Botoşanii de altădată
Cea mai CUMPLITĂ epidemie care a îngenunchiat Botoşaniul: Mii de morţi în vara cu 51 de grade Celsius

Orașul Botoșani a suferit de-a lungul timpului crunt, însă puțini dintre contemporani cunosc episoadele în care orașul a sângerat efectiv și și-a jelit morții.

Holera

 

O maladie infecţioasă acută, foarte contagioasă a bântuit în ţinuturile Botoşanilor provocând mari pierderi în rândurile populaţiei înspăimântate, lipsită aproape total de posibilităţi de vindecare.

 

Holera este o maladie provocată de microbi în formă de vibrioni, caracterizată prin crampe stomacale foarte dureroase, vărsături şi diaree ce duce la deshidratarea corpului. Deseori este mortală.

 

Prima epidemie de holeră cunoscută a fost aceea care a bântuit în 1831. La Botoşani, primele cazuri au fost semnalate la 9 mai, pentru ca în luna următoare să se înregistreze o medie de 37 de îmbolnăviri şi 27 de decese pe zi. Cu privire la numărul morţilor , o catagrafie a timpului de atunci a înregistrat 710 morţi la o populaţie de 13. 725 de locuitori. Însă ceea ce a urmat a fost cu mult mai rău.

 

Epidemia din 1848, a fost cea mai cumplită epidemie din câte a bântuit pe meleagurile botoşănene

 

S-au luat atunci măsuri severe care să stăvilească apariţia ei, printre care şi paza pe Prut. Isprăvnicia Botoşani a primit poruncă să ia următoarele măsuri: păstrarea curăţeniei oraşului, consumarea legumelor, fructelor, peştilor şi scoicilor numai în stare proaspătă, interzicerea consumului bureţilor, castraveţilor şi a berii înăcrite, evitarea dormitului în natură, consumarea cărnii şi pâinii de cea mai bună calitate, controlul sanitar al locuinţelor.

 

Holera a pătruns în ţară pe la Galaţi adus de un vapor venit de la Constantinopol în primăvara anului 1848. La 18 mai era prezentă la Iaşi, iar în iunie la Botoşani, adusă de „bricicarul” Aron. Acesta a fost şi prima jertfă.

 

Din documentele vremii, redăm unul interesant ce aparţine doctorului Hynek cu referire la evoluţia bolii:

 

„Noaptea spre ieri foarte bine dormise, sănătos deplin se sculase, cafeaua şi-o băuse, ieşind de acasă ieri dimineaţă, îndată s-a întors acasă cu mare atac de holerină şi cu semne de opintele, cu o răceală peste tot corpul, tăieturi în stomac şi pântece care s-au mai alinat după muştar la pântece şi pulpe, după punerea de cărămizi fierbinţi, după luarea prafurilor. Dar la fiecare civert de ceas şi după trecerea de la două ceasuri jumătate, după ce s-a încălzit, a început a asuda, vărsatul era mai rar…” Raportul dat 3 iunie 1848, mai menţiona că la Botoşani se înregistra în acea zi 51 de grade Celsius la soare şi 35 la umbră.

 

Înmulţindu-se cazurile de holeră s-au luat noi măsuri ce prevedeau împărţirea oraşului în cvartele de care să răspundă un medic şi vizitarea zilnică a fiecărei case de „revizuitori”. Aceştia trebuia să raporteze situaţia din teren comisarului iar acesta medicului şef. De asemenea, în fiecare cvartal trebuia să existe câte un bărbier (care juca un rol major în asistenţa sanitară) şi şase oameni care să ajute pe cei săraci, un „cărucer” care să care morţii în afara oraşului unde erau îngropaţi cu ajutorul Poliţiei.

 

Cu toate măsurile luate, holera s-a întins, înregistrându-se la 14 iunie şapte cazuri. Medicul Max, doctorul oraşului, înainte regulat rapoarte către Comitetul Sănătăţii din Iaşi prin care cerea şi 5.000 de lei pentru înfiinţarea unui spital în care să fie izolaţi holericii. 

 

În toată Moldova, Botoşanii avea cei mai mulţi morţi

 

Revista „Albina românească” din 11 iulie 1848 relata că în toată Moldova, Botoşanii avea cei mai mulţi morţi (140). Se îmbolnăvise şi doctorii. Spaima a cuprins întreg Ţinutul Botoşani. La cancelaria Isprăvniciei  rămăsese un singur funcţionar ce nu mai dovedea cu evidenţa morţilor, ceilalţi fiind bolnavi sau fugiţi din localitate.

