îmi doresc să urc pe scara valorilor poeziei botoșenene. Academia liberă, Ion Pillat, Cenaclul poetic, grupul Arta Conversației, Pasiuni culturale românești, Rampa textelor literare, Cenaculul de la Roma, Dincolo de retină, grupul de haiku și alte grupuri de socializare virtuale.

   S.M.A.: Se scrie mult și lucrul acesta îl cunoașteți și dumneavoastră! Există piață de desfacere în România? Cărui segment de public vă adresați?

   M.B.M.: Din păcate am lipsit prea mult din țară, din viața culturală a orașului, este greu să reiei după 15-20 ani niște prietenii, niște relații pe tărâm literar. Dar, în mediul virtual, despre care vedem tot mai mult că este la modă, încerc să mă autodepășesc, să pot fi mulțumită de ceea ce dau. Cititorul tânăr ar trebuie să fie mult mai interesat de poezie, de carte decât cel de vârsta a treia.

   S.M.A.: Sunteți o scriitoare consacrată! Unde vă pot găsi cititorii activitatea literară și de unde vă pot cumpăra cărțile?

   M.B.M.: Nefiind de dată recentă, aș putea spune că mediul virtual rămâne singura punte între mine si cititor.

   S.M.A.: Este scrisul o formă de eliberare emoțională a sufletului? Vă simțiți împlinită la finalul oricărui manuscris?

   M.B.M.: Da, scrisul rămâne o formă de eliberare emoțională a sufletului, dar e nevoie de mai mult. Adun material pentru un viitor volum și aștept reacțiile cititorilor, desigur după o autocritică riguroasă.

   S.M.A.: Cum vă alegeți temele sau ele vă aleg pe dumneavoastră?

   M.B.M.: Pe anumite grupuri mi se dă o anumită tematică, în general nu îmi impun tema. Sau după întâmplări de viață, stări, amăgiri și bucurii deopotrivă.

  S.M.A.: V-a trecut prin minte, vreodată, să renunțați la scris? Și dacă da, ce v-ar fi determinat?

   M.B.M.: Doar la a publica am renunțat, da, de aceea și pauza este mare, dar la scris nu, și numai cu ochii tot aș scrie -e ceva puternic, vine dinauntru, nu se poate exprima în cuvinte.

  S.M.A.: Considerați necesar întroducerea în manualele de literatură a poeziei și prozei contemporane?

   M.B.M.: Desigur, exceptând clasicii, și poezia modernă are frumusețea ei și cine dacă nu profesorul de limba și literatură poate să insufle acel drag de poezie, de frumos?! Indiferent ce va conține o programă școlara, cel de la catedră, ca și dedicat al limbii și literaturii trebuie să poată găsi o metodă de a prezenta poezia contemporană, română și universală.

    S.M.A.: Ce mesaj aveți pentru tinerele talente?

   M.B.M.: Fiți originali în tot ceea ce faceti! Nu vă lăsați descurajați de generația nouă ce apreciază tot mai puțin poezia, este loc pentru toată lumea !

  S.M.A.: Ce proiecte de viitor aveți?

   M.B.M.: Am material pentru trei volume. Mă straduiesc să gaăsesc o editură, care să taxeze valoare materalului de tipărit. Mă gândesc pe viitor, la un volum de proză, nuvele mai exact.

   S.M.A.: Perioada tumultuoasă prin care trecem v-a afectat în vreun fel activitatea literară și dacă da, în sensul pozitiv sau negativ?

   M.B.M.: Desigur statul în casă nu a ajutat socializarea, cum de altfel întreaga perioadă a ultimilor trei ani. Toate schimbările ating și sufletul scriitorului, chiar dacă mai mult material decât spiritual.

  S.M.A.: La final de interviu, vă rog, lăsați un gând pentru cititori!

   M.B.M.: Încercati să vă arătați sentimentele prin orice formă vă stă la îndemână, si nu uitați să scrieți, un bilet, o scrisoare. Scriind veți și citi, cu siguranță!