Botoşanii de altădată
Agaftonul Domnului Eminescu: Plâng pentru vărul meu, că a avut o viaţă zbuciumată şi a murit de tânăr! - GALERIE FOTO

În cimitirul de la Agafton odihnesc astăzi maicile Olimpiada, Sofia, Fevronia, surorile Ralucăi Eminovici, mama poetului, dar și Xenia, verișoara lui Mihai.

A venit Domnul Eminescu

 

O istorie neprețuită, din păcate prea puțin cunoscută astăzi. Un pământ binecuvântat, căruia i se spune, de veacuri, Mănăstirea Păcii. Fără a străluci în aurite veșminte, fără să se acopere de pașii pelerinilor, năpăstuită de comuniști, cu chilii ce poartă și astăzi semnele unor vremuri cumplite, Mănăstirea Agafton păstrează colțul de Rai cultivat cu grijă de sufletele care au slujit aici de secole. Printre ele și cele ale mătușilor lui Mihai Eminescu.

 

În cimitirul de la Agafton odihnesc astăzi maicile Olimpiada, Sofia, Fevronia, surorile Ralucăi Eminovici, mama poetului, dar și Xenia, verișoara lui Mihai.

 

Chiar dacă prea puțin cunoscute, maicile de la Agafton au avut un rol important în formarea poetului născut la Botoșani pe 15 ianuarie 1850, mutat apoi cu familia în Ipoteștii de poveste.

 

 

Maica Olimpiada a fost o vreme și stareță a mănăstirii, fapt consemnat și pe crucea din cimitir: "Aici odihnește întru nădejdea învierii roaba lui Dumnezeu Schimonahia Olimpiada Iurașcu, stareță la Mănăstirea Agafton, între anii 1887 - 1902, mătușa poetului M. Eminescu. Veșnica ei pomenire!".

 

Mult le-a mai stat sufletul la dragul lor nepot. Pe care l-au învățat primele rugăciuni, apoi primele cântări bisericești. Întrebau mereu pe Raluca despre Mihai, așteptând înfrigurate vești despre sănătatea lui. Mai târziu, cu aproape evlavie, când poarta scârțâia îndelung și în pragul chiliilor apărea tânărul chipeș căruia lumea începea a-i zice Poetul, maicile rosteau cu sfială și smerenie: ”A venit Domnul Eminescu”.

 

 

Sora ”din lume” a monahiilor de la Agafton

 

Raluca nu a fost singura fată a lui Iurașcu rămasă în lume. Safta, sora Ralucăi, a fost căsătorită cu Dumitrache Velisar, un mic moșier din Bacău. Și-a lăsat și ea copila la mănăstire, pe Olga (cunoscută în călugărie cu numele Xenia).

 

Despre Safta lasă vorbă și memorii Matei, fratele poetului, atunci când oferă detalii cu privire la tabloul în ulei al mamei lui, care poate fi văzut ”la mătușa Fevronia, așezată într-o casă la Mănăstirea Agafton – Botoșani, unde se află și Xenia (Olga), fiica altei surori a mamii, Săftica”. Potrivit scrierilor Marianei Velisar-Codrescu, strănepoata Saftei Iurașcu, sora Ralucăi a trăit la Bacău, meleaguri pe care familia avea și un conac și moșie de 65 de fălci (la Fundeni).

 

”Când tata ne povestea despre Raluca Eminovici sau despre surorile ei, Olimpiada și Fevronia, devenite măicuțe la Mănăstirea Agafton, unde va merge și Xenia, nepoata lor, soră cu bunicul, noi cei mici credeam că ne spune povești. (…) Tata știa bine despre Agafton și cele două mătuși măicuțe, mai ales că a fost botezat chiar de Xenia”, scrie Mariana Velisar-Codrescu în cartea ”Povestea adevărată a străbunicilor Safta Iurașcu – Dumitrache Velisar”.

 

Știm din studiile de până astăzi că marele stolnic Iurașcu și-a dus la Agafton fiicele cele mari – Fevronia, Sonia și Olimpiada, urmându-le apoi Olga Velisar (Xenia), fiica Saftei.

 

La ele mergea des Mihai Eminescu. Lor le va oferi Mihai primul volum de poezii din 1883, carte ce a adus mare bucurie maicilor.