 

Spre sfârşitul lunii iunie, epidemia de holeră se întinsese practic peste toate localităţile ţinutului, pentru ca la începutul lunii august să se oprească la Botoşani şi să intre în descreştere la sate arată Ştefan Ciubotaru în Monografia oraşului Botoşani.

 

La 14 octombrie când s-a considerat că pericolul epidemiei trecuse s-a întocmit un raport care arăta :

6.804 îmbolnăviri       4.536 de însănătoșiri   2.268 de morți:   786 bărbați, 828 femei și 654 copii

 

Raportând îmbolnăvirile din oraş la numărul populaţiei de atunci care era de circa douăzeci de mii locuitori, reiese o morbiditate de 340 la mie şi o mortalitate de 113 la mie, rezultând că s-au îmbolnăvit mai mult de o treime din populaţie şi au murit mai mult de o zecime.

 

Izolarea bolnavilor, a fost potrivit medicilor, cea mai bună măsură de prevenire a teribilei boli.

 

Epidemia din 1855 a pătruns în țară tot prin Galați, însă de această dată boala a fost mai blândă, fiind înregistrate 264 de decese. A urmat cea din anii 1865 – 1866 ce a surprins orașul în aceeași stare de insalubritate ca și la epidemiile anterioare. S-a terminat cu următoarea situație pentru perioada 20 noiembrie 1865 – 23 aprilie 1866 : 2.032 de bolnavi din care 542 decedați.

 

Așadar, meleagurile botoșănene au cunoscut patru epidemii de holeră în numai 35 de ani (1831 – 1866). Pătura cea mai lovită, cum era și normal, a fost cea săracă. Botoșani a înregistrat o scădere simțitoare a numărului de locuitori și paralizarea vieții economice și sociale. Spre bucuria botoșănenilor, holera apărută în țară în anii 1872, 1893, 1911 și 1913 nu le-a dat târcoale. Plătiseră suficient tribut acestei boli.

loading...
Inima de odinioară a Botoşanilor – UNDE s-au înfiinţat şi CUM arătau primele pieţe ale oraşului
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis


 

DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
PRIMUL hotel construit la Botoşani: Eminescu a dat o petrecere acolo şi s-a îndrăgostit de o blondă
Primele hoteluri  au apărut în peisajul botoşănean la jumătatea secolului trecut.Odată cu creşterea economică a oraşului, s-a simţit nevoia unor localuri cu camere mobilate care să fie închiriate, de obicei cu ziua, numeroşilor călători sosiţi la noi în oraş.
Începuturile presei la Botoşani: PRIMA publicație botoșăneană pusă sub semnul întrebării
Presa, despre care se spune că este a patra putere într-un stat democrat, are la Botoșani o vechime apreciabilă și o valoare deosebită prin numărul mare de reviste și ziare apărute în perioada anilor 1866-1944, mai precis de-a lungul a 82 ani de existență. 
LEGENDA Morii de la Ionăşeni: Au botoşănencele astea un fel al lor care te prinde în lanţ. Şi-apoi fac din tine ce vor...
Pe sub labirintul de nuci bătrâni, coborâm la Stăuceni. Urmând şoseaua peste dealuri se deschide drumul care duce la Ionăşeni. Legenda spune, că sub umbra pădurilor bătrâne, a fost o moară…
Legenda Dorohoiului: Bărbatul care a alergat toată viaţa după o…himeră
Legenda Dorohoiului, ca având un sâmbure de adevăr, este susţinută de afirmaţia anonimului autor al cronicii Huru, care numea Dorohoiul – Doroca.
Legenda Târgului Nou: UNDE a fost cel „dintâi port pe uscat” la Botoşani
Oamenii locului spun că ar fi fost chiar „capitala“ secretă a Moldovei acum 200 de ani.
Legenda Botoşaniului: Un copil sărac şi fără tată a dat numele oraşului 
Cea mai elocventă ilustrare a importanţei şi vechimii Botoşanilor, ca aşezare, o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la marginea oraşului, datând din perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent de sub conducerea lui Burebista.
Doi fraţi orfani din Botoşani, care au impresionat un neam întreg, ARŞI DE VII în flăcări 
La marginea unui sat din Botoşani, pe un deal de unde se lua pământ pentru lipitul caselor, sătenii au dat peste  nişte rămăşiţe.
Târgul morţii : EPIDEMIA care a secerat sate întregi din Botoşani
Una dintre cele mai violente epidemii a creat panică în mai multe sate botoşănene.
Femeia care a dat GRATIS terenuri pentru case mai multor botoşăneni: CINE au fost norocoşii
Drama unei femei, spune legenda, a schimbat multe vieţi la Botoşani.
Descoperire ULUITOARE : Botoşăneanul care a dat peste o adevărată COMOARĂ în timp ce era la vânătoare
Într-o comună din Botoşani, un bărbat plecat la vânătoare a făcut o descoperire incredibilă.
Pungă cu bani găsită într-o scorbură de copac din Agafton: CE a făcut bărbatul cu toată averea
Multe şi minunate privelişti are de văzut călătorul la Agafton, acel colţ de lume ce adăposteşte un cămin de bătrâni.
Casă celebră din Botoşani şi nevastă PIERDUTE la un joc de cărţi: De amar, proprietarul şi-a luat zilele
Miză uriaşă la un simplu joc de cărţi.
Mărturisiri EMOŢIONANTE în noaptea de Înviere: O fată de o frumuseţe IZBITOARE a dat numele unei localităţi din Botoşani
Între dealuri, păduri şi apa Siretului îşi duce existenţa multiseculară o aşezare atestată documentar în anul 1400, cu vestigii din epoca migraţiilor şi din secolul XV-lea.
COMOARA ascunsă de la Ştiubeni: Femeie UCISĂ pentru tot ce avea mai scump pe lume
Mai sus de Săveni, pe apa Başeului, în comuna Ştiubeni, judeţul Botoşani este o casă aproape pătrată. Cu verandă de jur împrejur şi scară de piatră la intrare.
Cel mai cunoscut iaz din Botoşani învăluit în MISTER: Tânăr înecat înainte de nuntă, după ce l-au ajuns „blestemele” unei fete
Atestat documentar în vremea lui Gheorghe Ştefan, renumit în zilele noastre prin crapii săi, cunoscutul iaz botoşănean este cel mai mare din Podişul Moldovei.
Bogătanii Botoşaniului prădaţi de o ceată de haiduci pe drumul spre Iaşi : Un botoşănean le-a venit de hac într-un mod INCREDIBIL
Într-o vreme, piatra cea mare de pe Runc era loc de strajă unor haiduci care ţineau calea bogătanilor ce mişunau pe drumul dinspre Târgul Iaşilor. 
Pădurea BLESTEMATĂ de la Botoşani: Locul unde încă se aud zgomote sinistre şi gemete în toiul nopţii
La marginea Botoşanilor, pe drumul care duce la Stânca Doamnei se urcă în pantă lină. În dreapta se întind umbre de stejari seculari. 
Masa Tâlharilor de la Botoşani: Locul blestemat unde un bărbat a fost DECAPITAT
Pe culmea unui păduri din Botoşani, veghează Legendara Masă a tâlharilor, o piatră misterioasă prin dimensiunile ei: şase metri în lungime, trei în lăţime şi înălţime.
Din legendele Botoşanilor: Eminescu şi-a construit fântână la Botoşani cu ajutorul unui bărbat acuzat de omor
Prin deceniul cinci al secolului nostru, după Movila din Grădina publică de odinioară, Parcul Mihai Eminescu de astăzi, se mai vedea o fântână părăsită căreia localnicii mai vechi îi spuneau Fântâna lui Mihai Eminescu.
PRIMUL geniu botoșănean e femeie: Un tribun de care n-am izbutit noi, românii, să fim vreodată vrednici
Iată ce scria Ion Ioviţă în Aurora Română, despre primul geniu botoșănean:
starshiners.ro%20
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Sondaj
Trebuie scoase actualele tramvaie din circulație?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Ne așteaptă examene electorale importante. În ceea ce privește rezultatele de pe 26 mai 2019 eu aș vrea să spun doar: atât mergem înainte, suntem conștienți că avem un rol important în ceea ce privește viața social politic ...
astratex.ro
Curs valutar
21 iunie 2019
EUR
Euro
4.7233 lei
USD
Dolarul SUA
4.1795 lei
CHF
Francul elveţian
4.2522 lei
GBP
Lira sterlină
5.2928 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.8868 lei
XAU
Gramul de aur
186.5624 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2294 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4577 lei
AUD
Dolarul Australian
2.8898 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1688 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1844 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6327 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.