(P) Confundând un alcool distilat cu un alcool fermentat, alcoolul cu băutura care îl conține, caloriile cu macronutrienții și un lung etcetera, de multe ori apar mituri despre vin. Care sunt reale și care sunt false?
În plus, generalizarea băuturilor, fără a distinge între substanțele care le compun, provoacă o dezinformare mare în societate, pe lângă faptul că există mari diferențe în ceea ce privește aspectele sănătoase.
Înțelegerea următoarelor proprietăți ale vinului, pe care probabil nu le știați, este esențială atunci când vine vorba de înțelegerea beneficiilor acestei băuturi sănătoase.
Vinul se face din fructe, vinul conține un singur ingredient: struguri. Prin urmare, este de așteptat ca un produs natural care provine din suc de struguri, fără aditivi, să conțină proprietățile fructului.
Deși nu în cantități mari, este adevărat că vinul are vitamine. În plus, vinul conține multe minerale, în special cantități semnificative de zinc sau fier, printre multe altele (în vin există mai mult de 10 oligoelemente esențiale).
Consumul regulat de vin nu afectează tensiunea arterială sau rinichii.Vinul este o băutură cu conținut scăzut de sodiu, deoarece are un conținut de sodiu mai mic de 50 mg pe litru.
Conținutul mediu de sodiu dintr-un pahar de vin este de doar 5 mg. Pentru a ne face o idee despre conținutul redus pe care acest lucru îl presupune, vom spune că pentru adulți OMS (Organizația Mondială a Sănătății) recomandă să nu consume mai mult de 5.000 mg pe zi.
Vinul are un conținut scăzut de alcool, în medie 14% vol, împreună cu faptul că trebuie consumat cu moderație, adică cel mult unul sau două pahare pe zi, cantitatea de alcool per pahar este mică și nu afectează hipertensiunea.
Alcoolul crește tensiunea arterială atunci când este consumat excesiv, dar consumul moderat și scăzut nu o modifică. Mai mult, există multe studii care arată efectul benefic al vinului în special pentru inimă, băut întotdeauna cu moderare.
Există mulți factori care modifică rata metabolică, dar sexul nu este unul dintre ei. Femeile metabolizează alcoolul la fel ca bărbații. Rata metabolică a etanolului variază foarte mult de la un individ la altul, dar nu între sexe.
Greutatea, activitatea fizică și obiceiurile de consum sunt cei mai influenți factori. Femeile, spre deosebire de ceea ce se spune, pot bea aceeași cantitate de alcool ca și bărbații, întotdeauna proporțional cu greutatea lor, adică rata metabolică a unei femei de 60 de kilograme este egală cu cea a unui bărbat de 60 de kilograme.
Un metabolism mai slab al alcoolului este de obicei atribuit femeilor datorită faptului că, pe de o parte, femeile cântăresc în medie mai puțin decât bărbații și, pe de altă parte, datorită unei proporții mai mari de țesut adipos din corpul lor, ceea ce determină, deși metabolizează la fel, o fac mai încet. În orice caz, rata metabolică este aceeași la femei ca la bărbați.
Etanolul, alcoolul majoritar, precum și restul alcoolilor prezenți în vin (și alte băuturi cu conținut alcoolic) are putere energetică, dar nu este util pentru organism, adică nu este un macronutrient.
Macronutrienții, din care organismul își folosește toată energia, sunt: carbohidrați, grăsimi sau lipide și proteine. Alcoolul are putere energetică, dar nu este un macronutrient și urmează o cale diferită față de aceștia în corp, care încearcă să-l elimine imediat, mergând direct în ficat unde este descompus și eliminat.
Micronutrienții, oligoelementele din alimente și vitamine, precum și alcoolul nu te îngrașă. Dimpotrivă, macronutrienții (grăsimi, carbohidrați și proteine), da.
Conform diferitelor studii, corpul uman nu transformă alcoolul în grăsimi sau mușchi. Aportul său de energie are un indice glicemic moderat (similar cu carbohidrații) care trece în sânge, dar este absorbit imediat, în special în ficat.
Acum, în afară de alcool, vinul are macronutrienți, dar aceștia sunt mult mai puțin responsabili cu îngrășatul decât se crede. Vinul este 85% apă și 14% alcool, care, așa cum am văzut, nu este nici macronutrient, nici nu îngrașă. Restul de 1% sunt acizi, oligoelemente și zahăr. Vinul nu conține niciun fel de grăsimi sau colesterol.
Zahărul din vin, numit zahăr rezidual, este singurul macronutrient (carbohidrat) pe care organismul îl asimilează și, prin urmare, îngrașă. Acum, ținând cont că 1 gram de zahăr are aproximativ 4 calorii și excluzând alcoolul din conținutul caloric, vinul va îngrasa la fel de mult ca și zahărul conținut. Majoritatea vinurilor de pe piață au un conținut scăzut de zahăr cu mai puțin de 5 grame pe litru, ceea ce reprezintă doar 1 gram de zahăr într-un pahar, adică aproximativ 4 calorii (sau chiar mai puțin).
Desigur, dacă beți un pahar de vin dulce, șampanii sau băuturi similare și, de asemenea, orice alt vin spumant demisec, conținutul de zahăr poate fi semnificativ mai mare (mai mult de 30 de grame pe litru), care ar însemna un minim de 25 de calorii pe pahar cu potențial de transformare în grăsime abdominală.
Există un mare mit despre sulfiți. Toate vinurile au sulfiți, deoarece sunt produse în mod natural în timpul fermentării. Pâinea, brânza, iaurtul sau berea au și ele sulfiți. Dioxidul de sulf este o substanță naturală care se găsește în multe alimente.
Deși majoritatea vinurilor au sulfiți adăugați celor deja prezenți în mod natural, așa cum indică etichetele lor, sulfiții nu sunt responsabili pentru mahmureală și nici nu provoacă dureri de cap sau sensibilitate la vin.
Conform celor mai recente studii, cele responsabili de toate aceste efecte sunt de fapt histaminele. Vinurile cu conținut ridicat de histamină pot provoca o modificare numită histaminoză la persoanele sensibile, cu dureri de cap, sensibilități și, în cazuri mai extreme, stări alergice.
