Botoşanii de altădată
Geniul exmatriculat din liceul botoșănean: Şi faţă de alţii şi faţă de mine însumi, nedreptatea mi-a fost totdeauna odioasă

Astăzi se împlinesc 151 de ani de la nașterea, la Botoșani, a celui mai mare istoric al românilor. 

O memorie uimitoare, spirit enciclopedic, formându-se ca istoric la Iași, Leipzig, Berlin și Paris. Universitatea din Iași a absolvit-o într-un singur an, cu diploma ”Magna cum laudae”. La 23 de ani obține doctoratul și intră în Academia Română.

 

 

Exmatriculat din Liceul Laurian

 

Există însă un biografia lui Nicolae Iorga o întâmplare care avea să îi grăbească plecarea de la Botoșani. Mai exact, pe când era în clasa a V-a la Liceul ”A.T.Laurian”, în urma unui conflict cu un profesor, a fost exmatriculat, viitorul istoric fiind nevoit să plece la Iași pentru a-și încheia studiile liceale.

 

Cu privire la natura conflictului, există două variante cunoscute de-a lungul vremii, consemnări care au circulat în pagini de revistă sau de carte.

 

Una dintre acestea îi are în prim-plan pe elevul Nicolae Iorga și pe profesorul Ioan C. Georgian. Și totul ar fi plecat de la o notă mult prea mică pe care elevul ar fi primit-o la o lucrare scrisă.

 

Mărturia apare în cartea ”Titanul Nicolae Iorga”, evocare realizată de fostul său secretar particular, Dan Smântânescu, în dialog cu Claudiu Istrate:

”Când era în clasa a V-a la Liceul A.T.Laurian din Botoșani, a avut ca profesor de istorie pe Ioan C. Georgian, care se considera o capacitate, și cu care avea să se confrunte mai târziu, într-un faimos concurs pentru obținerea catedrei de profesor universitar în anul 1894. La teză, Georgian a dat un subiect pe care elevul Iorga l-a tratat cu erudită originalitate și competență într-o interpretare cu desăvârșit nouă. La remiterea tezelor, spre surprinderea elevilor, teza lui Nicolae Iorga a fost notată cu șase. Uluit și revoltat, Iorga a întrebat pe profesorul Georgian dacă a citit cu atenție teza sa. Profesorul Georgian răspunzând afirmativ, Iorga rupând teza, i s-a adresat: Atunci unul dintre noi nu cunoaște istoria. Rezultatul a fost vehement: eliminarea din liceu a elevului Iorga”.

 

Dan Smântânescu spune că povestea îi este cunoscută din însemnările colonelului Gheorghe Rățescu, însemnări ”pe care mi le-a încredințat și în care se relatează că evenimentul ce a cauzat eliminarea i-a fost povestit de profesorul Iacobeanu, de limba franceză”.

 

”Tot în aceste însemnări se arată că, la consiliul profesoral, doar profesorul de limba română, Nicolae Răutu, l-ar fi susținut pe elevul Iorga. Mai târziu, în 1907, Nicolae Iorga a trimis în câteva rânduri sume de bani pe adresa acestui profesor, cu specificarea de a fi împărțite familiilor celor din Flămânzi, împușcați la Botoșani în ziua de 5 martie 1907, și altor țărani nevoiași, ceea ce profesorul a și făcut”,

adaugă Dan Smântânescu.

 

A doua variantă, mult mai cunoscută, așază conflictul dintre elevul Iorga și profesor (alt profesor, însă) în cu totul alt context. Mai exact, este vorba despre o întâlnire pe holul liceului.

 

Istoricul Gheorghe Median opinează că, în acest caz, a fost vorba mai mult despre prestanța profesorului (care și-a folosit puterea) și neputința elevului de a-și dovedi dreptatea.

 

„Nicolae Iorga a fost exmatriculat pentru că a trecut - pe holurile liceului - pe lângă profesorul Fleury (Victor C. Fleury, profesor de muzică, nota red.) și nu a salutat. Profesorul era un tip mai scorțos și l-a chemat pe elev în cancelarie, cerându-i acestuia să își ceară scuze. Iorga a spus: dar eu am salutat. Și atunci, cum dreptatea este întotdeauna de partea celui puternic (”la raison du plus fort este toujours la meilleure”), conducerea liceului i-a dat dreptate profesorului și elevul a fost exmatriculat. A fost o acuză din partea unui profesor că un elev a trecut fără să îl salute”,

Gheorghe Median, istoric

 

 

 

 

”De la Botoşani am fost eliminat”

 

Istoricul Gheorghe Median, autorul cărții ”Nicolae Iorga şi Botoşanii. Legături epistolare”, întărește faptul că elevul începuse să fie cunoscut ca un geniu în liceu datorită capacităților sale excepționale.

