Botoşanii de altădată
Cea mai CUMPLITĂ epidemie care a îngenunchiat Botoşaniul: Mii de morţi în vara cu 51 de grade Celsius

Orașul Botoșani a suferit de-a lungul timpului crunt, însă puțini dintre contemporani cunosc episoadele în care orașul a sângerat efectiv și și-a jelit morții.

Holera

 

O maladie infecţioasă acută, foarte contagioasă a bântuit în ţinuturile Botoşanilor provocând mari pierderi în rândurile populaţiei înspăimântate, lipsită aproape total de posibilităţi de vindecare.

 

Holera este o maladie provocată de microbi în formă de vibrioni, caracterizată prin crampe stomacale foarte dureroase, vărsături şi diaree ce duce la deshidratarea corpului. Deseori este mortală.

 

Prima epidemie de holeră cunoscută a fost aceea care a bântuit în 1831. La Botoşani, primele cazuri au fost semnalate la 9 mai, pentru ca în luna următoare să se înregistreze o medie de 37 de îmbolnăviri şi 27 de decese pe zi. Cu privire la numărul morţilor , o catagrafie a timpului de atunci a înregistrat 710 morţi la o populaţie de 13. 725 de locuitori. Însă ceea ce a urmat a fost cu mult mai rău.

 

Epidemia din 1848, a fost cea mai cumplită epidemie din câte a bântuit pe meleagurile botoşănene

 

S-au luat atunci măsuri severe care să stăvilească apariţia ei, printre care şi paza pe Prut. Isprăvnicia Botoşani a primit poruncă să ia următoarele măsuri: păstrarea curăţeniei oraşului, consumarea legumelor, fructelor, peştilor şi scoicilor numai în stare proaspătă, interzicerea consumului bureţilor, castraveţilor şi a berii înăcrite, evitarea dormitului în natură, consumarea cărnii şi pâinii de cea mai bună calitate, controlul sanitar al locuinţelor.

 

Holera a pătruns în ţară pe la Galaţi adus de un vapor venit de la Constantinopol în primăvara anului 1848. La 18 mai era prezentă la Iaşi, iar în iunie la Botoşani, adusă de „bricicarul” Aron. Acesta a fost şi prima jertfă.

 

Din documentele vremii, redăm unul interesant ce aparţine doctorului Hynek cu referire la evoluţia bolii:

 

„Noaptea spre ieri foarte bine dormise, sănătos deplin se sculase, cafeaua şi-o băuse, ieşind de acasă ieri dimineaţă, îndată s-a întors acasă cu mare atac de holerină şi cu semne de opintele, cu o răceală peste tot corpul, tăieturi în stomac şi pântece care s-au mai alinat după muştar la pântece şi pulpe, după punerea de cărămizi fierbinţi, după luarea prafurilor. Dar la fiecare civert de ceas şi după trecerea de la două ceasuri jumătate, după ce s-a încălzit, a început a asuda, vărsatul era mai rar…” Raportul dat 3 iunie 1848, mai menţiona că la Botoşani se înregistra în acea zi 51 de grade Celsius la soare şi 35 la umbră.

 

Înmulţindu-se cazurile de holeră s-au luat noi măsuri ce prevedeau împărţirea oraşului în cvartele de care să răspundă un medic şi vizitarea zilnică a fiecărei case de „revizuitori”. Aceştia trebuia să raporteze situaţia din teren comisarului iar acesta medicului şef. De asemenea, în fiecare cvartal trebuia să existe câte un bărbier (care juca un rol major în asistenţa sanitară) şi şase oameni care să ajute pe cei săraci, un „cărucer” care să care morţii în afara oraşului unde erau îngropaţi cu ajutorul Poliţiei.

 

Cu toate măsurile luate, holera s-a întins, înregistrându-se la 14 iunie şapte cazuri. Medicul Max, doctorul oraşului, înainte regulat rapoarte către Comitetul Sănătăţii din Iaşi prin care cerea şi 5.000 de lei pentru înfiinţarea unui spital în care să fie izolaţi holericii. 

 

În toată Moldova, Botoşanii avea cei mai mulţi morţi

 

Revista „Albina românească” din 11 iulie 1848 relata că în toată Moldova, Botoşanii avea cei mai mulţi morţi (140). Se îmbolnăvise şi doctorii. Spaima a cuprins întreg Ţinutul Botoşani. La cancelaria Isprăvniciei  rămăsese un singur funcţionar ce nu mai dovedea cu evidenţa morţilor, ceilalţi fiind bolnavi sau fugiţi din localitate.

 

Spre sfârşitul lunii iunie, epidemia de holeră se întinsese practic peste toate localităţile ţinutului, pentru ca la începutul lunii august să se oprească la Botoşani şi să intre în descreştere la sate arată Ştefan Ciubotaru în Monografia oraşului Botoşani.

