Botoşanii de altădată
Țărani băgați în dube în toiul nopții după ce i-au pus pe fugă pe oamenii lui Gheorghiu-Dej: ”Afară cu bolșevicii, n-avem nevoie de comunism!”

Milițienii, însoțiți de securiști, au înconjurat satul și, în miez de noapte, au început arestările. Oamenii ”erau scoși în izmene” din case, aruncați în dubă și duși direct la Securitate. Și astăzi, după mai bine de 70 de ani, în sat parcă mai bântuie teroarea acelei veri.

Când vorbim despre răscoalele țărănești ale secolului trecut, Botoșanii așază drept blazon anul 1907. Despre Răscoala de la Flămânzi s-a scris istorie și încă se mai scrie. Un subiect preferat al comuniștilor. Așa se face că manualele de școală povesteau despre ”exploatarea nemiloasă a țăranilor nevoiași”, precum și despre ”sărăcia cruntă” în care aceștia trăiau din pricina burghezimii.

 

Nimic nu au scris, însă, manualele de istorie (devenite în timp adevărate materiale de propagandă comunistă) despre revoltele țăranilor care au refuzat colectivizarea, proces care a început în 1949 și a durat până în 1962. Prin colectivizare, erau confiscate proprietățile agricole din țară și comasate în gospodării agricole administrate de stat. Modelul era cel din URSS. Nu puțini dintre cei care s-au opus acestui proces au fost arestați, torturați, deportați.

 

În 1949 a apărut sistemul cotelor. Țăranii erau obligați să predea statului o parte importantă din producție, de multe ori aceștia fiind lăsați doar cu grâul de sămânță necesar anului viitor. Alteori nici cu acesta. Sistemul cotelor a sărăcit satele, zona rurală înregistrând foarte repede o cădere uriașă.

 

Comuniștii au pregătit cadrul legal în baza căruia aveau să exercite arestările. Printre legi, hotărâri, ordine de partid și de stat, apar și hotărârile Decretului 306 şi H.C.M. 774/21-07-1949, care prevedeau că "nici o gospodărie agricolă nu va putea treiera fără prezentarea carnetului de cote, iar morile nu vor măcina cerealele producătorilor decât pe bază de adeverinţa de predare a acestora".

 

 

Și în Moldova autoritățile se așteptau la revolte, pentru că țăranii nu aveau altceva decât pământul și roadele lui. Încă de la începutul lunii august politrucii de la județeana de partid mișunau prin comune și încercau să îi determine pe săteni să nu se împotrivească noilor cerințe.

 

”În această regiune oamenii obişnuiau să-și ducă cerealele în şură unde şi le treierau cu batozele ce le aduceau acasă. Din acest punct de vedere au refuzat să ia carnetele de cote”, scrie Cicerone Ionițoiu, în ”Revolte țărănești”.

 

Văzându-se în fața unui val de răscoale, Gheorghe Gheorghiu-Dej amenința că regimul de democraţie populară va zdrobi fără cruţare orice încercare de grupare sau de rezistenţă faţă de măsurile economice şi sociale luate de partid şi guvern.

 

Starea de nemulţumire cuprinsese toată ţara şi manifestările contra sistemului de asuprire prin cote izbucneau pretutindeni.

 

 

Revolta țăranilor din Rogojești

 

În zona Mihăilenilor, satele fierbeau, țăranii erau tot mai greu de stăpânit. Războiul, foametea care i-a urmat, slăbiseră nu doar trupul, ci și răbdarea oamenilor. Nu mai aveau decât pământul. Să cedeze de bună voie roadele și să devină sclavi era peste puterile lor.

 

”Rogojineștii au știut și știu să aprecieze adevăratele valori, pe toți acei care i-au tratat cu dreptate, dar în aceeași măsură au reacționat, ori de câte ori s-au simțit amenințați și nedreptățiți”, scrie Aristide Zub în cartea "Forme de rezistenţă anticomunistă. Zona Siretului Superior. Documente, mărturii, evocări, consecinţe", publicată în 2015 la Editura Pim.