 

 

”Se spune că maica Fevronia îl ținea cu mare bucurie, mândră de nepot, și îl punea lângă Biblie sau Viețile sfinților. (…)”, dă mărturie Mariana Velisar-Codrescu

 

Mariana Velisar-Codrescu a transmis către muzeul din Ipotești acte care întregesc istoria familiei poetului botoșănean . În cartea amintită, autoarea oferă și confirmarea existenței actelor autentice în patrimoniul ipoteștean prin scrisoarea primită de la directorul de atunci al muzeului, Valentin Coșereanu: ”Îmi era cunoscută înrudirea familiei Velisar cu Iurașcu, dar grație Domniilor Voastre, fondul nostru documentar dispune acum și de înscrisuri autentice, eveniment unic și impresionant. Sunteți oricând bineveniți să vizitați Ipoteștii, ai cărui oaspeți de onoare vă rugăm să vă considerați”.

 

 

"De ce plângi, maică Xenia?”

 

Monahia Xenia Velisar (1852-1926) era, așadar, verișoara poetului Mihai Eminescu. A ajuns la Mănăstirea Agafton după ce mătușile sale, maici la mănăstire, au cerut-o de acasă. Mama ei era soră cu mama poetului Mihai Eminescu şi cu maicile Fevronia, Sofia şi Olimpiada Iuraşcu din Agafton.

 

Pe când copila avea zece ani, povestește arhimandrit Ioanichie Bălan în ”Patericul românesc”, a venit schimonahia Fevronia din mănăstire şi i-a spus mamei sale:

 

”- Soră, tu eşti săracă şi ai copii mulţi. Dă-ne nouă o fată s-o creştem, s-o facem călugăriţă, ca să se roage lui Dumnezeu pentru voi şi să fie moştenitoarea noastră în mănăstire.

- Cu bucurie, maică Fevronie. Îţi dau pe asta mai mare!”

 

(Monahia Xenia la Mănăstirea Agafton)

 

”Aşa a ajuns în mănăstire maica Xenia. Aici a fost crescută cu multă grijă în casa mătuşilor ei, învăţând de mică ascultarea, smerenia, cântarea bisericească şi sfânta rugăciune. Ajungând în vârstă, s-a făcut mireasă lui Hristos şi lăuda pe Dumnezeu ziua şi noaptea. Ucenicele ei spun că maica Xenia era din copilărie o fiică tăcută, retrasă şi iubitoare de linişte; se ruga mult, postea mereu şi avea darul lacrimilor”, povestește Ioanichie Bălan, care ne lasă mărturie un dialog tulburător:

 

”- De ce plângi, maică Xenia?, o întrebau ucenicele pe verișoara lui Mihai Eminescu.

- Plâng pentru vărul meu, că a avut o viaţă zbuciumată şi a murit de tânăr! Venea mereu pe la noi. Ne citea din cărţile lui, iar noi îi vorbeam de Dumnezeu şi îl îndemnam să se roage. De atunci îi fac regulat parastas la biserică”.

 

 

Agaftonul prin secole

 

Prin 1728, Ieromonahul Agafton a ales loc de schit în pădurile adânci din apropierea Botoşanilor, un schit care a fost populat, dintru început, doar de călugări. În 1803, mitropolitul Vaniamin Costache transforma Agaftonul în mănăstire de maici şi aduce monahii de la Văratic şi Agapia.

 

La Agafton mai vieţuiesc astăzi puține maici. În urmă cu 70 de ani, aici era un adevărat sat monahal, cu 300 de călugăriţe.

 

Însă Decretul 410 a mușcat cu cruzime din mănăstiri, iar Agaftonul nu  făcut excepție.

 

Monahiile au fost alungate, fiind sfătuite să intre in lume, să se angajeze şi să uite pentru totdeauna de Hristos. Au plecat prin lume, însă oamenii securității le-au urmărit peste tot, nu puţine fiind cele care au suferit cumplite încercări din pricina lor.

 

Comuniștii au înființat la Agafton, în anii 60, o anexă a CAP-ului şi apoi un cămin de bătrâni, mai mult bolnavi psihic.

 

Mai bine de patru decenii, maicile rămase în preajmă s-au luptat cu rătăcirile minţilor bolnavilor aduşi din toate părțile.

 

Abia după 1989 mănăstirea a început să dea semne de revenire la ceea ce fusese demult. Maicile care mai trăiau s-au întors de prin lume şi au luat-o de la capăt!

 

Astăzi, bătrâne și uitate parcă de lume, maicile își duc mai departe nevoința. Se roagă pentru noi și pentru Eminescu, cel care a iubit acest loc până în clipa cea de pe urmă.