 

La 14 octombrie când s-a considerat că pericolul epidemiei trecuse s-a întocmit un raport care arăta :

6.804 îmbolnăviri       4.536 de însănătoșiri   2.268 de morți:   786 bărbați, 828 femei și 654 copii

 

Raportând îmbolnăvirile din oraş la numărul populaţiei de atunci care era de circa douăzeci de mii locuitori, reiese o morbiditate de 340 la mie şi o mortalitate de 113 la mie, rezultând că s-au îmbolnăvit mai mult de o treime din populaţie şi au murit mai mult de o zecime.

 

Izolarea bolnavilor, a fost potrivit medicilor, cea mai bună măsură de prevenire a teribilei boli.

 

Epidemia din 1855 a pătruns în țară tot prin Galați, însă de această dată boala a fost mai blândă, fiind înregistrate 264 de decese. A urmat cea din anii 1865 – 1866 ce a surprins orașul în aceeași stare de insalubritate ca și la epidemiile anterioare. S-a terminat cu următoarea situație pentru perioada 20 noiembrie 1865 – 23 aprilie 1866 : 2.032 de bolnavi din care 542 decedați.

 

Așadar, meleagurile botoșănene au cunoscut patru epidemii de holeră în numai 35 de ani (1831 – 1866). Pătura cea mai lovită, cum era și normal, a fost cea săracă. Botoșani a înregistrat o scădere simțitoare a numărului de locuitori și paralizarea vieții economice și sociale. Spre bucuria botoșănenilor, holera apărută în țară în anii 1872, 1893, 1911 și 1913 nu le-a dat târcoale. Plătiseră suficient tribut acestei boli.

loading...
Inima de odinioară a Botoşanilor – UNDE s-au înfiinţat şi CUM arătau primele pieţe ale oraşului
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis


 

DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Cătălina CHIRU
Ordinul activistului de partid sau cum a decis tovarășul Duminică soarta unei importante instituții: ”Mi s-a întunecat în faţa ochilor. Mi-am închipuit că…”
Un activist de partid a fost, într-un moment important din istoria culturală a orașului, omul potrivit la locul potrivit, spun istoricii.
A fost odată ca niciodată: Copilăria în opinci, joaca în marginea tranșeelor sau pe maidanul Botoșanilor de odinioară
Și oamenii mari au fost mici. Iar poveștile sunt adesea adevărate lecții de viață. Într-o zi de 1 Iunie, vă invităm să privim către oamenii mari care au fost odată copii. Artiști, scriitori, medici, profesori și copilăriile lor de demult.
Copiii Revoluției vs. elevii din anul COVID: Dorințe de 1 Iunie, de la ”să-mi aducă părinții blugi din străinătate” la ”să se oprească circulația mașinilor”
În septembrie 1989 pășeau în școală purtând la gât cravata roșie, ”pentru gloria poporului şi înflorirea României socialiste, pentru cauza partidului”. Nimeni nu se gândea atunci că, peste doar trei luni, lumea veche se răsturna pentru a face loc alteia: cea în care aveau să trăiască, peste ani, copiii și nepoții lor.
Țărani băgați în dube în toiul nopții după ce i-au pus pe fugă pe oamenii lui Gheorghiu-Dej: ”Afară cu bolșevicii, n-avem nevoie de comunism!”
Milițienii, însoțiți de securiști, au înconjurat satul și, în miez de noapte, au început arestările. Oamenii ”erau scoși în izmene” din case, aruncați în dubă și duși direct la Securitate. Și astăzi, după mai bine de 70 de ani, în sat parcă mai bântuie teroarea acelei veri.
30 de ani de la Podul de flori, ziua în care botoșănenii și basarabenii s-au încins în horă în apa Prutului: ”Tată, mi-ai promis că-mi arăți români. Care-s ei?” - GALERIE FOTO
Pe 6 mai 1990, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică desface sârma ghimpată și românii de pe ambele maluri ale Prutului se întâlnesc. Entuziaști și plini de nădejde că a venit vremea întoarcerii acasă. Speranță deșartă, după cum se va vedea…
Povestea primului bust al lui Eminescu: 600 de studenți au asistat la dezvelire, defilare cu călăreți și muzică militară pe străzile orașului
Probabil că pentru prima dată, în cei peste 150 de ani de când există, Parcul ”Mihai Eminescu” este pustiu în cea mai frumoasă perioadă a anului, atunci când natura oferă cel mai frumos spectacol.
Medicii care au înfruntat moartea: ”Botoșani a înregistrat o scădere simțitoare a numărului de locuitori și paralizarea vieții economice și sociale”
Botoșanii nu au fost ocoliți de nenorociri. Însă aceste ținuturi au avut parte, în istorie, de ceva mai puternic decât orice epidemie: oameni valoroși care au înfruntat boala, care au dat piept cu moartea.
Istoria la feminin: De la Cornelia din Moldova la mucenița din Petru Vodă
Au fost mame, soții, iubite. Au fost medici, poete, artiste, creatoare de cuvânt și de frumos. Au suferit pentru Hristos. Din umbra timpului, străbat uneori până la noi prin faptele lor trecute.
Instituție de prestigiu încă necunoscută după aproape 70 de ani de activitate? Dacă nu ar fi avut loc atunci, nu știu dacă s-ar mai fi produs cândva
Istoria nescrisă creează confuzii. Însă atunci când și puținele date scrise conțin erori situația devine de-a dreptul dramatică pentru biografia unei comunități, a unui oraș.
inpuff.ro
Loading...
Mărturii din iadul exterminărilor politice: ”Când mi-a văzut chipul schimonosit de durere, s-a luminat”
Închisoarea de la Botoşani a fost loc de exterminare a celor care, într-un fel sau altul, se opuneau regimului comunist.
”Aşa a debutat Enescu în viaţa mea, cu un unu la muzică, în cea de-a doua clasă a Liceului Laurian”
Cu greu ne putem imagina astăzi că pe scândura Teatrului Mihai Eminescu din Botoşani au jucat Calboreanu, Birlic, Tănase, Vraca, Bulandra. Că pe scena micului oraş moldav au urcat pentru a cânta Enescu, pentru a conferenţia Iorga.
Agaftonul Domnului Eminescu: Plâng pentru vărul meu, că a avut o viaţă zbuciumată şi a murit de tânăr! - GALERIE FOTO
În cimitirul de la Agafton odihnesc astăzi maicile Olimpiada, Sofia, Fevronia, surorile Ralucăi Eminovici, mama poetului, dar și Xenia, verișoara lui Mihai.
După 30 de ani, despre ce a fost sau n-a fost la Botoșani: Nu vedeţi că ne schimbăm cu totul? Asta-i revoluţie, băieţi, ţineţi-vă bine!
După 30 de ani – Revoluția la Botoșani: Crăciun, colinde, colindători. Altă viață! Diferite persoane de la noi din oraș își fac autocritica…
Nici bine nu a căzut comunismul, că la Botoșani începeau deja să apară probleme, chiar la adunarea de constituire a Consiliului Frontului Salvării Naționale: reproșuri, refuzuri, scoateri în relief a propriilor greutăți datorate vechiului regim.
Loading...
După 30 de ani - Botoșănenii lui Ceaușescu: Cozi enorme la ulei, zahăr, lapte. Jigniri, ironii, lupte, bătăi. Greu, foarte greu. Umilitor!
În ziua în care Nicolae Ceaușescu a vizitat Botoșaniul, o gospodină a lăsat ferestrele casei deschise și a plecat în oraș. Curățase parchetul și voia să aerisească. Seara, când s-a întors acasă, toate ferestrele erau închise. Pe dinăuntru!
După 30 de ani - Moș Gerilă aduce cadouri în parcul orașului, un Crăciun cu fulgere și tunete la Botoșani: Oare ce ne rezervă anul ce va începe? Să fim optimiști sau pesimiști?
Cu un an înainte de Crăciunul lui 1989, pe 25 decembrie 1988, la Botoșani se petrecea un lucru ieșit din comun. Bătrânii spuneau că nu prinseseră o asemenea grozăvie în toată viața lor…
După 30 de ani - Bancurile botoșănenilor despre Ceaușescu, concerte și spectacole, însemnări din comunismul întunecat: Ajutaţi-mă să mor!
Deşi astăzi pare un lucru neînsemnat, înainte de 1989 scrisul te putea duce direct în închisoare. Pentru că a consemna întâmplări care incriminau regimul însemna condamnare sigură.
Ceaușescu reales, CUM au trimis botoșănenii la București 1.700 de telegrame și povestea mașinii de scris: Ai grijă ce faci cu ea, cine scrie la ea, că intrăm la zdup - FOTO
Și înainte de 1989, procesul de votare era precedat de o campanie electorală. Însă ea se desfăşura sub alte reguli.
Ziua neagră din istoria Liceului Laurian: MARELE INCENDIU care a mistuit zeci de mii de cărți, dosare și drapelul școlii
Palatul Liceului Laurian adăpostea cea mai mare bibliotecă din orașul Botoșani din vremurile acelea.
Botoșănenii și Operațiunea 1111: Această experiență trebuie să ne îngrozească și să ne facă să luăm din vreme toate măsurile
A fost cea mai amplă acțiune de evacuare din istoria militară și civilă a României. A purtat numele de cod Operațiunea 1111 și a implicat întreaga suflare, de la șeful statului până la cel din urmă român.
zenda.ro
inpuff.ro
Sondaj
Credeți că se va găsi vaccin contra coronavirusului?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
”Faceți-l așa cum e că, dacă se ajunge la exproprieri, nu se mai termină nici într-o sută de ani drumul ăsta. Faceți-l așa și după aceea vedem noi și cu a treia bandă”,Cristian Achiței, deputat, despre drumul ...
starshiners.ro%20
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.8378 lei
USD
Dolarul SUA
4.3085 lei
CHF
Francul elveţian
4.5522 lei
GBP
Lira sterlină
5.3598 lei
JPY
100 de yeni japonezi
4.0080 lei
XAU
Gramul de aur
245.7662 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2489 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3768 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9856 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1736 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1815 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6492 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.