 

Astfel că, la Rogojești, întregul sat a reacționat în vara anului 1949, atunci când autoritățile comuniste au încercat să le ia țăranilor ”pâinea de la gură”, obligându-i să transporte cerealele la aria organizată pe islazul satului, pentru a fi vămuiți, după voia administrației de atunci.

 

Era o zi duminică. În sat au venit mai mulți activiști de partid pentru a-i lămuri pe proprietari să ridice de la primărie carnetele de cote. Sătenii i-au așteptat și au început a huidui. Apoi i-au pus pe fugă: ”Afară cu bolșevicii, n-avem nevoie de comunism!”.

 

Imediat s-a dat alarma și nu a durat mult până când în sat au intrat două camioane încărcate cu milițieni. Înspăimântați, oamenii încep să se retragă și intră fiecare pe la casele lor. Însă comuniștii nu trec ușor peste ofensa primită. Protestatarii sunt monitorizați, se fac liste cu capii revoltei. În sat erau, ca peste tot, mulți informatori ai Securității, astfel că nu e greu să fie identificați toți cei care au fost prezenți, în acea duminică, pe islazul satului.

 

 

Băgați în dube în toiul nopții

 

În noaptea de 6 spre 7 august 1949, sătenii sunt arestați.

 

Oamenii nu au avut nicio scăpare. Casele au fost înconjurate de milițieni și securiști. Intrau, întorceau totul cu susul în jos, îi urcau în mașini pe cei găsiți în locuință și îi duceau direct la Securitate.

 

Scoși din case, aruncați în dube și duși la sediul Securității din Siret. Cercetați, bătuți fără milă. Dosarele sunt trimise către Tribunalul Militar Iași, sătenii sunt condamnați pentru revoltă sau instigare la revoltă împotriva ordinii sociale. Primesc între 1 și 5 ani. Printre cei arestați și condamnați îi găsim pe Vasile Ciripaniuc, Elena Șucaliuc, Vasile Cozlav, Olimpia Ivaniciuc sau Ștefan Seminciuc.

 

”Cei mai mulți dintre condamnați, când s-au întors acasă, erau ”terminați”, bolnavi, cu grave sechele, și au trăit în mare suferință. Ivaniciuc Olimpia, lovită mai ales la cap, a devenit amnezică și sfârșește, la scurt timp, în anul 1953”, scrie Aristide Zub.

 

Vasile Ciripaniuc a fost adus ca martor la procesul de la Tribunalul Militar Iași. Însă a refuzat să rostească vreun nume al vreunui participant la revoltă. A fost el însuși dus la Canal, fără judecată.

 

”S-a întors după doi ani cu sănătatea zdruncinată, a decedat la scurt timp, după ce a umblat din spital în spital”, povestește Aristide Zub.

 

Despre arestarea, în miez de noapte, a lui Ștefan Seminciuc dă mărturie și fiul său, Vasile. ”A fost luat în izmene”, condamnat și dus la Canal. ”Când trăia în sat, Ștefan Seminciuc era un om vesel, glumeț, dar comuniștii i-au întunecat ființa”, la întoarcere nu mai era același om. În urma unei lovituri cu pumnul în ureche, i-a fost spart timpanul. Nu a mai auzit până la sfârșitul zilelor.

 

Nici astăzi, spune Artistide Zub, după atâta amar de ani, sătenii nu uită urgia din acea vară a lui 1949. Mulți dintre membrii familiilor din care s-au făcut arestări în anul 1949 au și astăzi rețineri în a relata evenimentele și urmările dezastruoase ale acestora asupra comunităților sătești.

 

 

”A uita faptele ce au dus la curmarea violentă a multor vieți omenești, persecuțiile la care au fost supuși, înseamnă a nu avea respectul cuvenit față de cei care au avut curajul de a se opune fățiș sau tacit regimului care le-a schimbat brutal destinul și statutul social”, spune mai departe Aristide Zub

 

Desigur, nu doar la Rogojești au fost revolte. Comunele din jur fierbeau, au fost aduși militari iar ordinele erau clare: se trage fără somație. Au fost uciși, nu departe de Rogojești, oameni în Calafindești și Frătăuții Noi. Zeci de țărani arestați și aruncați în beciul Securității, apoi condamnați. Morții au fost îngropați în gropi comune în cimitirul din Rădăuți.

