Botoşanii de altădată
Cea mai CUMPLITĂ epidemie care a îngenunchiat Botoşaniul: Mii de morţi în vara cu 51 de grade Celsius

Orașul Botoșani a suferit de-a lungul timpului crunt, însă puțini dintre contemporani cunosc episoadele în care orașul a sângerat efectiv și și-a jelit morții.

Holera

 

O maladie infecţioasă acută, foarte contagioasă a bântuit în ţinuturile Botoşanilor provocând mari pierderi în rândurile populaţiei înspăimântate, lipsită aproape total de posibilităţi de vindecare.

 

Holera este o maladie provocată de microbi în formă de vibrioni, caracterizată prin crampe stomacale foarte dureroase, vărsături şi diaree ce duce la deshidratarea corpului. Deseori este mortală.

 

Prima epidemie de holeră cunoscută a fost aceea care a bântuit în 1831. La Botoşani, primele cazuri au fost semnalate la 9 mai, pentru ca în luna următoare să se înregistreze o medie de 37 de îmbolnăviri şi 27 de decese pe zi. Cu privire la numărul morţilor , o catagrafie a timpului de atunci a înregistrat 710 morţi la o populaţie de 13. 725 de locuitori. Însă ceea ce a urmat a fost cu mult mai rău.

 

Epidemia din 1848, a fost cea mai cumplită epidemie din câte a bântuit pe meleagurile botoşănene

 

S-au luat atunci măsuri severe care să stăvilească apariţia ei, printre care şi paza pe Prut. Isprăvnicia Botoşani a primit poruncă să ia următoarele măsuri: păstrarea curăţeniei oraşului, consumarea legumelor, fructelor, peştilor şi scoicilor numai în stare proaspătă, interzicerea consumului bureţilor, castraveţilor şi a berii înăcrite, evitarea dormitului în natură, consumarea cărnii şi pâinii de cea mai bună calitate, controlul sanitar al locuinţelor.

 

Holera a pătruns în ţară pe la Galaţi adus de un vapor venit de la Constantinopol în primăvara anului 1848. La 18 mai era prezentă la Iaşi, iar în iunie la Botoşani, adusă de „bricicarul” Aron. Acesta a fost şi prima jertfă.

 

Din documentele vremii, redăm unul interesant ce aparţine doctorului Hynek cu referire la evoluţia bolii:

 

„Noaptea spre ieri foarte bine dormise, sănătos deplin se sculase, cafeaua şi-o băuse, ieşind de acasă ieri dimineaţă, îndată s-a întors acasă cu mare atac de holerină şi cu semne de opintele, cu o răceală peste tot corpul, tăieturi în stomac şi pântece care s-au mai alinat după muştar la pântece şi pulpe, după punerea de cărămizi fierbinţi, după luarea prafurilor. Dar la fiecare civert de ceas şi după trecerea de la două ceasuri jumătate, după ce s-a încălzit, a început a asuda, vărsatul era mai rar…” Raportul dat 3 iunie 1848, mai menţiona că la Botoşani se înregistra în acea zi 51 de grade Celsius la soare şi 35 la umbră.

 

Înmulţindu-se cazurile de holeră s-au luat noi măsuri ce prevedeau împărţirea oraşului în cvartele de care să răspundă un medic şi vizitarea zilnică a fiecărei case de „revizuitori”. Aceştia trebuia să raporteze situaţia din teren comisarului iar acesta medicului şef. De asemenea, în fiecare cvartal trebuia să existe câte un bărbier (care juca un rol major în asistenţa sanitară) şi şase oameni care să ajute pe cei săraci, un „cărucer” care să care morţii în afara oraşului unde erau îngropaţi cu ajutorul Poliţiei.

 

Cu toate măsurile luate, holera s-a întins, înregistrându-se la 14 iunie şapte cazuri. Medicul Max, doctorul oraşului, înainte regulat rapoarte către Comitetul Sănătăţii din Iaşi prin care cerea şi 5.000 de lei pentru înfiinţarea unui spital în care să fie izolaţi holericii. 

