Botoşanii de altădată
Cum se lăudau comuniștii că au umplut orașul cu oameni: ”Botoșănenii nu mai pleacă de acasă în căutare de lucru, ba unii s-au și întors”

În urmă cu 50 de ani, Botoșaniul producea și exporta în toată lumea utilaje și echipamente, dezvoltarea industrială a municipiului ducând totodată și la creșterea semnificativă a populației.

Știm, și studiile o demonstrează cu asupra de măsură, că Botoșaniul, la fel ca marile orașe ale țării, a străbătut o perioadă de industrializare forțată (de prin 1968 până în 1980). Consecința a fost, în primul rând, migrarea masivă dinspre sat către oraș.

 

Așa se face că, în 1989, Numai în industrie și construcții activau aproape 40.000 de cetățeni, ceea ce însemna ”mai mult decât întreaga populație a municipiului Botoșani în anul 1966”, după cum aflăm din lucrarea Industria municipiului Botoșani în secolul al XX-lea”, a profesorului universitar Vasile Nimigeanu.

 

Cum era ilustrat acest aspect în presa de dinainte de 1990, aflăm din singurul ziar care apărea atunci în Botoșani, și anume ”Clopotul”. Într-un amplu articol datând din luna iunie a anului 1989, de pildă, publicația scria cu entuziasm, sub titlul ”Botoșanii lui Eminescu - Mândră ctitorie a Epocii Nicolae Ceaușescu”:

 

”Saltul de la un oraș de mai puțin de 30 mii de locuitori la unul de peste o sută de mii a fost asimilat într-o perioadă relativ mică și are la bază, înainte de toate, apariția și dezvoltarea unei ramuri a economiei ca și necunoscute pentru noi: industria.  Schimbarea de maximă importanță produsă în acești ani constă în aceea că botoșănenii nu mai pleacă de acasă în căutare de lucru, ba unii s-au și întors. Acum au de ce rămâne în oraș, au de ce să rămână în județ”.

 

Drept reper este luat anul 1968, întrucât de atunci în municipiul Botoșani ”s-a resimțit o adevărată renaștere economică”. Sunt anii în care în Botoșani s-a dezvoltat platforma industrială, pe locurile unde odinioară ”unduiau lanurile de grâu și porumb”.

 

Iar ziarul ”Clopotul” face o trecere în revistă a principalelor obiective industriale care funcționau în anul 1989, descriindu-le cu minuțiozitate gazetărească.

 

”Pornind de la Întreprinderea Integrata de in, de sub zidul de frescă, o admirabilă și inspirată introducere în zonă, operă a lui Constantin Piliuță și Gheorghe Spiridon, vei afla până la capătul de nord al orașului - Întreprinderea de prelucrare a lemnului, o diversitate și o amploare a activității industriale de nebănuit, cu puțini ani în urmă aici unduind încă lanurile de grâu și porumb. Ce se întâlnește în zona industrială uimește nu numai trecătorul întâmplător, ci și pe botoșănenii mai vechi”.

 

Iar ”perla coroanei” părea să fie… Electrocontact.

 

”Întreprinderea Electrocontact, o unitate dintre cele mai moderne, cu un colectiv în care numai inginerii, aproape 400, sunt mai mulți decât muncitorii județului dinainte de 1948. Unitatea, în care se brevetează 5 dintr-o sută dintre invențiile românești în domeniu dintr-un an, capătă tot mai mult statutul de obiectiv al unei industrii de vârf ca și pe cel de unitate de cercetare și de aplicare a noului”.

 

Aflăm că, alături, este Fabrica de izolatoare electrice din sticlă, ”una dintre puținele de acest profil din lume și ale cărei produse și-au găsit beneficiari mult dincolo de hotare”. În vecinătate, urmează Întreprinderea mecanică, cea care ”s-a specializat în organe de asamblare și elemente hidropneumatice fiind un producător cunoscut și căutat”.

 

Întreprinderea mecanică pentru agricultură, din apropiere, este ”cea mai veche unitate industrială din Botoșani”, și ”a împlinit de curând patru decenii de industrie”.

 

Alte două unități, Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc și Întreprinderea filatura de fire Melana, ”reprezintă cu vigoare industria chimică cu ramurile ei de prelucrare a cauciucului și a firelor sintetice, ramuri noi nu doar pentru Botoșani ci și pentru întreaga industrie românească”.

 

Ziarul ”Clopotul” amintește apoi de industria ușoară a municipiului Botoșani, care acoperă o paletă vastă de activități, prin unitățile de profil – Întreprinderea textilă Moldova, „una dintre cele mai mari de acest fel din țară (cu o secție de filatură în Darabani)”, filatura Flămânzi, Întreprinderea integrata de in, întreprinderile de confecții din municipiu (cu secție la Săveni) și din Dorohoi – ”muncitoarele având capacitatea de a prelucra fibra textilă, de a țese și confecționa cu o pricepere consonantă modei de pe mapamond, mărcile Rapsodia și Condor fiind pentru partenerii străini o garanție a eleganței”.

