Botoşanii de altădată
Descoperire ULUITOARE : Botoşăneanul care a dat peste o adevărată COMOARĂ în timp ce era la vânătoare

Într-o comună din Botoşani, un bărbat plecat la vânătoare a făcut o descoperire incredibilă.

La Truşeşti, pe dealul numit Ţuguieta, au fost descoperite 98 de locuinţe dintr-o aşezare Cucuteni, cu două remarcabile piese de cult, dintre care una – singulară în aria acestei culturi – din lut şi pleavă, de dimensiuni ce probează  funcţionalitatea sa cultică, apoi, morminte sarmatice, un cimitir din epoca bronzului, obiecte de bronz şi fier şi multe altele.

 

Legenda spune că toate aceste minunăţii au fost descoperite de un vânător vestit în părţile Botoşanilor.

 

Avea el o fată frumoasă, cu nişte cozi negre până la pământ, cum nu se mai putea vedea. Multe fete ar fi vrut să aibă o asemenea podoabă. Pe cât era de frumoasă, pe atâta de bună la inimă. Şi mult îi erau dragi animalele.

 

Hălăduind vânătorul pe dealurile şi pădurilor Botoşanilor, s-a întâmplat ca într-o zi să găsească un pui de vulpe, mic cât o veveriţă, mai mare dragul să te uiţi la dânsul. Cum ştia că fiica lui se va bucura, l-a dus acasă. Altă dată a găsit un pui de iepure. L-a luat şi pe acela şi l-a dat în grija fetei.

 

Pe ce creşteau, cele două sălbăticiuni îi erau tot mai dragi copilei. Iar între dânşii se legase o prietenie frăţească, rar întâlnită. Dormeau toţi trei în acelaşi pat, vulpişoara la cap, iepurele la picioare. Însă fiecare pasăre pe limba ei piere, lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba şi ce naşte din pisică şoareci prinde. Aşa şi cu sălbăticiunile fetei. Timpul a tot trecut, iepuraşul s-a făcut ditamai iepure, iar vulpiţa – o codoaşă grasă şi făloasă.

 

Odată, vulpii  i s-a făcut poftă de vânat. Şi nici una nici două, haţ iepurele de gât şi pe-aici ţi-e valea! Nu s-a oprit decât în fundul subpatului. Când a văzut asemenea ispravă, fata i-a dat o mamă de bătaie soră cu moartea. Seara, la culcare, vulpişoara a prins să chiţăie, plângând ca un copil, şi fetei i s-a făcut milă de dânsa. Din nou a primit-o în pat şi s-a culcat împreună. Dimineaţa însă i-a simţit lipsa. În locul vulpii, era una dintre frumoasele ei cozi. Se răzbunase şireata.

 

A plecat vânătorul în căutarea vulpii şi nu s-a mai întors decât a doua zi.

-    Trebuie să fie acolo de unde am luat-o.    

Când se întorcea acasă de la pândă, trecuse deseori pe acele locuri. Erau multe vulpi, unele bătrâne ca vremea. Abia îşi mişcau coada, parcă erau din lut. De multe ori a încercat să le vâneze, dar dispăreau ca prin minune. Odată s-a oprit să vadă ce fac ele. Scurmau în pământ şi parcă rodeau ceva.

 

În seara aceea era un cer senin cu stele, cum numai pe valea Jijiei se poate afla. Deodată s-au auzit paşi. Ochi strălucitori luminau dealul. Sute de vulpi apăruseră adulmecând pământul. Erau flămânde. Simţeau miros de om şi-au făcut cerc în jurul vânătorului. Dădu să tragă, dar arma nu luă foc. Dihăniile rânjeau de neputinţa puştii lui şi-l priveau parcă întrebător:

-    Acum ce pofteşti să-ţi facem?

Răsunetul puştii se auzi în sfârşit şi roşcatele  se făcuseră nevăzute.

-    Măi, ce mai poveste o fi şi asta? Şi-a zis atunci vânătorul. Negreşit, trebuie să rămân până dimineaţă, să văd pe lumină ce se întâmplă. O fi loc vrăjit!

Dar ce să facă până atunci? A aprins focul şi-a aşteptat. Vulpile nu s-au mai arătat. Când s-a luminat de ziuă, a început să cerceteze împrejurimile. Pe dealul acesta îşi aveau vizuinile o sumedenie de vulpi. Scurmătoarele dăduseră la iveală oale şi ulcele, oase omeneşti, obiecte din bronz. A plecat vânătorul după hârleţ. Fata dormea,  iar vulpiţa năvălise la poiata cu găini, răzbunându-se pentru a doua oară.