 

”Oamenii trebuiau să înțeleagă să nu-i de glumit cu noua putere, că trebuiau să accepte, fără împotrivire, lagărul comunist”, scrie Aristide Zub. 

 

Revolta de la Rogojești este consemnată și în „Anale Sighet 7. Mecanismele terorii”, Fundaţia Academia Civică (1999), care preia astfel mărturiile din anii 1990-1992 ale juristului Corneliu Nicoară: ”La Rogojești, sătenii au alungat doi delegaţi trimişi de la Rădăuţi cu sarcina de a organiza aria comunală. În noaptea de 6/7 august 1949 satul a fost înconjurat de miliţienii veniţi cu două camioane, iar zece ţărani au fost arestaţi, trimişi în judecată şi condamnaţi pentru instigare publică”.

 

 

Frații Zub, un capitol de istorie

 

"Forme de rezistenţă anticomunistă. Zona Siretului Superior. Documente, mărturii, evocări, consecinţe", de Aristide Zub, pune sub ochii celor interesați date privitoare la formele de rezistență anticomunistă.

 

”Necesitatea unor microbiografii de acest fel nu poate fi pusă la îndoială, mai ales că nu există, după cum se știe, alte demersuri analoage pentru regiunea în cauză. Autorul a pus la lucru documentele disponibile, dar și memoria unora dintre supraviețuitori, căutând să contureze o imagine cât mai aproape de realitate”, scrie în prefața cărții istoricul și academicianul Alexandru Zub.

 

(Academicianul Alexandru Zub)

 

Alexandru Zub este nimeni altul decât fratele lui Aristide Zub.

 

Constantin şi Saveta Zub au adus pe lume zece copii - şase băieţi şi patru fete. Familie de ţărani vrednici din satul Maghera, comuna Vârfu Câmpului. Saveta, fiica lui Costache Iţco - tâmplar la curtea boierului Moruzi - şi a Elenei - moaşa satului Vârfu Câmpului, vestită mai ales pentru că ştia să prepare leacuri pentru diferite boli - era o femeie înţeleaptă, viguroasă şi harnică.

 

Se spune despre Saveta Zub că îi încânta pe copiii satului cu poveşti şi, lucru extraordinar, vorbea adeseori în proverbe.

 

Constantin Zub era fiul tâmplarului Dumitru şi al Haretei. A ştiut să ducă "povara" demnităţii fiului său Alexandru, arestat de comunişti pentru "crima" de a-l fi cinstit la Putna pe domnitorul Ştefan cel Mare: i s-a desfăcut contractul de muncă, a fost bănuit că unelteşte împotriva noii orânduiri, dar nu s-a încovoiat niciodată în faţa celor care i-au prigonit fiul. A trăit 79 de ani (d. 17 august 1979), fără să mai apuce zorii libertăţii.

 

Din familia Zub, numele Alexandru este cel mai cunoscut. Serbarea de la Putna, ameninţările Securităţii, zvonurile care mai de care mai înfricoşătoare, culminând cu arestarea în tren, la miez de noapte, şi cei şase ani de puşcărie grea, nu sunt pagini de literatură, ci componente ale unui destin exemplar.

 

Iată însă că și fratele său, Aristide Zub, aduce contribuții importante la istoria trăită sau cunoscută prin membrii familiei sale.