 

Industria constructoare de mașini era și ea la fel de bine reprezentată în zona industrială din municipiu, dar și în județ, prin Întreprinderea de utilaje și piese de schimb, ca și prin Întreprinderea de mașini și utilaje grele pentru deformare plastică din Dorohoi.

 

Oricine știe că acum - scriu mai departe ziariștii de la Clopotul – ”Botoșaniul, celebru cândva pentru ”pastramă și ghiuden”, exportă produse industriale de mare complexitate tehnică sau finețe în peste 30 de țări. Dacă vizitezi expoziția Întreprinderii de sticlărie și porțelan, organizată la nivel european și cu exponate ce urcă meșteșugul la rangul artei, vei adeveri vorbele profetice ale lui Eminescu scrise acum o sută și ceva de ani în urmă: ”nu aversiune naturală, nu lipsa de talent îi face pe români să nu se ocupe de lucrări industriale, oricât de grele, ci împrejurările economice în care trăiesc”.

 

 

Decăderea postcomunistă. Dispare industria…

 

Anii 1990 aduc nu doar o criză economică generală, ci și restructurări și privatizări rapide. Iar concurența (internă și externă) va duce la diminuarea activității în unele unități sau chiar închiderea altora.

 

Potrivit prof. univ. Vasile Nimigean, se închid pe rând Uzinele textile Moldova (de prelucrare a bumbacului), Integrata de in, Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc, Întreprinderea de prelucrare a lemnului, Întreprinderea de prelucrare a legumelor şi fructelor, Plafarul şi unele secţii ale industriei construcţiilor de maşini. 

 

Forța de muncă scade brusc, începe exodul botoșănenilor peste graniță, furați de mirajul mărfurilor de ”talcioc” vândute rapid și aducătoare de bani.

 

Între timp, în Botoșani își face simțită tot mai mult uzura tehnică şi morală a utilajelor din unităţile industriale mari, care produc sub parametrii calitativi solicitaţi la export şi chiar pe piaţa internă. La care se adaugă, mai spune prof. Vasile Nimigeanu, ”lipsa unei strategii clare şi coerente de dezvoltare a Regiunii de Nord-Est şi a modului în care aceasta se poate integra într-o strategie naţională, dacă aceasta există”.

 

Neoficial, însă, s-a discutat despre scăderea impresionantă a numărului locuitorilor orașului, care erau la ultimul recensământ de 106.847 de cetățeni.

 

 

 …dispar și oamenii!

 

După recensământul din 2022, potrivit estimărilor, pentru prima dată după 30 de ani, municipiul Botoșani scade sub 100.000 de locuitori.


Este cea mai gravă depopulare de la cel de-al Doilea Război Mondial, în care pierderile omenești au fost puse pe seama luptelor. Recensământul populației a oficializat practic fenomenul migrației la adevărata-i amploare, cu orașe din România părăsite masiv de locuitori. Iar Botoșaniul nu face excepție.

 

Institutul Național de Statistică (INS) a estimat, după 11 ani, o populație de 96.766 de botoșăneni pentru municipiul reședință de județ. Neoficial, se pare că abia s-ar fi atins pragul de 80.000 de oameni, ceea ce înseamnă că într-un deceniu am pierdut aproximativ un sfert din populația orașului, adică undeva la 26.000 de botoșăneni.

 

Potrivit unei Anchete Botoșăneanul, două ar fi cauzele principale ale diminuării drastice a populației din capitala județului: plecarea multor persoane la muncă în străinătate și stabilirea în alte țări și mutarea altora în comunele limitrofe, însă doar cu domiciliul, fiindcă în realitate muncesc și își petrec mare parte a timpului tot în municipiul Botoșani. Iar aceste două fenomene se suprapun poate celui mai important, sporul negativ al populației, mai direct spus, avem an de an mai mulți morți decât nou-născuți.

