Botoşanii de altădată
Fetița din necropola de la Mihălășeni, singurul caz de trepanaţie pe un craniu de copil din România

Copila a supravieţuit postoperator peste un an de zile. Cazul este unic în România și, se pare, și în zona balcanică, fiind consemnat în tratatele de istorie a medicinei.

S-au scurs câteva decenii de când o descoperire arheologică pe teritoriul Botoșanilor făcea înconjurul țării și nu numai.

 

Este vorba despre cercetările care au avut loc între anii 1983 - 1988 în necropola de tip Sântana de Mureş – Černjachov de la Mihălăşeni, județul Botoșani.

 

Aici, arheologii scoteau la lumină, la vremea aceea, nu mai puțin de 520 de morminte de înhumație și  incineraţie, datând din secolele IV-V d. Chr. Asupra scheletelor dezgropate a fost realizat un studiu antropologic, paleodemografic şi paleopatologic de către un colectiv de la Secţia de Antropologie a Filialei Iaşi a Academiei Române, condus atunci, potrivit arheologului botoșănean Octavian-Liviu Șovan, de către cercetătorul Dan Botezatu.

 

”Acest studiu a permis şi identificarea unor aspecte paleopatologice, precum anomalii şi dispoziţii rare, osteopatii, odontopatii, dar şi a unor practici paramedicale în premieră pe teritoriul României”, a consemnat dr. Octavian-Liviu Șovan.

 

 

Surpriza din necropola de la Mihălășeni

 

Mai exact, specifică arheologul botoșănean, este vorba de identificarea unui schelet al cărui craniu neural prezenta o pierdere de substanţă osoasă în urma unei operaţii de trepanare.

 

Scheletul respectiv provenea din mormântul 215, descoperit la adâncimea de 1.30 m, cu orientarea N-S, într-o groapă de formă rectangulară cu colţuri rotunjite.

 

Surpriza și mai mare consta în faptul că scheletul, care era întins pe spate cu mâinile pe lângă corp, a aparţinut unei persoane de sex feminin, în vârstă de 10-11 ani.

 

 

”Vârsta acestui schelet a putut fi determinată datorită unor dinţi şi muguri din dentiţia permanentă, prezenţi pe maxilarul inferior în diverse stadii de erupere”, a precizat arheologul Octavian-Liviu Șovan.

 

 

Trepanația, cea mai veche operație din istoria medicinei

 

Potrivit literaturii de specialitate, medicina preistorică include perioada din istoria medicinei anterioară inventării scrisului. Așadar, în lipsa izvoarelor scrise, medicina preistorică se bazează pe paleopatologie, adică urmele unor procese patologice, precum și încercările de tratare și vindecare conservate pe scheletele vechi.

 

Numeroase studii au fost realizate, în domeniul paleopatologiei, pentru a stabili când și, mai ales, cum s-au desfășurat primele acte chirurgicale.

 

Cercetătorii au ajuns la concluzia că cea mai veche formă de chirurgie atestată arheologic este trepanarea.

 

Mai exact, operația consta în perforarea craniului în scopul îndepărtării unei porțiuni de os cranian. În acest fel se reușea o reducere a hipertensiunii craniene, pacienții fiind, de cele mai multe ori, persoane cu tulburări psihice (este amintită deseori epilepsia) sau cele care au suferit fracturi craniene.

 

 

Tehnica era una extrem de periculoasă și, mai ales, traumatizantă pentru pacient și pentru aparținători. În termeni uzuali, care nu țin neapărat de medicină, trepanația înseamnă realizarea unui orificiu în craniu, iar acest lucru se făcea prin foraj, tăiere sau răzuirea osului cranian.

 

 

Copila cu gaură în cap de la Mihălășeni

 

În cazul scheletului descoperit la Mihălășeni, trepanaţia se prezenta ca o lipsă de substanţă osoasă de formă aproape circulară, cu un diametru de circa 30 de mm.

 

Potrivit observațiilor consemnate de Octavian Liviu Șovan, pe baza studiilor realizate de istorici - Dan Botezatu, Studiul antropologic, paleodemografic şi paleopatologic al scheletelor din necropola de la Mihălăşeni (jud. Botoşani), datând din secolele IV-V d. Chr. - din punct de vedere tehnic, este posibil ca trepanaţia să fi fost făcută prin metoda dăltuirii în două faze.