 

(Prof. Aristide Zub)

 

”M-am gândit că nu pot să trec indiferent pe lângă un asemenea fenomen cumplit în istoria României. Am lărgit sfera de cunoaştere în toată zona Siretului Superior, în fosta plasă, Berhometele – aşa se numea plasa -, din care fac parte comunele Vârfu Câmpului, Zvoriştea, Zamostea, Grămeşti, pe partea dreaptă a Siretului, întorcându-ne, Mihăileni, Dersca, am abordat şi Hilişeu. Am făcut cercetările cuvenite în arhive, documentare la faţa locului. Am constatat că foarte mulţi învăţători, intelectuali, se fereau să vorbească, frica încă nu dispăruse”, spune Aristide Zub despre volumul "Forme de rezistenţă anticomunistă. Zona Siretului Superior. Documente, mărturii, evocări, consecinţe".

 

O carte - și nu numai ea – care ar trebui să se găsească în toate bibliotecile școlare ale județelor Botoșani și Suceava. Poate nu e timpul pierdut.

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Nepoata lui Sadoveanu a debutat pe scena de la Botoșani, povestea unui interviu care a durat 500 de kilometri: S-a năpustit asupra mea să mă felicite și a refuzat să coboare
S-a bucurat de gloria lui, dar a și suferit după moartea scriitorului, când comuniștii nu au vrut să o mai știe în țară. O carieră în teatru începută la Botoșani, care continuă și astăzi, după zeci de ani de străinătate.
Tânărul Ceaușescu pe scena Teatrului ”Mihai Eminescu”, spectacolul ”monumental” care a adunat toată suflarea artistică a orașului - FOTO
În ianuarie 1978, Nicolae Ceaușescu împlinea 60 de ani de viață și nu mai puțin de 45 de ani de activitate revoluționară. De 11 ani conducea Partidul Comunist și ducea România ”pe cele mai înalte culmi ale socialismului”.
Cum arătau mătușile lui Eminescu și cum îl descrie pe Mihai chiar fratele său: Când râdea, râdea cu mare poftă, râs sincer – GALERIE FOTO
Sărăcia Botoșanilor, atât de des invocată în rapoarte, studii, statistici, nu ține doar de lipsa banilor, a investitorilor, a locurilor de muncă. Ci mai ales de lipsa de perspectivă atunci când vine vorba de a dezvolta și promova ceea ce există deja.
”Steaua sus răsare, Ceaușescu moare”: Cum au trăit botoșănenii primele ore ale libertății, copilul care își dădea sângele pentru răniți și botoșăneanul care și-a urcat familia pe clădirea Teatrului
1989. Până pe 21 decembrie, la Timișoara muriseră deja 73 de oameni, alți aproape 300 erau răniți. Pe 22 decembrie, la ora 12.08, cuplul Ceaușescu fuge. Până la decolarea elicopterului cu cei doi dictatori, la București muriseră 49 de oameni, alți 600 sunt răniți. Nici o persoană nu a fost oficial acuzată până în prezent de comiterea unor acte de terorism în cadrul revoluției din 1989.
Povestea maicii Atanasia, alungată din Agafton: A muncit în fabrică, a îngrijit bolnavii, apoi s-a întors să moară Acasă
Într-o zi de 11 decembrie închidea ochii pentru veșnicie o măicuță pentru care viața fusese nu doar o luptă, ci o mărturisire. Rugăciunea continuă, munca cinstită și iubirea de aproapele i-au fost crez și hrană pentru suflet.
Ultimul primar necomunist al Botoșanilor: Ne-a lăsat Fata Moartă și o extraordinară lecție de demnitate
Într-un sfârșit de noiembrie 30 se stingea din viață, în urmă cu 75 de ani, unul dintre marii oameni ai Botoșanilor. Avea 55 de ani și trăise cât pentru zece vieți.
Istorie cu parfum de romanță: Pe lângă plopii fără soț cu Rița, fecioara cu ochii sprințari… - FOTO&VIDEO
Le-am ascultat de sute, de mii de ori. Ne-au înmiresmat viața, ne-au bucurat sau înlăcrimat inima. Prea puțin se știe, însă, că unele dintre celebrele romanțe pe versurile lui Eminescu, de pildă, au fost create chiar în timpul vieții Poetului, acum mai bine de 130 de ani.