 

Urmărește-ne și pe Google News

Botoșăneanul care l-a ”ales” pe Cuza domn apoi l-a urmat în exil, s-a preocupat și de recunoașterea celor doi fii nelegitimi ai fostului domnitor
Istoriografia românească îl prezintă pe acest ilustru botoșănean drept prieten și colaborator al lui Alexandru Ioan Cuza. Iar adevărul nu este nicidecum departe.
Povestea dramatică a unei pianiste de geniu: ”Dacă pașii te poartă vreodată spre cimitirul de la bariera Suliței, oprește-te și la locul de veci al Ruselei!”
Destinul tulburător al fetei care ar fi putut scrie istorie în muzica secolului al XIX-lea nu s-a scris până la capăt. A murit înainte de a împlini 26 de ani. La înmormântare, Scipione Bădescu scria despre stingerea “celei mai gingașe și mai strălucitoare flori din grădina societății botoșănene”.
Cum a ajuns tatăl lui Eminescu să fie ”închis” la mănăstire, după ce a botezat un viitor mire în biserica de la Ipotești
Destinul familiei Eminovici este unul deseori analizat, detalii de tot soiul apărând de-a lungul timpului, fie că vorbim despre surse credibile, științifice, ori dintre cele care fac mai degrabă obiectul senzaționalului.
Geniul exmatriculat din liceul botoșănean: Şi faţă de alţii şi faţă de mine însumi, nedreptatea mi-a fost totdeauna odioasă
Astăzi se împlinesc 151 de ani de la nașterea, la Botoșani, a celui mai mare istoric al românilor. 
În așteptarea unui moment istoric: Cum a mutat Iorga clopotnița Bisericii-simbol și documentul secret ascuns în zid acum mai bine de un secol - FOTO
Luna aceasta, orașul cunoscut de vreo jumătate de secol drept Târgul Doamnei - probabil cea mai frumoasă denumire pe care o poate primi o așezare - va consemna încă un moment istoric.
”Școala” de genii, locul din Botoșani care a dat țării minți luminate, de la academicieni la scriitori și pictori: Am devenit profesor, poate şi datorită acestei pregătiri iniţiale
Lumea academică este în doliu. Unul dintre cei mai mari lingviști ai țării - absolvent al unei școli botoșănene - a trecut la cele veșnice.
S-a stins un medic botoșănean - Trei generații, trei oameni de valoare, trei povești impresionante de viață - FOTO
O veste tristă ne-a reamintit povestea fascinantă a unei familii de botoșăneni. Un preot și doi medici, destine de excepție, care au scris istorie în teologie și în medicină.
Povestea unei spargeri cu autori neidentificați nici după 20 de ani și un obiect care leagă aproape misterios trei familii cu blazon
Un loc din nordul județului Botoșani are o poveste incredibilă, ce poate deveni oricând subiectul unui film documentar cu accente dramatice pe destinul unei familii care a dat țării politicieni de primă mână, scriitori de excepție, artiști și încă mulți oameni destoinici.
În căutarea bradului sădit de Iorga, martorul care s-a întors la Ipoteşti şi a murit în ziua comemorării lui Eminescu – GALERIE FOTO
A fost secretarul particular al lui Nicolae Iorga. Profesor la clasa palatină, unde învăța viitorul rege Mihai. A scris sute de studii și a semnat cărți ce s-au bucurat în timp de aprecierea multor oameni de seamă. Înainte de a muri a revenit la Ipotești, în căutarea bradului argintiu.
Cum îl sărbătoreau botoșănenii pe Enescu acum 90 de ani, o întâlnire emoționantă între un copil și un geniu al muzicii - FOTO               
După aproape un secol, Botoșanii nu mai au aproape nimic din gloria orașului de odinioară. Parfumul fostelor grădini ce concurau cu cele ale marilor capitale europene, casele modelate în linii arhitectonice care mai păstrează și astăzi, chiar în ruină fiind, parfumul de epocă, oamenii pentru care arta însemna mai mult decât colecții de fotografii lângă monumente suferinde... 
INTERVIU - Alexandru Hriscu și Botoșaniul de odinioară: Există o lipsă de patriotism local și o indiferență crasă la nivelul autorităților care ar trebui să se ocupe de patrimoniul orașului
”Această pagină tratează file din istoria vizuală și documentară a oraşului Botoşani din diferite surse documentare online sau offline. Pentru amintirea vremurilor trecute, tuturor botoșănenilor de pretutindeni”. Este descrierea uneia dintre cele mai urmărite și îndrăgite pagini din mediul virtual, Botoșaniul de odinioară.
În martie 1990 a aplanat conflictul de la Târgu Mureş, botoşăneanul lăudat de Vasile Milea care i-a refuzat pe ruşi şi l-a înfruntat de Iliescu
Erou sau ”personaj coleric”? Militar de carieră sau un simplu supus? Curajos sau dornic de afirmare? Poate că nici un alt general al Armatei Române nu a fost atât de controversat ca acest botoșănean care, dincolo de gradele militare, s-a bucurat și de distincții civile precum titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.
Un oraș la limita supraviețuirii: Industria glorioasă transformată în ruine, abandonată sau fărâmițată în doar câțiva ani