 

Așa a lăsat mărturie preotul din ținutul Neamțului la care Poetul, greu bolnav, s-a spovedit: "Părinte, să mă îngropaţi la ţărmurile mării şi să fie într-o mănăstire de maici şi să ascult în fiecare seară, ca la Mănăstirea Agafton, cum cântă Lumină lină".

 

loading...
Zilele Eminescu la Ipotești, ediția ianuarie 2020: Poeți în dialog, invitați de seamă, Premiul Opus Primum - FOTO
Geniul de la Botoșani, vizite dese la Mănăstirea Agafton: De CINE era foarte apropiat

 

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google playdownload from apple store
După 30 de ani - Bancurile botoșănenilor despre Ceaușescu, concerte și spectacole, însemnări din comunismul întunecat: Ajutaţi-mă să mor!
Deşi astăzi pare un lucru neînsemnat, înainte de 1989 scrisul te putea duce direct în închisoare. Pentru că a consemna întâmplări care incriminau regimul însemna condamnare sigură.
Ceaușescu reales, CUM au trimis botoșănenii la București 1.700 de telegrame și povestea mașinii de scris: Ai grijă ce faci cu ea, cine scrie la ea, că intrăm la zdup - FOTO
Și înainte de 1989, procesul de votare era precedat de o campanie electorală. Însă ea se desfăşura sub alte reguli.
Ziua neagră din istoria Liceului Laurian: MARELE INCENDIU care a mistuit zeci de mii de cărți, dosare și drapelul școlii
Palatul Liceului Laurian adăpostea cea mai mare bibliotecă din orașul Botoșani din vremurile acelea.
Botoșănenii și Operațiunea 1111: Această experiență trebuie să ne îngrozească și să ne facă să luăm din vreme toate măsurile
A fost cea mai amplă acțiune de evacuare din istoria militară și civilă a României. A purtat numele de cod Operațiunea 1111 și a implicat întreaga suflare, de la șeful statului până la cel din urmă român.
MEMORIAL Enescu: Tovarășii au dărâmat și reconstruit casa, au pietruit drumul, dar nu au vrut să audă de parastas
În vreme ce Suceava şi Iaşi au construit teatre, săli de spectacole somptuoase, cinematografe, amfiteatre şi tot soiul de obiective menite să ridice calitatea vieţii şi nivelul de educaţie al cetăţenilor, botoşănenii au fost martori ai prăbuşirii.
MISTERUL ascuns din nordul Botoșanilor și cel mai mare proces din istoria României moderne, cu Titu Maiorescu avocat - GALERIE FOTO
Povestea începe în urmă cu aproape două secole și continuă și astăzi, prin pașii turiștilor care calcă nedumeriți pe un tărâm ce pare să nu mai aparțină nimănui.
Cea mai VECHE biserică din Botoşani: A fost înzestrată cu moşii, heleşteie şi mori şi o impresionantă necropolă
Este o mărturie a istoriei şi una dintre cele mai importante edificii din judeţul Botoşani.
PRIMUL spital construit la Botoşani: Toţi pacienţii erau trataţi gratis, indiferent de naţionalitate
Cea de-a doua unitate medicală, înfiinţată mulţi ani mai târziu în Botoşani, a fost Spitalul I.Mavromati.
„Dare la semn” – PRIMA competiţie sportivă organizată la Botoşani, pe un poligon improvizat din bariera Suliţa
De când fac botoşănenii sport? Răspunsul îl găsim în documentele arhivelor din august 1868, când a început să se practice tirul sub îndrumarea militarilor.
Loading...
Cea mai CUMPLITĂ epidemie care a îngenunchiat Botoşaniul: Mii de morţi în vara cu 51 de grade Celsius
Orașul Botoșani a suferit de-a lungul timpului crunt, însă puțini dintre contemporani cunosc episoadele în care orașul a sângerat efectiv și și-a jelit morții.
Prima „spiţărie” înfiinţaţă la Botoşani - Cea mai frumoasă şi solidă clădire din oraş
Cea dintâi farmacie din Botoşani, cunoscută sub numele de „şpiţărie”, a prins viaţă la finele secolului XVIII.
Fiul unui fost primar botoșănean asasinat politic: 5.000 de oameni au vrut să-l aducă la Botoșani
La Botoșani, în cartierul Bucovina există o alee cu numele tânărului ucis de comuniști. Era fiu de avocat iar tatăl său a fost pentru ceva timp primar interimar al orașului. Mai mult, a existat și o placă comemorativă în memoria sa care a fost… furată.
Oraşul Botoşani, „apanaj” al doamnelor Moldovei: Sume uriaşe de bani încasate de la botoşăneni pentru bunăstarea damelor
