Botoşanii de altădată
Cea mai CUMPLITĂ epidemie care a îngenunchiat Botoşaniul: Mii de morţi în vara cu 51 de grade Celsius

Orașul Botoșani a suferit de-a lungul timpului crunt, însă puțini dintre contemporani cunosc episoadele în care orașul a sângerat efectiv și și-a jelit morții.

Holera

 

O maladie infecţioasă acută, foarte contagioasă a bântuit în ţinuturile Botoşanilor provocând mari pierderi în rândurile populaţiei înspăimântate, lipsită aproape total de posibilităţi de vindecare.

 

Holera este o maladie provocată de microbi în formă de vibrioni, caracterizată prin crampe stomacale foarte dureroase, vărsături şi diaree ce duce la deshidratarea corpului. Deseori este mortală.

 

Prima epidemie de holeră cunoscută a fost aceea care a bântuit în 1831. La Botoşani, primele cazuri au fost semnalate la 9 mai, pentru ca în luna următoare să se înregistreze o medie de 37 de îmbolnăviri şi 27 de decese pe zi. Cu privire la numărul morţilor , o catagrafie a timpului de atunci a înregistrat 710 morţi la o populaţie de 13. 725 de locuitori. Însă ceea ce a urmat a fost cu mult mai rău.

 

Epidemia din 1848, a fost cea mai cumplită epidemie din câte a bântuit pe meleagurile botoşănene

 

S-au luat atunci măsuri severe care să stăvilească apariţia ei, printre care şi paza pe Prut. Isprăvnicia Botoşani a primit poruncă să ia următoarele măsuri: păstrarea curăţeniei oraşului, consumarea legumelor, fructelor, peştilor şi scoicilor numai în stare proaspătă, interzicerea consumului bureţilor, castraveţilor şi a berii înăcrite, evitarea dormitului în natură, consumarea cărnii şi pâinii de cea mai bună calitate, controlul sanitar al locuinţelor.

 

Holera a pătruns în ţară pe la Galaţi adus de un vapor venit de la Constantinopol în primăvara anului 1848. La 18 mai era prezentă la Iaşi, iar în iunie la Botoşani, adusă de „bricicarul” Aron. Acesta a fost şi prima jertfă.

 

Din documentele vremii, redăm unul interesant ce aparţine doctorului Hynek cu referire la evoluţia bolii:

 

„Noaptea spre ieri foarte bine dormise, sănătos deplin se sculase, cafeaua şi-o băuse, ieşind de acasă ieri dimineaţă, îndată s-a întors acasă cu mare atac de holerină şi cu semne de opintele, cu o răceală peste tot corpul, tăieturi în stomac şi pântece care s-au mai alinat după muştar la pântece şi pulpe, după punerea de cărămizi fierbinţi, după luarea prafurilor. Dar la fiecare civert de ceas şi după trecerea de la două ceasuri jumătate, după ce s-a încălzit, a început a asuda, vărsatul era mai rar…” Raportul dat 3 iunie 1848, mai menţiona că la Botoşani se înregistra în acea zi 51 de grade Celsius la soare şi 35 la umbră.

 

Înmulţindu-se cazurile de holeră s-au luat noi măsuri ce prevedeau împărţirea oraşului în cvartele de care să răspundă un medic şi vizitarea zilnică a fiecărei case de „revizuitori”. Aceştia trebuia să raporteze situaţia din teren comisarului iar acesta medicului şef. De asemenea, în fiecare cvartal trebuia să existe câte un bărbier (care juca un rol major în asistenţa sanitară) şi şase oameni care să ajute pe cei săraci, un „cărucer” care să care morţii în afara oraşului unde erau îngropaţi cu ajutorul Poliţiei.

 

Cu toate măsurile luate, holera s-a întins, înregistrându-se la 14 iunie şapte cazuri. Medicul Max, doctorul oraşului, înainte regulat rapoarte către Comitetul Sănătăţii din Iaşi prin care cerea şi 5.000 de lei pentru înfiinţarea unui spital în care să fie izolaţi holericii. 

 

În toată Moldova, Botoşanii avea cei mai mulţi morţi

 

Revista „Albina românească” din 11 iulie 1848 relata că în toată Moldova, Botoşanii avea cei mai mulţi morţi (140). Se îmbolnăvise şi doctorii. Spaima a cuprins întreg Ţinutul Botoşani. La cancelaria Isprăvniciei  rămăsese un singur funcţionar ce nu mai dovedea cu evidenţa morţilor, ceilalţi fiind bolnavi sau fugiţi din localitate.