 

În toată Moldova, Botoşanii avea cei mai mulţi morţi

 

Revista „Albina românească” din 11 iulie 1848 relata că în toată Moldova, Botoşanii avea cei mai mulţi morţi (140). Se îmbolnăvise şi doctorii. Spaima a cuprins întreg Ţinutul Botoşani. La cancelaria Isprăvniciei  rămăsese un singur funcţionar ce nu mai dovedea cu evidenţa morţilor, ceilalţi fiind bolnavi sau fugiţi din localitate.

 

Spre sfârşitul lunii iunie, epidemia de holeră se întinsese practic peste toate localităţile ţinutului, pentru ca la începutul lunii august să se oprească la Botoşani şi să intre în descreştere la sate arată Ştefan Ciubotaru în Monografia oraşului Botoşani.

 

La 14 octombrie când s-a considerat că pericolul epidemiei trecuse s-a întocmit un raport care arăta :

6.804 îmbolnăviri       4.536 de însănătoșiri   2.268 de morți:   786 bărbați, 828 femei și 654 copii

 

Raportând îmbolnăvirile din oraş la numărul populaţiei de atunci care era de circa douăzeci de mii locuitori, reiese o morbiditate de 340 la mie şi o mortalitate de 113 la mie, rezultând că s-au îmbolnăvit mai mult de o treime din populaţie şi au murit mai mult de o zecime.

 

Izolarea bolnavilor, a fost potrivit medicilor, cea mai bună măsură de prevenire a teribilei boli.

 

Epidemia din 1855 a pătruns în țară tot prin Galați, însă de această dată boala a fost mai blândă, fiind înregistrate 264 de decese. A urmat cea din anii 1865 – 1866 ce a surprins orașul în aceeași stare de insalubritate ca și la epidemiile anterioare. S-a terminat cu următoarea situație pentru perioada 20 noiembrie 1865 – 23 aprilie 1866 : 2.032 de bolnavi din care 542 decedați.

 

Așadar, meleagurile botoșănene au cunoscut patru epidemii de holeră în numai 35 de ani (1831 – 1866). Pătura cea mai lovită, cum era și normal, a fost cea săracă. Botoșani a înregistrat o scădere simțitoare a numărului de locuitori și paralizarea vieții economice și sociale. Spre bucuria botoșănenilor, holera apărută în țară în anii 1872, 1893, 1911 și 1913 nu le-a dat târcoale. Plătiseră suficient tribut acestei boli.

loading...
Inima de odinioară a Botoşanilor – UNDE s-au înfiinţat şi CUM arătau primele pieţe ale oraşului
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis


 

DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Cătălina CHIRU
Geniul exmatriculat din liceul botoșănean: Şi faţă de alţii şi faţă de mine însumi, nedreptatea mi-a fost totdeauna odioasă
Astăzi se împlinesc 151 de ani de la nașterea, la Botoșani, a celui mai mare istoric al românilor. 
În așteptarea unui moment istoric: Cum a mutat Iorga clopotnița Bisericii-simbol și documentul secret ascuns în zid acum mai bine de un secol - FOTO
Luna aceasta, orașul cunoscut de vreo jumătate de secol drept Târgul Doamnei - probabil cea mai frumoasă denumire pe care o poate primi o așezare - va consemna încă un moment istoric.
”Școala” de genii, locul din Botoșani care a dat țării minți luminate, de la academicieni la scriitori și pictori: Am devenit profesor, poate şi datorită acestei pregătiri iniţiale
Lumea academică este în doliu. Unul dintre cei mai mari lingviști ai țării - absolvent al unei școli botoșănene - a trecut la cele veșnice.
S-a stins un medic botoșănean - Trei generații, trei oameni de valoare, trei povești impresionante de viață - FOTO
O veste tristă ne-a reamintit povestea fascinantă a unei familii de botoșăneni. Un preot și doi medici, destine de excepție, care au scris istorie în teologie și în medicină.
Povestea unei spargeri cu autori neidentificați nici după 20 de ani și un obiect care leagă aproape misterios trei familii cu blazon
Un loc din nordul județului Botoșani are o poveste incredibilă, ce poate deveni oricând subiectul unui film documentar cu accente dramatice pe destinul unei familii care a dat țării politicieni de primă mână, scriitori de excepție, artiști și încă mulți oameni destoinici.
În căutarea bradului sădit de Iorga, martorul care s-a întors la Ipoteşti şi a murit în ziua comemorării lui Eminescu – GALERIE FOTO
A fost secretarul particular al lui Nicolae Iorga. Profesor la clasa palatină, unde învăța viitorul rege Mihai. A scris sute de studii și a semnat cărți ce s-au bucurat în timp de aprecierea multor oameni de seamă. Înainte de a muri a revenit la Ipotești, în căutarea bradului argintiu.
Cum îl sărbătoreau botoșănenii pe Enescu acum 90 de ani, o întâlnire emoționantă între un copil și un geniu al muzicii - FOTO               
După aproape un secol, Botoșanii nu mai au aproape nimic din gloria orașului de odinioară. Parfumul fostelor grădini ce concurau cu cele ale marilor capitale europene, casele modelate în linii arhitectonice care mai păstrează și astăzi, chiar în ruină fiind, parfumul de epocă, oamenii pentru care arta însemna mai mult decât colecții de fotografii lângă monumente suferinde... 
INTERVIU - Alexandru Hriscu și Botoșaniul de odinioară: Există o lipsă de patriotism local și o indiferență crasă la nivelul autorităților care ar trebui să se ocupe de patrimoniul orașului
”Această pagină tratează file din istoria vizuală și documentară a oraşului Botoşani din diferite surse documentare online sau offline. Pentru amintirea vremurilor trecute, tuturor botoșănenilor de pretutindeni”. Este descrierea uneia dintre cele mai urmărite și îndrăgite pagini din mediul virtual, Botoșaniul de odinioară.
În martie 1990 a aplanat conflictul de la Târgu Mureş, botoşăneanul lăudat de Vasile Milea care i-a refuzat pe ruşi şi l-a înfruntat de Iliescu
Erou sau ”personaj coleric”? Militar de carieră sau un simplu supus? Curajos sau dornic de afirmare? Poate că nici un alt general al Armatei Române nu a fost atât de controversat ca acest botoșănean care, dincolo de gradele militare, s-a bucurat și de distincții civile precum titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.
Un oraș la limita supraviețuirii: Industria glorioasă transformată în ruine, abandonată sau fărâmițată în doar câțiva ani
Locul care în urmă cu jumătate de secol producea utilaje și echipamente căutate în întreaga lume se mai mândrește, în anul de grație 2021, doar cu titlul de oraș cu cel mai curat aer din România.
Mințile luminate care au făcut istorie: Primul doctor în medicină din Moldova, botoșăneanul care a luptat cu varicela și a învins holera
În urmă cu 100, chiar 200 de ani, Botoșanii aveau parte de oameni cultivați, străluciți, îndrăzneți. Oameni care au luptat cu molime dintre cele mai cumplite și le-au învins.
Kilometrul zero al culturii naționale, locul din Botoșani pe care comuniștii voiau să îl declare ”rezervație de arhitectură urbană” – GALERIE FOTO
Locul nașterii poetului Mihai Eminescu. Biserica în care a fost botezat Mihai Eminescu. Vechi străzi de promenadă, clădiri care poartă în ziduri neștiute povești de dragoste sau secretele niciodată aflate ale comercianților de tot soiul. Un ansamblu urban unic în Moldova, o bogăție ignorată și abandonată astăzi.