 

”Iorga era un copil cuminte, nu se povestește nimic rău despre el. El învăța și studia. Toată treaba asta cu profesorul s-a rezumat la atât: probabil elevul a dat mai discret din cap, dar s-a considerat că de fapt nu a salutat”,

 Gheorghe Median, istoric

 

Cert este că însuși Nicolae Iorga poposește asupra acestui moment din biografia sa, în cartea ”O viață de om așa cum a fost”. Or istoricul face trimite la profesorul Victor C. Fleury, nicidecum la profesorul Ioan C. Georgian.

 

”De la Botoşani am fost eliminat pentru că am refuzat, fiind elev în clasa a V-a a liceului, să salut a doua oară pe profesorul de muzică Fleury, care, neobservând salutul, mi-l ceruse dinaintea colegilor. Şi faţă de alţii şi faţă de mine însumi, nedreptatea mi-a fost totdeauna odioasă”.

 

 

”Despre oamenii mari întotdeauna circulă legende, întâmplări…”

 

A manifestat Nicolae Iorga vreo aversiune față de fostul liceu din pricina acestei întâmplări?

 

”Niciodată!”, spune istoricul Gheorghe Median.

 

”Ba mai mult, după ce Iorga a devenit cine e devenit, prin 1921, când s-a înființat Asociația Foștilor Elevi al Liceului Laurian, care presupunea să reunească absolvenții liceului, să țină conferințe plătite și cu banii să se poate face mai repede clădirea liceului arsă parțial în 1917, când a fost ocupată de ruși, Iorga a fost unul dintre cei care au răspuns repede inițiativei. Mai apoi, când asociația a înființat Universitatea Populară, în 1924, Iorga a fost de acord ca Universitatea să îi poarte numele, iar el a venit an de an și a conferențiat. Iorga a avut înțelegerea superioară să nu lege o întâmplare care l-a marcat atunci, copil fiind, de restul vieții. Iorga a acceptat și a apreciat întotdeauna învățătura și școala. Dar despre oamenii mari întotdeauna circulă legende, întâmplări…”,

Gheorghe Median, istoric

 

O întâmplare care, chiar dacă a avut repercusiuni drastice, avea să îi deschidă elevului Nicolae Iorga o altă lumea, cea a școlii ieșene. Pentru că, odată ajuns în Iași, s-a remarcat rapid ca fiind o minte excepțională.

 

O exmatriculare de bun augur, am spune astăzi.

 

De altfel, la Nicolae Iorga a impresionat mereu atașamentul și mai ales respectul pentru meleagurile natale.

 

Îl apasă dureros evenimentele de la Flămânzi, din anul 1907, suferința oamenilor și dârzenia lor. Trimite bani pentru văduvele țăranilor. La 10 ani de la Răscoala de la Flămânzi, Nicolae Iorga revine la Botoșani, unde susține o conferință în fața elevilor de la Școala de ofițeri.

 

 

 

 

În luna mai a anului 1931 vizitează Botoșanii și Dorohoiul. În luna iunie, la împlinirea a 60 de ani, este în sala Teatrului Mihai Eminescu, unde i se decernează titlul de Cetățean de Onoare al orașului Botoșani. Este momentul în care strada "Liceului" primește numele "Nicolae Iorga". Ultima prezență la Botoșani este în anul 1938. În 29 iunie participă la Congresul Ligii Culturale, iar în luna august susține, tot la Botoșani, conferința "Faima lui Eminescu".

 

Urmărește-ne și pe Google News

loading...
Muzeul Județean marchează 151 de la nașterea la Botoșani a lui Nicolae Iorga

 