 

Astfel, în prima fază s-a executat o dăltuire atentă a planului frontal, iar în cea de­a doua o percutare ceva mai neglijentă a osului în regiunea parietală, unde se observă încă resturi rămase datorită fracturării părţii osoase prin răsfrângerea acestuia, fără o dăltuire completă împrejur ca în faza anterioară.

 

”Acest viciu tehnic al celui care a executat trepanarea trebuie pus pe seama încetării anestezierii subiectului supus operaţiei şi a grăbirii procesului de închidere a plăcii operatorii”, se arată în studiul amintit.

 

 

Fetița a mai trăit un an după operație

 

Potrivit concluziilor specialiștilor care au studiat scheletul de la Mihălășeni, copila a mai trăit un an.

 

”Se pare, după cum sugerează prezenţa unui proces de vindecare osoasă, că subiectul a supravieţuit postoperator peste un an de zile, trepanaţia efectuându-se în scop curativ, ca urmare a unor afecţiuni neuromotorii, legate probabil de o stare epileptică”, a precizat în Forum cultural arheologul Octavian-Liviu Șovan.

 

 

Descoperire unicat în România și nu numai

 

Concluzia cercetătorilor este că ne aflăm în prezenţa ”singurului caz de trepanare a unui craniu de copil descoperit pe teritoriul ţării noastre, iar după informaţiile noastre destul de bogate, şi asupra singurului caz de trepanare de acest fel din zona balcanică”.

 

Informația este confirmată, într-un studio științific care face referire și la scheletul de la Mihălășeni, de către Georgeta Miu.

 

 

”Este singurul caz de trepanaţie pe un craniu de copil şi, după datele din literatură, reprezintă cel mai vechi craniu trepanat din Peninsula Balcanică în era noastră”, a menționat Georgeta Miu.

 

Necropola de la Mihălășeni avea să mai aducă o noutate. Astfel, în mormântul de înhumaţie nr. 202, aparţinând unei femei de 60-65 de ani, a fost descoperită, pe lângă alte piese din inventar, pe partea dreaptă a cutiei toracice, o pensetă de bronz, executată din tablă de bronz, rectangulară, îndoită, formând două braţe simple.

 

”Pensetele apar destul de rar în cadrul culturii, ca şi în nord-vestul Europei şi îşi au originile în secolele anterioare. Amintim acest fapt pentru că, legat de cazul de trepanaţie amintit mai sus, pensetele au fost considerate ca instrumente folosite în medicină, practic, în operaţiile chirurgicale”, a precizat arheologul botoșănean.

 

 

Se mai practică și astăzi

 

Procedeul trepanației nu a dispărut în medicina contemporană. Operația se mai practică și astăzi, dar se efectuează sub control medical sever, pentru a asigura condiţii aseptice, în scopul protejării pacientului împotriva infecţiilor.

 

Totuși, spun specialiștii, chiar dacă în timpurile străvechi trepanaţia era practicată fără respectarea condiţiilor specifice de igienă, în mod surprinzător și, totodată, paradoxal, șansele de vindecare ale pacienţilor erau foarte ridicate, apropiindu-se chiar de 70-80%, fapt demonstrat de trepanaţiile studiate până acum, efectuate pe cranii din Neolitic, Mezolitic și chiar din Paleolitic.

 

Se consideră că în Evul Mediu și în perioada Renașterii șansele de vindecare și, desigur, supravieţuirea postoperatorie depășeau 80%.

 

”Desigur, cu cât sunt mai vechi, cu atât cazurile de trepanaţie sunt mai fascinante și mai spectaculoase”, este părerea specialiștilor.

 

Necropola de la Mihălăşeni, investigată metodic de-a lungul a şase campanii de săpături de mare amploare (1983-1988) de către Octavian-Liviu Șovan, reprezintă unul dintre cele mai importante obiective arheologice din perioada romană târzie din ţara noastră descoperite în ultimele decenii.