”Copilul etern” al teatrului românesc a jucat pe scena de la Botoșani: A fost o perioadă fericită din viața mea / Îmi plăceau oamenii care umpleau până la refuz sălile de spectacol GALERIE FOTO
I se spune actrița-veselie, actrița-poveste. Însă, mai presus de toate, este ”copilul etern” al teatrului românesc. În acest an împlinește 80 de ani de viață, un destin de excepție, o carieră dedicată artei, o călătorie de șase decenii care a cotit, o vreme, și către Botoșani.
Cum petrecea Paștile anticomunistul condamnat la moarte și executat de Securitate la Botoșani / De ce americanii nu au mai ajuns niciodată
Condamnat la moarte de comuniști, s-a predat singur la Securitate, pentru a-și proteja familia. Folosit ca agent dublu, i-a trădat pe comuniști și s-a alăturat iarăși Rezistenței din munți. Prins din nou, a fost condamnat fără proces și împușcat pe poligonul Penitenciarului Botoșani.
Fostul director de la Europa Liberă, mărturisiri despre ”Botoșanii copilăriei mele”: Ne lumina și ne sfințea doar poezia lui Eminescu – GALERIE FOTO
”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!” Sunt cuvintele pe care părinții și bunicii noștri le-au ascultat ani la rând, cu urechea lipită de aparatul de radio, prin vocea celebră de la Vocea Americii sau Europa Liberă. Într-o vreme în care acest gest - ascultarea celor două posturi de radio - te putea duce în pușcăria comunistă...
Rana de pe obrazul Orașului Geniilor: Destinul dureros al casei care se prăbușește sub ochii noștri – GALERIE FOTO
În mijlocul orașului care a dat țării cel mai mare istoric și savant, o casă rezistă de mai bine de două secole, parcă anume spre a ne aminti că, acolo unde rădăcinile putrezesc, tulpina rămâne fără viață iar rodul se usucă și cade.  
”Pe cine invităm la video” - Mineriada și botoșănenii, secvența care a făcut carieră: Ne dăm foc la toate autobuzele, asta a fost înţelegerea - FOTO&VIDEO
Greva minerilor din Lupeni, care în urmă cu o săptămână s-au blocat în subteran, a declanșat un adevărat remember istoric, televiziunile naționale întrecându-se în a redifuza imaginile care au îngrozit lumea la mijlocul anului 1990.
Nepoata lui Sadoveanu a debutat pe scena de la Botoșani, povestea unui interviu care a durat 500 de kilometri: S-a năpustit asupra mea să mă felicite și a refuzat să coboare
S-a bucurat de gloria lui, dar a și suferit după moartea scriitorului, când comuniștii nu au vrut să o mai știe în țară. O carieră în teatru începută la Botoșani, care continuă și astăzi, după zeci de ani de străinătate.
Tânărul Ceaușescu pe scena Teatrului ”Mihai Eminescu”, spectacolul ”monumental” care a adunat toată suflarea artistică a orașului - FOTO
În ianuarie 1978, Nicolae Ceaușescu împlinea 60 de ani de viață și nu mai puțin de 45 de ani de activitate revoluționară. De 11 ani conducea Partidul Comunist și ducea România ”pe cele mai înalte culmi ale socialismului”.
Cum arătau mătușile lui Eminescu și cum îl descrie pe Mihai chiar fratele său: Când râdea, râdea cu mare poftă, râs sincer – GALERIE FOTO
Sărăcia Botoșanilor, atât de des invocată în rapoarte, studii, statistici, nu ține doar de lipsa banilor, a investitorilor, a locurilor de muncă. Ci mai ales de lipsa de perspectivă atunci când vine vorba de a dezvolta și promova ceea ce există deja.
Sondaj
Credeți că se vor termina la timp lucrările la drumul Botoșani - Târgu-Frumos, adică la data de 12 mai 2023?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
"Mama, tata vor fi foarte fericiți. Ei m-au susținut întotdeauna în ceea ce fac. Dar modelul meu în viață a fost fratele meu. Mai mare cu trei ani, pompier de meserie, în el am văzut întotdeauna ambiție, perseverență",...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9090 lei
USD
Dolarul SUA
4.7494 lei
CHF
Francul elveţian
5.0470 lei
GBP
Lira sterlină
5.8036 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.5814 lei
XAU
Gramul de aur
273.2231 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2485 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2442 lei
AUD
Dolarul Australian
3.3726 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.7215 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2016 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6598 lei
Vremea
astăzi
Botosani
18.4 o C
Dorohoi
16.3 o C
Bucecea
18.0 o C
Darabani
15.7 o C
Saveni
16.6 o C
Ştefăneşti
18.6 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.