Botoşanii de altădată
Botoșani a avut propria groapă comună : Cadavrele aruncate unele peste altele, în prezent, loc de pelerinaj

În fiecare an de ziua Înălțării Domnului simpli botoșăneni, oficialități, politicieni se află în Cimitirul Pacea la Monumentul Eroilor pentru  aduce un omagiu celor care și-au dat viața pentru ca noi să existăm astăzi ca națiune liberă. Se depun coroane de flori, se oficiază slujbe religioase și se susțin discursuri în care prea puțini cred. Acolo, în acel loc, au fost aruncați unii peste alții fiii, soții, frații și tații celor care s-au dus de mult dintre noi.

Pentru cinstirea eroilor, în 1934 s-a terminat construirea unui cimitir destinat celor care au decedat la Botoșani, din cauza rănilor sau a epidemiei de tifos exantematic. Complexul are în partea vestică, opusă intrării, un zid masiv, decorativ, pe care predomină un vultur cu aripile întinse și lăsate în jos. La mijloc se află o frumoasă troiță de piatră, lucrată artistic, cu următorul înscris : ”1916 – 1919 Cinstire și  veșnică pomenire eroilor”.

 

La baza zidului se găsește o mare placă de beton armat sub care își au mormântul comun cea mai mare parte a eroilor căzuți la datorie. O inscripție simplă, cutremurătoare, menționează ”Aici odihnesc ostașii necunoscuți căzuți în războiul 1916 – 1919”.

 

Pe de o parte și de alta a aleii centrale ce duce la groapa comună, străjuiesc câteva zeci de cruci scunde și uniforme, din beton, pe care se află imortalizate numele celor la al căror căpătâi stau de veghe: Alexandru Vârcov, colonel medic, Alexandru Calcăntraur, maior medic, Ioan Axintescu, sublocotenent, medic în regimentul 37 infanterie, Vlad Putinschi, locotenent colonel, V. Popescu, căpitan, Eugen Vasicov, căpitan, C. Anastasiu, sublocotenent (din Călugăreni, județul Botoșani), Ioan Rățescu și Ioan Bârlogeanu , preoți militari, cinci elevi ai școlii militare de ofițeri de infanterie din Botoșani, Anton Popa Liteanu, Stelian Ghergulescu, Ștefan Ștefănescu și Octav Niculescu, cinci surori de caritate ruse: Evdochia Diemiantova, Maria Lavrionova, Varvara Mihailovna, Olga Murantova și Ana Macovscaia.


Acest complex s-a construit în cadrul Cimitirului Pacea de către societatea ”Cultul Eroilor”, comitetul central București, cu concursul Prefecturii (prefect Gh. Mavrocordat). Primăriei (primar I. Romanescu și Garnizoanei (general C. Atanasescu).

loading...
FOTOREPORTAJ Deschide-te cimitire că intră florile-n tine! Altar de durere, sute de oameni hohotind pentru Ștefan și Mirela: VIDEO sfâșietor – GALERIE FOTO

 