 

S-a întors omul pe dealul Ţuguieta şi-a săpat în vizuini. Cu cât răscolea pământul, tot mai multe oale şi oase apăreau. Dar nici urmă de vulpe. Se vede că-şi aveau culcuşul în inima dealului.
Şi zicând asta, şi-a umplut traista cu oale şi-a plecat.

-    Uite ce ţi-am adus fetiţo! Astea n-or să-ţi mai roadă nimic. 

Legenda Botoşanilor de Elidia Agrigoroaiei spune că, vânătorul a povestit cele întâmplate, vorbele s-au dus din om în om şi săpători pricepuţi au sosit la faţa locului. Astfel s-a pornit şi întemeiat acea staţiune arheologică cu renume, ce-i zice Ţuguieta, după numele dealului.

 

În urma săpăturilor pe înălțimea Țuguieta și pe locurile ridicate din albia majoră a Jijiei, denumită „la movilă” și la ”copac”,  au fost descoperite vestigii aparținând mai multor epoci diferite. Aici s-au găsit 127 morminte, majoritatea individuale, cu 129 schelete. De asemenea, s-au găsit diverse obiecte din lut, din cultura Cucuteni.

 

download from google play download from apple store


                 

loading...
COMOARA ascunsă de la Ştiubeni: Femeie UCISĂ pentru tot ce avea mai scump pe lume

                                                                                                               


 