Locul care în urmă cu jumătate de secol producea utilaje și echipamente căutate în întreaga lume se mai mândrește, în anul de grație 2021, doar cu titlul de oraș cu cel mai curat aer din România.
Mințile luminate care au făcut istorie: Primul doctor în medicină din Moldova, botoșăneanul care a luptat cu varicela și a învins holera
În urmă cu 100, chiar 200 de ani, Botoșanii aveau parte de oameni cultivați, străluciți, îndrăzneți. Oameni care au luptat cu molime dintre cele mai cumplite și le-au învins.
Kilometrul zero al culturii naționale, locul din Botoșani pe care comuniștii voiau să îl declare ”rezervație de arhitectură urbană” – GALERIE FOTO
Locul nașterii poetului Mihai Eminescu. Biserica în care a fost botezat Mihai Eminescu. Vechi străzi de promenadă, clădiri care poartă în ziduri neștiute povești de dragoste sau secretele niciodată aflate ale comercianților de tot soiul. Un ansamblu urban unic în Moldova, o bogăție ignorată și abandonată astăzi.
”Copilul etern” al teatrului românesc a jucat pe scena de la Botoșani: A fost o perioadă fericită din viața mea / Îmi plăceau oamenii care umpleau până la refuz sălile de spectacol GALERIE FOTO
I se spune actrița-veselie, actrița-poveste. Însă, mai presus de toate, este ”copilul etern” al teatrului românesc. În acest an împlinește 80 de ani de viață, un destin de excepție, o carieră dedicată artei, o călătorie de șase decenii care a cotit, o vreme, și către Botoșani.
Cum petrecea Paștile anticomunistul condamnat la moarte și executat de Securitate la Botoșani / De ce americanii nu au mai ajuns niciodată
Condamnat la moarte de comuniști, s-a predat singur la Securitate, pentru a-și proteja familia. Folosit ca agent dublu, i-a trădat pe comuniști și s-a alăturat iarăși Rezistenței din munți. Prins din nou, a fost condamnat fără proces și împușcat pe poligonul Penitenciarului Botoșani.
Fostul director de la Europa Liberă, mărturisiri despre ”Botoșanii copilăriei mele”: Ne lumina și ne sfințea doar poezia lui Eminescu – GALERIE FOTO
”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!” Sunt cuvintele pe care părinții și bunicii noștri le-au ascultat ani la rând, cu urechea lipită de aparatul de radio, prin vocea celebră de la Vocea Americii sau Europa Liberă. Într-o vreme în care acest gest - ascultarea celor două posturi de radio - te putea duce în pușcăria comunistă...
Rana de pe obrazul Orașului Geniilor: Destinul dureros al casei care se prăbușește sub ochii noștri – GALERIE FOTO
În mijlocul orașului care a dat țării cel mai mare istoric și savant, o casă rezistă de mai bine de două secole, parcă anume spre a ne aminti că, acolo unde rădăcinile putrezesc, tulpina rămâne fără viață iar rodul se usucă și cade.  
”Pe cine invităm la video” - Mineriada și botoșănenii, secvența care a făcut carieră: Ne dăm foc la toate autobuzele, asta a fost înţelegerea - FOTO&VIDEO
Greva minerilor din Lupeni, care în urmă cu o săptămână s-au blocat în subteran, a declanșat un adevărat remember istoric, televiziunile naționale întrecându-se în a redifuza imaginile care au îngrozit lumea la mijlocul anului 1990.
Nu faceți confuzie între strategia de dezvoltare industrială a României adoptată de regimul comunist și ideologia partidului ( bazată pe restricții și pe acțiunea poliției politice). Dezvoltarea economiei reprezintă un deziderat actual al întregii lumi. Cum să îți găsești un loc de muncă dacă nimic nu merge ? Și s-a mai întâmplat ceva groaznic la Botoșani: nu mai avem meseriași bine pregătiți și serioși. Aproape toți sunt absolvenți de licee cu un bagaj de cunoștințe de nota 2. Să fie clar: dacă mergem tot așa, peste două decenii județul Botoșani va dispărea de pe harta României.
6 noiembrie 2022, 19:58
Sondaj
Credeți că trebuie limitată la 30 km/h viteza pe șoseaua de la Lebăda?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Rareș e ca toți ceilalți copii care vin la emisiunea «Copiii spun...» Deschis, sincer, fără măști. Doar că el a făcut, pe lângă altele, o pasiune pentru România și pentru poezie. Pasiuni care, la mulți dintre noi, au ...
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.9211 lei
USD
Dolarul SUA
4.6615 lei
CHF
Francul elveţian
4.9963 lei
GBP
Lira sterlină
5.7073 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.4271 lei
XAU
Gramul de aur
268.9159 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2412 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.1839 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1553 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.4211 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2025 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6616 lei
Vremea
astăzi
Botosani
3.5 o C
Dorohoi
2.6 o C
Bucecea
5.2 o C
Darabani
1.8 o C
Saveni
2.7 o C
Ştefăneşti
8.0 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.