Un botoșănean uriaș, necunoscut la el acasă: Cetățean de onoare al orașului, academician, a realizat primul transplant de măduvă osoasă din România
Botoșaniul și-a căpătat renumele de ”oraș al geniilor”. De la Eminescu până la Iorga, de la știință la poezie, urbea moldavă a dat țării și lumii minți luminate și vizionare.
Botoșăneanul care l-a ”ales” pe Cuza domn apoi l-a urmat în exil, s-a preocupat și de recunoașterea celor doi fii nelegitimi ai fostului domnitor
Istoriografia românească îl prezintă pe acest ilustru botoșănean drept prieten și colaborator al lui Alexandru Ioan Cuza. Iar adevărul nu este nicidecum departe.
Povestea dramatică a unei pianiste de geniu: ”Dacă pașii te poartă vreodată spre cimitirul de la bariera Suliței, oprește-te și la locul de veci al Ruselei!”
Destinul tulburător al fetei care ar fi putut scrie istorie în muzica secolului al XIX-lea nu s-a scris până la capăt. A murit înainte de a împlini 26 de ani. La înmormântare, Scipione Bădescu scria despre stingerea “celei mai gingașe și mai strălucitoare flori din grădina societății botoșănene”.
Cum a ajuns tatăl lui Eminescu să fie ”închis” la mănăstire, după ce a botezat un viitor mire în biserica de la Ipotești
Destinul familiei Eminovici este unul deseori analizat, detalii de tot soiul apărând de-a lungul timpului, fie că vorbim despre surse credibile, științifice, ori dintre cele care fac mai degrabă obiectul senzaționalului.
În așteptarea unui moment istoric: Cum a mutat Iorga clopotnița Bisericii-simbol și documentul secret ascuns în zid acum mai bine de un secol - FOTO
Luna aceasta, orașul cunoscut de vreo jumătate de secol drept Târgul Doamnei - probabil cea mai frumoasă denumire pe care o poate primi o așezare - va consemna încă un moment istoric.
”Școala” de genii, locul din Botoșani care a dat țării minți luminate, de la academicieni la scriitori și pictori: Am devenit profesor, poate şi datorită acestei pregătiri iniţiale
Lumea academică este în doliu. Unul dintre cei mai mari lingviști ai țării - absolvent al unei școli botoșănene - a trecut la cele veșnice.
S-a stins un medic botoșănean - Trei generații, trei oameni de valoare, trei povești impresionante de viață - FOTO
O veste tristă ne-a reamintit povestea fascinantă a unei familii de botoșăneni. Un preot și doi medici, destine de excepție, care au scris istorie în teologie și în medicină.
Povestea unei spargeri cu autori neidentificați nici după 20 de ani și un obiect care leagă aproape misterios trei familii cu blazon
Un loc din nordul județului Botoșani are o poveste incredibilă, ce poate deveni oricând subiectul unui film documentar cu accente dramatice pe destinul unei familii care a dat țării politicieni de primă mână, scriitori de excepție, artiști și încă mulți oameni destoinici.
În căutarea bradului sădit de Iorga, martorul care s-a întors la Ipoteşti şi a murit în ziua comemorării lui Eminescu – GALERIE FOTO
A fost secretarul particular al lui Nicolae Iorga. Profesor la clasa palatină, unde învăța viitorul rege Mihai. A scris sute de studii și a semnat cărți ce s-au bucurat în timp de aprecierea multor oameni de seamă. Înainte de a muri a revenit la Ipotești, în căutarea bradului argintiu.
Cum îl sărbătoreau botoșănenii pe Enescu acum 90 de ani, o întâlnire emoționantă între un copil și un geniu al muzicii - FOTO               
După aproape un secol, Botoșanii nu mai au aproape nimic din gloria orașului de odinioară. Parfumul fostelor grădini ce concurau cu cele ale marilor capitale europene, casele modelate în linii arhitectonice care mai păstrează și astăzi, chiar în ruină fiind, parfumul de epocă, oamenii pentru care arta însemna mai mult decât colecții de fotografii lângă monumente suferinde... 
INTERVIU - Alexandru Hriscu și Botoșaniul de odinioară: Există o lipsă de patriotism local și o indiferență crasă la nivelul autorităților care ar trebui să se ocupe de patrimoniul orașului
”Această pagină tratează file din istoria vizuală și documentară a oraşului Botoşani din diferite surse documentare online sau offline. Pentru amintirea vremurilor trecute, tuturor botoșănenilor de pretutindeni”. Este descrierea uneia dintre cele mai urmărite și îndrăgite pagini din mediul virtual, Botoșaniul de odinioară.
În martie 1990 a aplanat conflictul de la Târgu Mureş, botoşăneanul lăudat de Vasile Milea care i-a refuzat pe ruşi şi l-a înfruntat de Iliescu