 

Spre sfârşitul lunii iunie, epidemia de holeră se întinsese practic peste toate localităţile ţinutului, pentru ca la începutul lunii august să se oprească la Botoşani şi să intre în descreştere la sate arată Ştefan Ciubotaru în Monografia oraşului Botoşani.

 

La 14 octombrie când s-a considerat că pericolul epidemiei trecuse s-a întocmit un raport care arăta :

6.804 îmbolnăviri       4.536 de însănătoșiri   2.268 de morți:   786 bărbați, 828 femei și 654 copii

 

Raportând îmbolnăvirile din oraş la numărul populaţiei de atunci care era de circa douăzeci de mii locuitori, reiese o morbiditate de 340 la mie şi o mortalitate de 113 la mie, rezultând că s-au îmbolnăvit mai mult de o treime din populaţie şi au murit mai mult de o zecime.

 

Izolarea bolnavilor, a fost potrivit medicilor, cea mai bună măsură de prevenire a teribilei boli.

 

Epidemia din 1855 a pătruns în țară tot prin Galați, însă de această dată boala a fost mai blândă, fiind înregistrate 264 de decese. A urmat cea din anii 1865 – 1866 ce a surprins orașul în aceeași stare de insalubritate ca și la epidemiile anterioare. S-a terminat cu următoarea situație pentru perioada 20 noiembrie 1865 – 23 aprilie 1866 : 2.032 de bolnavi din care 542 decedați.

 

Așadar, meleagurile botoșănene au cunoscut patru epidemii de holeră în numai 35 de ani (1831 – 1866). Pătura cea mai lovită, cum era și normal, a fost cea săracă. Botoșani a înregistrat o scădere simțitoare a numărului de locuitori și paralizarea vieții economice și sociale. Spre bucuria botoșănenilor, holera apărută în țară în anii 1872, 1893, 1911 și 1913 nu le-a dat târcoale. Plătiseră suficient tribut acestei boli.

loading...
Inima de odinioară a Botoşanilor – UNDE s-au înfiinţat şi CUM arătau primele pieţe ale oraşului
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis


 

DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Cătălina CHIRU
PRIMUL spital construit la Botoşani: Toţi pacienţii erau trataţi gratis, indiferent de naţionalitate
Cea de-a doua unitate medicală, înfiinţată mulţi ani mai târziu în Botoşani, a fost Spitalul I.Mavromati.
„Dare la semn” – PRIMA competiţie sportivă organizată la Botoşani, pe un poligon improvizat din bariera Suliţa
De când fac botoşănenii sport? Răspunsul îl găsim în documentele arhivelor din august 1868, când a început să se practice tirul sub îndrumarea militarilor.
Prima „spiţărie” înfiinţaţă la Botoşani - Cea mai frumoasă şi solidă clădire din oraş
Cea dintâi farmacie din Botoşani, cunoscută sub numele de „şpiţărie”, a prins viaţă la finele secolului XVIII.
Fiul unui fost primar botoșănean asasinat politic: 5.000 de oameni au vrut să-l aducă la Botoșani
La Botoșani, în cartierul Bucovina există o alee cu numele tânărului ucis de comuniști. Era fiu de avocat iar tatăl său a fost pentru ceva timp primar interimar al orașului. Mai mult, a existat și o placă comemorativă în memoria sa care a fost… furată.
Oraşul Botoşani, „apanaj” al doamnelor Moldovei: Sume uriaşe de bani încasate de la botoşăneni pentru bunăstarea damelor
„Doamna Botoşaniului” încasa permanent sume uriaşe de bani fără să facă mai nimic pentru ţinutul în care îşi ducea existenţa.
Străzile de odinioară ale Botoşanilor: Înghesuială la modernizarea drumurilor pline de gropi ale oraşului
Până pe la 1820 nu s-a acordat nicio atenţie străzilor oraşului, care au apărut fără nicio cât de mică idee de sistematizare, de modernizare. Înguste, întortocheate, pline de praf în timpul secetos, pline de gropi cu apă şi desfundate în timpul ploilor, dădeau oraşului un aspect neplăcut, fapt remarcat, nu o singură dată, de cei ce păşeau pentru prima dată în oraş.
PRIMUL hotel construit la Botoşani: Eminescu a dat o petrecere acolo şi s-a îndrăgostit de o blondă
Primele hoteluri  au apărut în peisajul botoşănean la jumătatea secolului trecut.Odată cu creşterea economică a oraşului, s-a simţit nevoia unor localuri cu camere mobilate care să fie închiriate, de obicei cu ziua, numeroşilor călători sosiţi la noi în oraş.
Începuturile presei la Botoşani: PRIMA publicație botoșăneană pusă sub semnul întrebării
Presa, despre care se spune că este a patra putere într-un stat democrat, are la Botoșani o vechime apreciabilă și o valoare deosebită prin numărul mare de reviste și ziare apărute în perioada anilor 1866-1944, mai precis de-a lungul a 82 ani de existență. 
LEGENDA Morii de la Ionăşeni: Au botoşănencele astea un fel al lor care te prinde în lanţ. Şi-apoi fac din tine ce vor...
Pe sub labirintul de nuci bătrâni, coborâm la Stăuceni. Urmând şoseaua peste dealuri se deschide drumul care duce la Ionăşeni. Legenda spune, că sub umbra pădurilor bătrâne, a fost o moară…
Legenda Dorohoiului: Bărbatul care a alergat toată viaţa după o…himeră
Legenda Dorohoiului, ca având un sâmbure de adevăr, este susţinută de afirmaţia anonimului autor al cronicii Huru, care numea Dorohoiul – Doroca.
Legenda Târgului Nou: UNDE a fost cel „dintâi port pe uscat” la Botoşani
Oamenii locului spun că ar fi fost chiar „capitala“ secretă a Moldovei acum 200 de ani.
Legenda Botoşaniului: Un copil sărac şi fără tată a dat numele oraşului 
Cea mai elocventă ilustrare a importanţei şi vechimii Botoşanilor, ca aşezare, o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la marginea oraşului, datând din perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent de sub conducerea lui Burebista.
Doi fraţi orfani din Botoşani, care au impresionat un neam întreg, ARŞI DE VII în flăcări 
La marginea unui sat din Botoşani, pe un deal de unde se lua pământ pentru lipitul caselor, sătenii au dat peste  nişte rămăşiţe.
Târgul morţii : EPIDEMIA care a secerat sate întregi din Botoşani
Una dintre cele mai violente epidemii a creat panică în mai multe sate botoşănene.
Femeia care a dat GRATIS terenuri pentru case mai multor botoşăneni: CINE au fost norocoşii
Drama unei femei, spune legenda, a schimbat multe vieţi la Botoşani.
Descoperire ULUITOARE : Botoşăneanul care a dat peste o adevărată COMOARĂ în timp ce era la vânătoare
Într-o comună din Botoşani, un bărbat plecat la vânătoare a făcut o descoperire incredibilă.
Pungă cu bani găsită într-o scorbură de copac din Agafton: CE a făcut bărbatul cu toată averea
Multe şi minunate privelişti are de văzut călătorul la Agafton, acel colţ de lume ce adăposteşte un cămin de bătrâni.
Casă celebră din Botoşani şi nevastă PIERDUTE la un joc de cărţi: De amar, proprietarul şi-a luat zilele
Miză uriaşă la un simplu joc de cărţi.
Mărturisiri EMOŢIONANTE în noaptea de Înviere: O fată de o frumuseţe IZBITOARE a dat numele unei localităţi din Botoşani
Între dealuri, păduri şi apa Siretului îşi duce existenţa multiseculară o aşezare atestată documentar în anul 1400, cu vestigii din epoca migraţiilor şi din secolul XV-lea.
COMOARA ascunsă de la Ştiubeni: Femeie UCISĂ pentru tot ce avea mai scump pe lume
Mai sus de Săveni, pe apa Başeului, în comuna Ştiubeni, judeţul Botoşani este o casă aproape pătrată. Cu verandă de jur împrejur şi scară de piatră la intrare.
kalapod.net%20
starshiners.ro%20
Sondaj
Sunteți mulțumiți de serviciile medicale prestate în spitalele din Botoșani?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Au oameni competenți, pentru că îi cunosc, cel puțin patru-cinci. Cătălin Flutur, Cristian Roman, Marius Oroșanu, Cristian Achiței. Am dat patru nume care ar putea fi buni profesioniști și s-ar putea ridica atât cât trebuie ...
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
18 octombrie 2019
EUR
Euro
4.7556 lei
USD
Dolarul SUA
4.2732 lei
CHF
Francul elveţian
4.3243 lei
GBP
Lira sterlină
5.5125 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9319 lei
XAU
Gramul de aur
204.4044 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2458 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4380 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9202 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.2526 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1853 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6366 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.