 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Primele luni ale ocupației sovietice la Botoșani, ”Clopotul” scrie înflăcărat despre întâlnirea cu ”o nouă lume, cu o nouă mentalitate”
Primăvara anului 1944, Botoșani. Orașul după refugiu nu mai păstra nimic din parfumul grădinilor de odinioară, din farmecul străzilor colindate de trăsuri, nici măcar forfota vechiului târg pe care războaiele nu reușiseră să o potolească întru totul.
Povestea neștiută a primilor angajați ai Filarmonicii, directorul a făcut preinfarct, mărturii din prezent: Astăzi mi se pare o nebunie desăvârșită
Nebunia frumoasă a unor visători avea să le ofere botoșănenilor decenii întregi de muzică. Istoria a consemnat, de-a lungul vremii, succese și momente extraordinare, cu invitați celebri și un repertoriu pe măsură.
Ceaușescu supărat că poporul folosește prea mult detergent, MINUNEA din ogradă la care țăranii nu au renunțat nici astăzi
De luni bune, cuvinte precum dezinfecție, dezinfectant, spălat pe mâini, igienă, precauție sunt tot mai des folosite, fie că vorbim despre mediul familial, privat sau cel public (media sau rețele de socializare).
Comoara de sub casa Poetului de la Ipotești, scoasă la lumină după aproape 2.000 de ani
Istoria casei de la Ipotești este una care ar putea face, singură, subiectul unei cărți.
Ordinul activistului de partid sau cum a decis tovarășul Duminică soarta unei importante instituții: ”Mi s-a întunecat în faţa ochilor. Mi-am închipuit că…”
Un activist de partid a fost, într-un moment important din istoria culturală a orașului, omul potrivit la locul potrivit, spun istoricii.
A fost odată ca niciodată: Copilăria în opinci, joaca în marginea tranșeelor sau pe maidanul Botoșanilor de odinioară
Și oamenii mari au fost mici. Iar poveștile sunt adesea adevărate lecții de viață. Într-o zi de 1 Iunie, vă invităm să privim către oamenii mari care au fost odată copii. Artiști, scriitori, medici, profesori și copilăriile lor de demult.
Copiii Revoluției vs. elevii din anul COVID: Dorințe de 1 Iunie, de la ”să-mi aducă părinții blugi din străinătate” la ”să se oprească circulația mașinilor”
În septembrie 1989 pășeau în școală purtând la gât cravata roșie, ”pentru gloria poporului şi înflorirea României socialiste, pentru cauza partidului”. Nimeni nu se gândea atunci că, peste doar trei luni, lumea veche se răsturna pentru a face loc alteia: cea în care aveau să trăiască, peste ani, copiii și nepoții lor.
Țărani băgați în dube în toiul nopții după ce i-au pus pe fugă pe oamenii lui Gheorghiu-Dej: ”Afară cu bolșevicii, n-avem nevoie de comunism!”
Milițienii, însoțiți de securiști, au înconjurat satul și, în miez de noapte, au început arestările. Oamenii ”erau scoși în izmene” din case, aruncați în dubă și duși direct la Securitate. Și astăzi, după mai bine de 70 de ani, în sat parcă mai bântuie teroarea acelei veri.
30 de ani de la Podul de flori, ziua în care botoșănenii și basarabenii s-au încins în horă în apa Prutului: ”Tată, mi-ai promis că-mi arăți români. Care-s ei?” - GALERIE FOTO
Pe 6 mai 1990, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică desface sârma ghimpată și românii de pe ambele maluri ale Prutului se întâlnesc. Entuziaști și plini de nădejde că a venit vremea întoarcerii acasă. Speranță deșartă, după cum se va vedea…
Loading...
Povestea primului bust al lui Eminescu: 600 de studenți au asistat la dezvelire, defilare cu călăreți și muzică militară pe străzile orașului
Probabil că pentru prima dată, în cei peste 150 de ani de când există, Parcul ”Mihai Eminescu” este pustiu în cea mai frumoasă perioadă a anului, atunci când natura oferă cel mai frumos spectacol.
Medicii care au înfruntat moartea: ”Botoșani a înregistrat o scădere simțitoare a numărului de locuitori și paralizarea vieții economice și sociale”