Prima „spiţărie” înfiinţaţă la Botoşani - Cea mai frumoasă şi solidă clădire din oraş
Cea dintâi farmacie din Botoşani, cunoscută sub numele de „şpiţărie”, a prins viaţă la finele secolului XVIII.
Fiul unui fost primar botoșănean asasinat politic: 5.000 de oameni au vrut să-l aducă la Botoșani
La Botoșani, în cartierul Bucovina există o alee cu numele tânărului ucis de comuniști. Era fiu de avocat iar tatăl său a fost pentru ceva timp primar interimar al orașului. Mai mult, a existat și o placă comemorativă în memoria sa care a fost… furată.
Oraşul Botoşani, „apanaj” al doamnelor Moldovei: Sume uriaşe de bani încasate de la botoşăneni pentru bunăstarea damelor
„Doamna Botoşaniului” încasa permanent sume uriaşe de bani fără să facă mai nimic pentru ţinutul în care îşi ducea existenţa.
Inima de odinioară a Botoşanilor – UNDE s-au înfiinţat şi CUM arătau primele pieţe ale oraşului
Fiind un centru comercial recunoscut cu secole în urmă, ca unul dintre cele mai puternice din Moldova, Botoşanii au avut locuri special amenajate în care să se vândă şi să se cumpere animale, produse industriale şi agricole. Acestea au fost pieţele şi iarmaroacele.
Străzile de odinioară ale Botoşanilor: Înghesuială la modernizarea drumurilor pline de gropi ale oraşului
Până pe la 1820 nu s-a acordat nicio atenţie străzilor oraşului, care au apărut fără nicio cât de mică idee de sistematizare, de modernizare. Înguste, întortocheate, pline de praf în timpul secetos, pline de gropi cu apă şi desfundate în timpul ploilor, dădeau oraşului un aspect neplăcut, fapt remarcat, nu o singură dată, de cei ce păşeau pentru prima dată în oraş.
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă
Botoşanii, oraşul patriarhal de altădată, a fost numit adesea, pe drept cuvânt, oraş al grădinilor. Când, în veacul trecut şi începutul celui actual, boierii şi-au construit frumoasele lor case, în special în partea de vest a oraşului, au avut grijă să-şi amenajeze minunate parcuri cu ajutorilor grădinarilor unguri, italieni şi germani.
PRIMUL hotel construit la Botoşani: Eminescu a dat o petrecere acolo şi s-a îndrăgostit de o blondă
Primele hoteluri  au apărut în peisajul botoşănean la jumătatea secolului trecut.Odată cu creşterea economică a oraşului, s-a simţit nevoia unor localuri cu camere mobilate care să fie închiriate, de obicei cu ziua, numeroşilor călători sosiţi la noi în oraş.
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis
Cu câteva secole în urmă, cafenelele ce  se găsesc astăzi la tot pasul au pătruns prima dată în orașul moldav. Erau locurile unde se putea bea cafea, se jucau table, cărți și zaruri, se putea servi şi ceva dulce dar se și fuma tutun turcesc, iar oamenii stăteau ceasuri bune la discuții.
Începuturile presei la Botoşani: PRIMA publicație botoșăneană pusă sub semnul întrebării
Presa, despre care se spune că este a patra putere într-un stat democrat, are la Botoșani o vechime apreciabilă și o valoare deosebită prin numărul mare de reviste și ziare apărute în perioada anilor 1866-1944, mai precis de-a lungul a 82 ani de existență. 
LEGENDA Morii de la Ionăşeni: Au botoşănencele astea un fel al lor care te prinde în lanţ. Şi-apoi fac din tine ce vor...
Pe sub labirintul de nuci bătrâni, coborâm la Stăuceni. Urmând şoseaua peste dealuri se deschide drumul care duce la Ionăşeni. Legenda spune, că sub umbra pădurilor bătrâne, a fost o moară…
Legenda Dorohoiului: Bărbatul care a alergat toată viaţa după o…himeră
Legenda Dorohoiului, ca având un sâmbure de adevăr, este susţinută de afirmaţia anonimului autor al cronicii Huru, care numea Dorohoiul – Doroca.
Legenda Târgului Nou: UNDE a fost cel „dintâi port pe uscat” la Botoşani
Oamenii locului spun că ar fi fost chiar „capitala“ secretă a Moldovei acum 200 de ani.
Legenda Botoşaniului: Un copil sărac şi fără tată a dat numele oraşului 
Cea mai elocventă ilustrare a importanţei şi vechimii Botoşanilor, ca aşezare, o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la marginea oraşului, datând din perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent de sub conducerea lui Burebista.
Doi fraţi orfani din Botoşani, care au impresionat un neam întreg, ARŞI DE VII în flăcări 
La marginea unui sat din Botoşani, pe un deal de unde se lua pământ pentru lipitul caselor, sătenii au dat peste  nişte rămăşiţe.
Târgul morţii : EPIDEMIA care a secerat sate întregi din Botoşani
Una dintre cele mai violente epidemii a creat panică în mai multe sate botoşănene.
Femeia care a dat GRATIS terenuri pentru case mai multor botoşăneni: CINE au fost norocoşii
Drama unei femei, spune legenda, a schimbat multe vieţi la Botoşani.
Pungă cu bani găsită într-o scorbură de copac din Agafton: CE a făcut bărbatul cu toată averea
Multe şi minunate privelişti are de văzut călătorul la Agafton, acel colţ de lume ce adăposteşte un cămin de bătrâni.
Casă celebră din Botoşani şi nevastă PIERDUTE la un joc de cărţi: De amar, proprietarul şi-a luat zilele
Miză uriaşă la un simplu joc de cărţi.
Mărturisiri EMOŢIONANTE în noaptea de Înviere: O fată de o frumuseţe IZBITOARE a dat numele unei localităţi din Botoşani
Între dealuri, păduri şi apa Siretului îşi duce existenţa multiseculară o aşezare atestată documentar în anul 1400, cu vestigii din epoca migraţiilor şi din secolul XV-lea.
Cel mai cunoscut iaz din Botoşani învăluit în MISTER: Tânăr înecat înainte de nuntă, după ce l-au ajuns „blestemele” unei fete
Atestat documentar în vremea lui Gheorghe Ştefan, renumit în zilele noastre prin crapii săi, cunoscutul iaz botoşănean este cel mai mare din Podişul Moldovei.
melimeloparis.ro%20
Sondaj
V-a plăcut SummerFest-ul organizat la Parcul Cornișa?
Da
Nu
Nu am participat
Declaraţia zilei
”A fost o onoare pentru mine să fiu propusa și votată de către colegii mei pentru funcția de secretar general al organizației TNL Botoșani. Mă bucur că am avut oportunitatea să fac parte din organizație, care este un loc unde ...
astratex.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.7274 lei
USD
Dolarul SUA
4.2601 lei
CHF
Francul elveţian
4.3460 lei
GBP
Lira sterlină
5.1683 lei
JPY
100 de yeni japonezi
4.0003 lei
XAU
Gramul de aur
205.3780 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2407 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4444 lei
AUD
Dolarul Australian
2.8920 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.2022 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1833 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6340 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.