Pe 15 noiembrie, începând din 2021, este marcată Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987, una dintre primele revolte pe scară largă împotriva regimului ceauşist.
Revolta anticomunistă de la Braşov „a fost acţiunea care a şubrezit zidul comunist construit în jurul României, zid care s-a prăbuşit, în 1989, prin sacrificiul tinerilor care au ieşit în stradă în luna decembrie a acelui an însângerat. Fără revolta din 15 Noiembrie 1987, probabil, nu erau posibile evenimentele din 22 Decembrie 1989. Luptătorii anticomunişti din 15 Noiembrie 1987 au arătat că este posibil să te opui dictaturii comuniste, în mod spontan! Din acest motiv este relevantă şi trebuie cinstită cum se cuvine Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987, an de an, în data de 15 noiembrie”, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative, iniţiată de mai mulţi deputaţi şi senatori ai PNL, PSD şi USR.
Proiectul de lege pentru declararea zilei de 15 noiembrie ca Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987 a fost adoptat de Senat, în calitate de prim for sesizat, la 2 iunie 2021, iar la 23 iunie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. În Camera Deputaţilor proiectul de lege a fost aprobat cu 290 de voturi favorabile şi o abţinere.
Legea 215 a fost promulgată la 22 iulie 2021 de preşedintele României, Klaus Iohannis. Documentul stipulează organizarea de manifestări de către parlament, guvern, administraţia prezidenţială, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, structuri asociative neguvernamentale interesate pentru comemorarea revoltei din 15 noiembrie 1987 de la Braşov, moment important al istoriei postbelice româneşti privind lupta împotriva regimului comunist. Pentru organizarea evenimentelor sunt asigurate fonduri necesare de la bugetele locale sau de la bugetele autorităţilor publice.
Revolta a izbucnit pe 15 noiembrie 1987, în rândul muncitorilor de la Întreprinderea Steagul Roșu din Brașov. Cu o zi înainte, muncitorii primiseră salariile, dar cu rețineri uriașe în contul datoriilor externe, din cauza politicii economice impuse de Ceaușescu. Unii s-au trezit cu jumătate din salariu, alții cu nimic. Ce a urmat avea să facă înconjurul lumii. De la nemulțumiri salariale s-a ajuns la un protest anticomunist. S-a strigat ”Jos dictatura”, ”Jos Ceaușescu”. Era zi de alegeri, toată lumea era cu ochii pe România, iar la Brașov era dat jos tabloul lui Nicolae Ceaușescu și se cânta ”Deșteaptă-te, române!”.
A urmat arestarea protestatarilor, sute de organe specializate din Securitate fiind mobilizate în acest sens.
La 30 noiembrie 1987, s-a încheiat urmărirea penală a participanţilor la revolta din 15 noiembrie, 61 de persoane fiind trimise în judecată pentru „ultraj contra bunelor moravuri” şi „tulburarea liniştii publice”. În cadrul sentinţei penale din 3 decembrie, cei 61 de inculpaţi au primit condamnări între 6 luni şi 3 ani închisoare, pedepsele urmând a fi executate prin muncă corecţională. Doi dintre inculpaţi au mai primit încă 1 an de închisoare pentru încercarea de fugă în Iugoslavia, 26 au fost condamnaţi la executarea prin muncă corecţională. Ceilalţi au fost condamnaţi la 2 ani cu suspendare, însă şi ei au fost transferaţi fiecare la alt loc de muncă în oraşe cât mai îndepărtate, la Topliţa, Paşcani, Huşi, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea, Buzău, Câmpulung, Craiova, Botoşani, Vaslui, Focşani, Moreni, Suceava, Bacău, Târgu Neamţ, Galaţi, Zalău, Brăila, Rădăuţi, Medgidia, Tulcea, Dorohoi, Târgovişte. Abia după 1989 cei condamnaţi s-au putut întoarce acasă.
Ce legătură are revolta de la Brașov cu Botoșaniul? Cum a devenit Botoșaniul parte a unui eveniment politic major, despre care s-a vorbit atunci în întreaga lume?
Despre destinul participanților la revolta din 15 noiembrie 1987, condamnați în urma unui simulacru de proces, se știe mai puțin. La fel, despre faptul că cinci dintre cei condamnați au fost deportați la Botoșani. De partea cui au fost botoșănenii? Cum s-au purtat cu condamnații? Cine erau cei care îi monitorizau pe deportați și care a fost parcursul lor după 1989?
În județul Botoșani au ajuns cinci dintre cei condamnați în urma revoltei de la Brașov.
Gergely Andraş, care avea 18 ani în 1987, era angajat ca muncitor necalificat la Trustul de Construcţii Braşov, a fost condamnat la 2 ani de închisoare și trimis la Dorohoi.
Neculăescu Marius Tibi (24 ani în 1987), era lăcătuş mecanic la Întreprinderea de Autocamioane Braşov și a ajuns la Botoșani (Întreprinderea Electrocontact), unde va executa pedeapsa de 2 ani de închisoare la locul de muncă.
Macovei Mihai (21 ani în 1987), era angajat ca lăcătuş la Întreprinderea de Autocamioane Braşov, însă după 15 noiembrie a fost trimis la Botoșani, unde va sta tot 2 ani, drept pedeapsă, la locul de muncă.
Vulpe Pavel Cornel (18 ani în 1987) a primit, de asemenea, o pedeapsă de 2 ani cu executare la locul de muncă. Era angajat ca muncitor necalificat la Întreprinderea de Autocamioane Braşov, a fost și el trimis la Botoșani.
Huian Aurel (28 ani în 1987), strungar la Întreprinderea de Autocamioane Braşov, a fost trimis la Dorohoi pentru a executa pedeapsa de 1 an si 6 luni.
Botoșăneanul.ro a documentat subiectul revoltei din 1987. Citește Povestea mai puțin știută a ”novembriștilor” deportați la Botoșani și a șefului Miliției care a anunțat Revoluția cu o lună înainte: Stai dracului liniștit în banca ta, că oricum nu te prinde Crăciunul aici!
Redacția Botoșăneanul
Nov 27, 2024
S-a stabilit PROGRAMUL etapelor XX și XXI: Când joacă FC Botoșani
Redacția Botoșăneanul
Nov 27, 2024
Cătălin Silegeanu și Ariadna Cârligeanu, mesaj de mulțumire și mobilizare pentru Ziua Națională
Redacția Botoșăneanul
Nov 27, 2024
Redacția Botoșăneanul
Nov 27, 2024