Povestea mai puțin știută a ”novembriștilor” deportați la Botoșani și a șefului Miliției care a anunțat Revoluția cu o lună înainte: Stai dracului liniștit în banca ta, că oricum nu te prinde Crăciunul aici!
Astăzi se împlinesc 33 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov, din 15 noiembrie 1987. Revolta care a anunțat prăbușirea comunismului în România.
Botoșăneni hăituiți de Securitate din cauza unei scrisori: ”Trebuie să aflăm ce s-a întâmplat cu unii dintre semnatari”
Cei vizați ripostează și spun că, la Botoșani, nu și-au făcut decât datoria față de ”patrie și popor”. Și că tragerea lor la răspundere, după 1989, nu prea ar fi justificată: nu mai sunt membri de partid și nici nu se află în funcții publice.
Loading...
PRESA liberă la Botoșani: Primul ziar independent cu bani de la ”Azur”, scriitorii-publiciști ba în plus, ba… în minus - FOTO
Continuăm în această săptămână, în rubrica Botoșanii de altădată, să aducem în atenție contribuțiile în domeniul presei botoșănene, fie că e vorba de creatori de ziar, fie că privim către cei care au încercat de-a lungul timpului o istorie a presei locale.
PRESA noastră: Eminescu aprecia ”smântâna inteligenţei literare” botoșănene, Ceaușescu lăuda Clopotul pentru ”mobilizarea şi antrenarea oamenilor muncii”
În urmă cu aproape 40 de ani, un jurnalist se întreba, într-un articol publicat în una dintre puținele reviste care circulau la acea vreme: ”Care este, totuși, cel mai vechi ziar din Botoșani?”.
AMICUL ȚĂRANILOR înmormântat la Eternitatea: Îmbrăca straie sărace și umbla pe drum cu toporul la brâu, ”o figură care va sta și în istorie” – FOTOGALERIE
Cu adevărat un personaj atipic al vremii sale. Intelectual, entuziast și patriot – uneori peste măsură -, scriitor, excelent avocat și, așa cum avea să îi rămână și faima, un prieten al celor necăjiți. 
De la pojarnicii de ieri la pompierii de azi: Salvatori plătiți cu bani de la bogați, săracii ”să nu fie supăraţi la această dare”, pedepse cu amenzi sau 10 lovituri în fața casei
Astăzi, 13 septembrie, ne înclinăm cu respect în fața salvatorilor de vieți. Intră în foc, în apă, sub dărâmături. La înălțime sau în străfundul pământului, înfruntând intemperiile și dezastrele de tot soiul. În mijlocul oricărei nenorociri, prezența lor ne conferă siguranță, încredere, speranță. Ei sunt pompierii. Cărora le spunem astăzi La mulți ani!
De pe scena de la Botoșani la Ursul de Aur de la Berlin: Debutul meu n-a fost numai un eveniment, a fost o încântare, o vrajă – GALERIE FOTO
Avea doar 23 de ani când debuta pe scena de la Botoșani. Și astăzi, după aproape jumătate de secol, își amintește cu emoție rolurile, dar mai ales oamenii alături de care a jucat în micul oraș moldav.
Loading...
Artistul care a pictat îngerii cu aureole negre și muza ”inspiratoare” care s-a călugărit: ”Pentru moldoveni e un mare câştig, pentru botoşăneni e o reală mândrie”
Botoșaniul deține tezaure inestimabile, dar și locuri care încă ne oferă povești, istorii, întâmplări. Prea puțin cunoscute, de prea puțini aflate.
Un general botoșănean se sinucide: Cazul era închis pentru oficialităţi. Pentru istorie nu există, însă, cazuri 'închise'
O dramă care, chiar dacă are în mijlocul ei un nume prea puțin cunoscut astăzi, poartă în spate o poveste ale cărei semnificații sunt mult mai importante decât par la prima vedere. Un nume care merită să fie cunoscut aici, la Botoșani.
Castelul de pe deal, ruina în care sătenii așteaptă să își aline bătrânețea: ”Erau oameni buni cu țăranii, tare buni” – FOTO & VIDEO