Botoșanii nu au fost ocoliți de nenorociri. Însă aceste ținuturi au avut parte, în istorie, de ceva mai puternic decât orice epidemie: oameni valoroși care au înfruntat boala, care au dat piept cu moartea.
Istoria la feminin: De la Cornelia din Moldova la mucenița din Petru Vodă
Au fost mame, soții, iubite. Au fost medici, poete, artiste, creatoare de cuvânt și de frumos. Au suferit pentru Hristos. Din umbra timpului, străbat uneori până la noi prin faptele lor trecute.
Instituție de prestigiu încă necunoscută după aproape 70 de ani de activitate? Dacă nu ar fi avut loc atunci, nu știu dacă s-ar mai fi produs cândva
Istoria nescrisă creează confuzii. Însă atunci când și puținele date scrise conțin erori situația devine de-a dreptul dramatică pentru biografia unei comunități, a unui oraș.
Mărturii din iadul exterminărilor politice: ”Când mi-a văzut chipul schimonosit de durere, s-a luminat”
Închisoarea de la Botoşani a fost loc de exterminare a celor care, într-un fel sau altul, se opuneau regimului comunist.
Loading...
”Aşa a debutat Enescu în viaţa mea, cu un unu la muzică, în cea de-a doua clasă a Liceului Laurian”
Cu greu ne putem imagina astăzi că pe scândura Teatrului Mihai Eminescu din Botoşani au jucat Calboreanu, Birlic, Tănase, Vraca, Bulandra. Că pe scena micului oraş moldav au urcat pentru a cânta Enescu, pentru a conferenţia Iorga.
Agaftonul Domnului Eminescu: Plâng pentru vărul meu, că a avut o viaţă zbuciumată şi a murit de tânăr! - GALERIE FOTO
În cimitirul de la Agafton odihnesc astăzi maicile Olimpiada, Sofia, Fevronia, surorile Ralucăi Eminovici, mama poetului, dar și Xenia, verișoara lui Mihai.
După 30 de ani, despre ce a fost sau n-a fost la Botoșani: Nu vedeţi că ne schimbăm cu totul? Asta-i revoluţie, băieţi, ţineţi-vă bine!
După 30 de ani – Revoluția la Botoșani: Crăciun, colinde, colindători. Altă viață! Diferite persoane de la noi din oraș își fac autocritica…
Nici bine nu a căzut comunismul, că la Botoșani începeau deja să apară probleme, chiar la adunarea de constituire a Consiliului Frontului Salvării Naționale: reproșuri, refuzuri, scoateri în relief a propriilor greutăți datorate vechiului regim.
După 30 de ani - Botoșănenii lui Ceaușescu: Cozi enorme la ulei, zahăr, lapte. Jigniri, ironii, lupte, bătăi. Greu, foarte greu. Umilitor!
În ziua în care Nicolae Ceaușescu a vizitat Botoșaniul, o gospodină a lăsat ferestrele casei deschise și a plecat în oraș. Curățase parchetul și voia să aerisească. Seara, când s-a întors acasă, toate ferestrele erau închise. Pe dinăuntru!
După 30 de ani - Moș Gerilă aduce cadouri în parcul orașului, un Crăciun cu fulgere și tunete la Botoșani: Oare ce ne rezervă anul ce va începe? Să fim optimiști sau pesimiști?
Cu un an înainte de Crăciunul lui 1989, pe 25 decembrie 1988, la Botoșani se petrecea un lucru ieșit din comun. Bătrânii spuneau că nu prinseseră o asemenea grozăvie în toată viața lor…
melimeloparis.ro%20
Sondaj
Credeți că se va găsi vaccin contra coronavirusului?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Astăzi emoțiile sunt mult mai mari decât în momentul lansării, atunci am luat-o așa, ca pe o joacă, dar astăzi mi-am dat seama că joaca e serioasă”.Roxana Țurcanu, candidat ALDE la Primăria Botoșani ...
starshiners.ro%20
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.8344 lei
USD
Dolarul SUA
4.0836 lei
CHF
Francul elveţian
4.4894 lei
GBP
Lira sterlină
5.3431 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.8238 lei
XAU
Gramul de aur
253.5118 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2471 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4015 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9265 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.0866 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1851 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6492 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.