„Doamna Botoşaniului” încasa permanent sume uriaşe de bani fără să facă mai nimic pentru ţinutul în care îşi ducea existenţa.
Inima de odinioară a Botoşanilor – UNDE s-au înfiinţat şi CUM arătau primele pieţe ale oraşului
Fiind un centru comercial recunoscut cu secole în urmă, ca unul dintre cele mai puternice din Moldova, Botoşanii au avut locuri special amenajate în care să se vândă şi să se cumpere animale, produse industriale şi agricole. Acestea au fost pieţele şi iarmaroacele.
Loading...
Străzile de odinioară ale Botoşanilor: Înghesuială la modernizarea drumurilor pline de gropi ale oraşului
Până pe la 1820 nu s-a acordat nicio atenţie străzilor oraşului, care au apărut fără nicio cât de mică idee de sistematizare, de modernizare. Înguste, întortocheate, pline de praf în timpul secetos, pline de gropi cu apă şi desfundate în timpul ploilor, dădeau oraşului un aspect neplăcut, fapt remarcat, nu o singură dată, de cei ce păşeau pentru prima dată în oraş.
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă
Botoşanii, oraşul patriarhal de altădată, a fost numit adesea, pe drept cuvânt, oraş al grădinilor. Când, în veacul trecut şi începutul celui actual, boierii şi-au construit frumoasele lor case, în special în partea de vest a oraşului, au avut grijă să-şi amenajeze minunate parcuri cu ajutorilor grădinarilor unguri, italieni şi germani.
PRIMUL hotel construit la Botoşani: Eminescu a dat o petrecere acolo şi s-a îndrăgostit de o blondă
Primele hoteluri  au apărut în peisajul botoşănean la jumătatea secolului trecut.Odată cu creşterea economică a oraşului, s-a simţit nevoia unor localuri cu camere mobilate care să fie închiriate, de obicei cu ziua, numeroşilor călători sosiţi la noi în oraş.
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis
Cu câteva secole în urmă, cafenelele ce  se găsesc astăzi la tot pasul au pătruns prima dată în orașul moldav. Erau locurile unde se putea bea cafea, se jucau table, cărți și zaruri, se putea servi şi ceva dulce dar se și fuma tutun turcesc, iar oamenii stăteau ceasuri bune la discuții.
Începuturile presei la Botoşani: PRIMA publicație botoșăneană pusă sub semnul întrebării
Presa, despre care se spune că este a patra putere într-un stat democrat, are la Botoșani o vechime apreciabilă și o valoare deosebită prin numărul mare de reviste și ziare apărute în perioada anilor 1866-1944, mai precis de-a lungul a 82 ani de existență. 
LEGENDA Morii de la Ionăşeni: Au botoşănencele astea un fel al lor care te prinde în lanţ. Şi-apoi fac din tine ce vor...
Pe sub labirintul de nuci bătrâni, coborâm la Stăuceni. Urmând şoseaua peste dealuri se deschide drumul care duce la Ionăşeni. Legenda spune, că sub umbra pădurilor bătrâne, a fost o moară…
Felicitari continuati cu asemenea articole destul de interesante si benefice chiar si pentru complectarea cunostintelor chiar elevilor in scoli .
12 ianuarie 2020, 16:43
Respect pentru articol si pt frumoasele teme alese!
12 ianuarie 2020, 08:59
Loading...
Sondaj
Primarii ar trebui aleși:
Într-un singur tur, chiar dacă ocupantul primului loc nu are 50% din voturi
Din două tururi, astfel încât câștigătorul să aibă peste 50% din voturi
Declaraţia zilei
 „Mulțumim donatorilor care prin gestul lor au oferit un strop de viață și speranță bolnavilor și îi așteptăm și în 2020”,Paraschiva Temneanu, director Centrul de Transfuzii Sanguine Botoşani   ...
starshiners.ro%20
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.7786 lei
USD
Dolarul SUA
4.3095 lei
CHF
Francul elveţian
4.4378 lei
GBP
Lira sterlină
5.6295 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9187 lei
XAU
Gramul de aur
215.9731 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2444 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4244 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9497 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.2982 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1901 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6395 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.