A trecut de un război, dar a fost devastat de sătenii care, în holul castelului, au aruncat în flăcări întreaga bibliotecă. Preluat de comuniști, apoi părăsit și ros de scurgerea nemiloasă a timpului, astăzi străjuiește dealurile ca o fantomă a unui trecut pe care îl mai povestesc doar bătrânii satului. Bătrâni care așteaptă să se petreacă ceea ce se zvonește de o vreme: că la castel se va înființa un azil de bătrâni…
Securitatea lui Ceaușescu și intelectualii botoșăneni: ”Mi-am dat seama ce colegi am. Pentru un blid de linte te omoară” - FOTO
Când vorbim despre Securitate, gândul imediat merge către anii 50-60, cu odioasele arestări, torturi, hărțuiri, crime sau, nu de puține ori, reeducări și racolări ale celor care cedau în timpul anchetelor. Mai puțin s-a vorbit/scris despre Securitatea anilor ‘80.
Pustnicul fără biserică, atins de harul lui Dumnezeu: ”A trăit 100 de ani. Umbla desculț vara și iarna, vindeca bolnavii cu rugăciuni” – GALERIE FOTO
Istoria unui loc se construiește în secole, prin oamenii care o trăiesc. Pustnici sau simpli creștini, pelerini care bat cărările pe ploaie sau ninsoare, călugări care prin sfințenia lor tămăduiesc suferința semenilor.
Primele luni ale ocupației sovietice la Botoșani, ”Clopotul” scrie înflăcărat despre întâlnirea cu ”o nouă lume, cu o nouă mentalitate”
Primăvara anului 1944, Botoșani. Orașul după refugiu nu mai păstra nimic din parfumul grădinilor de odinioară, din farmecul străzilor colindate de trăsuri, nici măcar forfota vechiului târg pe care războaiele nu reușiseră să o potolească întru totul.
Maricico,proprietatea colectiva nu este EGALA cu proprietatea statului? sigur nu ai chiulit de la scoala?
2 februarie 2021, 08:48
Cartea lui Aristide Zub este o istorie romanțată. Adevărata revoltă din fostul raion Botoșani - pentru că pe atunci existau raioanele - a fost în comuna Roma, în 1949. Aici s-a înființat prima întovărășire agricolă - pentru că pe atunci nu exista colectivul. Oamenii din Rogojești s-au răsculat împotriva cotelor obligatorii, nu a colectivului . În această localitate colectivul a apărut mult mai târziu, în jurul anilor 1960. În al treilea rând, comuniștii nu erau chiar atât de proști. Întovărășirile și mai târziu colectivele nu erau administrate de stat, iar pământurile nu erau confiscate - cel puțin așa rezultă din actele normative emise de Parlament. Ca urmare, prof A. Zub trebuie să-și reconsidere unele afirmații fără acoperire.
23 mai 2020, 09:07
melimeloparis.ro%20
astratex.ro
Sondaj
Ce vaccin anti Covid preferați?
Pfizer/BioNTech
Moderna
AstraZeneca
Johnson & Johnson
Sputnik V
Altul
Declaraţia zilei
”Eu le-aş tăia câte un deget, numai că ar rămâne toţi ciungi. Bineînţeles că trebuiesc sancţionaţi, dar nu se poate vorbi cu ei. Sunt o castă specială, sunt inamovibili, nu ai ce să le faci. Legea e în mâna lor,...
starshiners.ro%20
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.9265 lei
USD
Dolarul SUA
4.0491 lei
CHF
Francul elveţian
4.4882 lei
GBP
Lira sterlină
5.7238 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.7198 lei
XAU
Gramul de aur
239.3472 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2290 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3738 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1777 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.3462 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1925 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6626 lei
Vremea
astăzi
Botosani
22.0 o C
Dorohoi
22.0 o C
Bucecea
22.0 o C
Darabani
22.0 o C
Saveni
22.0 o C
Ştefăneşti
20.6 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2021 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.