Erou sau ”personaj coleric”? Militar de carieră sau un simplu supus? Curajos sau dornic de afirmare? Poate că nici un alt general al Armatei Române nu a fost atât de controversat ca acest botoșănean care, dincolo de gradele militare, s-a bucurat și de distincții civile precum titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.
Un oraș la limita supraviețuirii: Industria glorioasă transformată în ruine, abandonată sau fărâmițată în doar câțiva ani
Locul care în urmă cu jumătate de secol producea utilaje și echipamente căutate în întreaga lume se mai mândrește, în anul de grație 2021, doar cu titlul de oraș cu cel mai curat aer din România.
Mințile luminate care au făcut istorie: Primul doctor în medicină din Moldova, botoșăneanul care a luptat cu varicela și a învins holera
În urmă cu 100, chiar 200 de ani, Botoșanii aveau parte de oameni cultivați, străluciți, îndrăzneți. Oameni care au luptat cu molime dintre cele mai cumplite și le-au învins.
Kilometrul zero al culturii naționale, locul din Botoșani pe care comuniștii voiau să îl declare ”rezervație de arhitectură urbană” – GALERIE FOTO
Locul nașterii poetului Mihai Eminescu. Biserica în care a fost botezat Mihai Eminescu. Vechi străzi de promenadă, clădiri care poartă în ziduri neștiute povești de dragoste sau secretele niciodată aflate ale comercianților de tot soiul. Un ansamblu urban unic în Moldova, o bogăție ignorată și abandonată astăzi.
”Copilul etern” al teatrului românesc a jucat pe scena de la Botoșani: A fost o perioadă fericită din viața mea / Îmi plăceau oamenii care umpleau până la refuz sălile de spectacol GALERIE FOTO
I se spune actrița-veselie, actrița-poveste. Însă, mai presus de toate, este ”copilul etern” al teatrului românesc. În acest an împlinește 80 de ani de viață, un destin de excepție, o carieră dedicată artei, o călătorie de șase decenii care a cotit, o vreme, și către Botoșani.
Cum petrecea Paștile anticomunistul condamnat la moarte și executat de Securitate la Botoșani / De ce americanii nu au mai ajuns niciodată
Condamnat la moarte de comuniști, s-a predat singur la Securitate, pentru a-și proteja familia. Folosit ca agent dublu, i-a trădat pe comuniști și s-a alăturat iarăși Rezistenței din munți. Prins din nou, a fost condamnat fără proces și împușcat pe poligonul Penitenciarului Botoșani.
Fostul director de la Europa Liberă, mărturisiri despre ”Botoșanii copilăriei mele”: Ne lumina și ne sfințea doar poezia lui Eminescu – GALERIE FOTO
”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!” Sunt cuvintele pe care părinții și bunicii noștri le-au ascultat ani la rând, cu urechea lipită de aparatul de radio, prin vocea celebră de la Vocea Americii sau Europa Liberă. Într-o vreme în care acest gest - ascultarea celor două posturi de radio - te putea duce în pușcăria comunistă...
Rana de pe obrazul Orașului Geniilor: Destinul dureros al casei care se prăbușește sub ochii noștri – GALERIE FOTO
În mijlocul orașului care a dat țării cel mai mare istoric și savant, o casă rezistă de mai bine de două secole, parcă anume spre a ne aminti că, acolo unde rădăcinile putrezesc, tulpina rămâne fără viață iar rodul se usucă și cade.  
”Pe cine invităm la video” - Mineriada și botoșănenii, secvența care a făcut carieră: Ne dăm foc la toate autobuzele, asta a fost înţelegerea - FOTO&VIDEO
Greva minerilor din Lupeni, care în urmă cu o săptămână s-au blocat în subteran, a declanșat un adevărat remember istoric, televiziunile naționale întrecându-se în a redifuza imaginile care au îngrozit lumea la mijlocul anului 1990.
Sondaj
Credeți că trebuie limitată la 30 km/h viteza pe șoseaua de la Lebăda?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„În aceste cazuri punctuale poate fi apelat numărul de urgență 112, se deplasează o patrulă de Poliție sau de Jandarmerie la locul indicat iar aceștia iau măsurile legale, conform Legii 61/1991 pentru tulburarea liniștii și ...
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.9192 lei
USD
Dolarul SUA
4.6852 lei
CHF
Francul elveţian
4.9737 lei
GBP
Lira sterlină
5.6962 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.4209 lei
XAU
Gramul de aur
268.5155 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2412 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.1854 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1512 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.4303 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2022 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6614 lei
Vremea
astăzi
Botosani
6.6 o C
Dorohoi
6.6 o C
Bucecea
5.7 o C
Darabani
3.8 o C
Saveni
7.1 o C
Ştefăneşti
8.0 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.