Străzile de odinioară ale Botoşanilor: Înghesuială la modernizarea drumurilor pline de gropi ale oraşului
Până pe la 1820 nu s-a acordat nicio atenţie străzilor oraşului, care au apărut fără nicio cât de mică idee de sistematizare, de modernizare. Înguste, întortocheate, pline de praf în timpul secetos, pline de gropi cu apă şi desfundate în timpul ploilor, dădeau oraşului un aspect neplăcut, fapt remarcat, nu o singură dată, de cei ce păşeau pentru prima dată în oraş.
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă
Botoşanii, oraşul patriarhal de altădată, a fost numit adesea, pe drept cuvânt, oraş al grădinilor. Când, în veacul trecut şi începutul celui actual, boierii şi-au construit frumoasele lor case, în special în partea de vest a oraşului, au avut grijă să-şi amenajeze minunate parcuri cu ajutorilor grădinarilor unguri, italieni şi germani.
PRIMUL hotel construit la Botoşani: Eminescu a dat o petrecere acolo şi s-a îndrăgostit de o blondă
Primele hoteluri  au apărut în peisajul botoşănean la jumătatea secolului trecut.Odată cu creşterea economică a oraşului, s-a simţit nevoia unor localuri cu camere mobilate care să fie închiriate, de obicei cu ziua, numeroşilor călători sosiţi la noi în oraş.
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis
Cu câteva secole în urmă, cafenelele ce  se găsesc astăzi la tot pasul au pătruns prima dată în orașul moldav. Erau locurile unde se putea bea cafea, se jucau table, cărți și zaruri, se putea servi şi ceva dulce dar se și fuma tutun turcesc, iar oamenii stăteau ceasuri bune la discuții.
Începuturile presei la Botoşani: PRIMA publicație botoșăneană pusă sub semnul întrebării
Presa, despre care se spune că este a patra putere într-un stat democrat, are la Botoșani o vechime apreciabilă și o valoare deosebită prin numărul mare de reviste și ziare apărute în perioada anilor 1866-1944, mai precis de-a lungul a 82 ani de existență. 
LEGENDA Morii de la Ionăşeni: Au botoşănencele astea un fel al lor care te prinde în lanţ. Şi-apoi fac din tine ce vor...
Pe sub labirintul de nuci bătrâni, coborâm la Stăuceni. Urmând şoseaua peste dealuri se deschide drumul care duce la Ionăşeni. Legenda spune, că sub umbra pădurilor bătrâne, a fost o moară…
Legenda Dorohoiului: Bărbatul care a alergat toată viaţa după o…himeră
Legenda Dorohoiului, ca având un sâmbure de adevăr, este susţinută de afirmaţia anonimului autor al cronicii Huru, care numea Dorohoiul – Doroca.
Legenda Târgului Nou: UNDE a fost cel „dintâi port pe uscat” la Botoşani
Oamenii locului spun că ar fi fost chiar „capitala“ secretă a Moldovei acum 200 de ani.
Legenda Botoşaniului: Un copil sărac şi fără tată a dat numele oraşului 
Cea mai elocventă ilustrare a importanţei şi vechimii Botoşanilor, ca aşezare, o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la marginea oraşului, datând din perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent de sub conducerea lui Burebista.
Doi fraţi orfani din Botoşani, care au impresionat un neam întreg, ARŞI DE VII în flăcări 
La marginea unui sat din Botoşani, pe un deal de unde se lua pământ pentru lipitul caselor, sătenii au dat peste  nişte rămăşiţe.
Târgul morţii : EPIDEMIA care a secerat sate întregi din Botoşani
Una dintre cele mai violente epidemii a creat panică în mai multe sate botoşănene.
Femeia care a dat GRATIS terenuri pentru case mai multor botoşăneni: CINE au fost norocoşii
Drama unei femei, spune legenda, a schimbat multe vieţi la Botoşani.
Descoperire ULUITOARE : Botoşăneanul care a dat peste o adevărată COMOARĂ în timp ce era la vânătoare
Într-o comună din Botoşani, un bărbat plecat la vânătoare a făcut o descoperire incredibilă.
Pungă cu bani găsită într-o scorbură de copac din Agafton: CE a făcut bărbatul cu toată averea
Multe şi minunate privelişti are de văzut călătorul la Agafton, acel colţ de lume ce adăposteşte un cămin de bătrâni.
Casă celebră din Botoşani şi nevastă PIERDUTE la un joc de cărţi: De amar, proprietarul şi-a luat zilele
Miză uriaşă la un simplu joc de cărţi.
Mărturisiri EMOŢIONANTE în noaptea de Înviere: O fată de o frumuseţe IZBITOARE a dat numele unei localităţi din Botoşani
Între dealuri, păduri şi apa Siretului îşi duce existenţa multiseculară o aşezare atestată documentar în anul 1400, cu vestigii din epoca migraţiilor şi din secolul XV-lea.
COMOARA ascunsă de la Ştiubeni: Femeie UCISĂ pentru tot ce avea mai scump pe lume
Mai sus de Săveni, pe apa Başeului, în comuna Ştiubeni, judeţul Botoşani este o casă aproape pătrată. Cu verandă de jur împrejur şi scară de piatră la intrare.
Cel mai cunoscut iaz din Botoşani învăluit în MISTER: Tânăr înecat înainte de nuntă, după ce l-au ajuns „blestemele” unei fete
Atestat documentar în vremea lui Gheorghe Ştefan, renumit în zilele noastre prin crapii săi, cunoscutul iaz botoşănean este cel mai mare din Podişul Moldovei.
Bogătanii Botoşaniului prădaţi de o ceată de haiduci pe drumul spre Iaşi : Un botoşănean le-a venit de hac într-un mod INCREDIBIL
Într-o vreme, piatra cea mare de pe Runc era loc de strajă unor haiduci care ţineau calea bogătanilor ce mişunau pe drumul dinspre Târgul Iaşilor. 
Pădurea BLESTEMATĂ de la Botoşani: Locul unde încă se aud zgomote sinistre şi gemete în toiul nopţii
La marginea Botoşanilor, pe drumul care duce la Stânca Doamnei se urcă în pantă lină. În dreapta se întind umbre de stejari seculari. 
Dar despre fostul cimitir militar aflat cândva în celălalt capăt al cimitirului Pacea unde acum se bate mingea când o să informați corect cetățenii orașului. De ce nu-i cinstiți cum se cuvine pe cei peste 300 de militari români căzuți în 1941 pentru a readuce la patria mamă Bucovina de Nord şi Ținutul Heţa. Mormintele lor au fost profanate fiind salvate doar cele 28 de morminte închise ca într-un țarc de parcă ar fi fost dușmani. Când are de gând primăria şi celelalte instituții ale statului să-i cinstească cum se cuvine şi pe acești eroi ai neamului. Pentru dușmani s-a putut face un monument (de fapt două), dar pentru eroii tăi care au luptat pentru tine te faci că habar nu ai, curioasă amnezie au rusnacii ăștia de la putere.
26 iunie 2016, 21:49
starshiners.ro%20
missgrey.ro
Sondaj
Beneficiați de o primă specială cu ocazia Sărbătorilor Pascale?
Da
Nu
Încă nu știu
Declaraţia zilei
„Cine ar mai fi făcut vreodată, în județul Botoșani 221 de școli, așa cum faceți dvs., Guvernul și PSD? Cine ar mai fi făcut vreodată în județul Botoșani 100 de drumuri comunale și județene? S-ar fi gândit vreodată ...
astratex.ro
otter.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.7581 lei
USD
Dolarul SUA
4.2268 lei
CHF
Francul elveţian
4.1488 lei
GBP
Lira sterlină
5.4956 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.7787 lei
XAU
Gramul de aur
173.0752 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2365 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4831 lei
AUD
Dolarul Australian
3.0067 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1617 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1850 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6373 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
web site traffic statistics
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.