Botoşanii de altădată
Gropile din străzile Botoșanilor, vechi de aproape 200 de ani, un copil era să se înece în noroaie

Deși poate nu ați crede, problema străzilor pline cu gropi datează cel puțin din urmă cu aproape 200 de ani. Încă din acele vremuri, mai marii târgului întâmpinau probleme cu banii pentru repararea ulițelor orașului care în unele zone erau impracticabile. Într-un limbaj care a rămas întipărit în paginile istorice, Artur Gorovei a cuprins în ”Monografia orașului Botoșani” povestiri despre cum erau rezolvate problemele gropile din drumuri cu ajutorul locuitorilor sau a neguțătorilor mai înstăriți.

Nici atunci autoritățile n-aveau bani și apelau la un fel de sponsori

Chestiunea stradelor a fost totdeauna, în Botoșani, chestiunea care a pus mai mult pe gânduri pe cârmuitorii orașului.
Dacă Botoșanii nu ar fi avut strade așa de rele, nu ar fi ieșit la iveală hrisovul din 1820 al prințului Mihai Șuțu, care poate fi socotit, cu drept cuvânt, ca prototipul organizației noastre comunale.
La înființarea eforielor (n.r. nume dat unor instituții administrative de utilitate publică sau social-culturală din trecut), după regulamentul organic, s-a pus multă râvnă pentru îmbunătățirea stradelor și fiindcă veniturile târgului nu erau îndestulătoare pentru mulțimea cheltuielilor cerute, Sfatul orășenesc a făcut apel la negustorii mai cuprinși, ca să contribuie și ei la înfrumusețarea și la nevoile orașului.

Cum se întâmplă de obicei, apelul acesta nu a avut mult răsunet în inimile negustorilor și numai doi dintre ei s-au lăsat influențați: chir Iani Vasiliu a dăruit târgului o tulumbă, cu tot tacâmul ei pe care a adus-o de la Brașov, iar Hristea Matasariu a adus șapte coșuri de piatră, pe a sa cheltuială, pentru astuparea ”batacurilor”, adică a gropilor cu glod de pe ulițele târgului.

Gropi astupate cu moloz

Batacurile acestea erau o mare nenorocire. Pentru astuparea lor, Eforia încheie, pe 22 aprilie 1832 următorul contract:

”Adică eu, Sachilariu preot Gheorghe și cu Diaconul Iordache din satul Vorniceni, încredințăm prin acest zapis al nostru, ce-l dăm la cinstitul Sfat a orașului Botoșani, precum să fie știut că ne-am alcătuit cu îndatorire ca din satul Vorniceni să avem a scoate 30 de care cu doi boi și a duce moloz de câte două ori pe zi de la satul Cucorăni, de pe moșia domniei sale Hatmanului Manu și a astupa batacurile pe unde ne va arăta rânduitul din partea cinstitului Sfat; însă carele avel a le încărca bine, cu vade de o lună de zile și cinstit Sfat are a ne da de fiștecare car pentru 31 de zile lucrătoare, câte 90 de lei, care acum înainte am primit 600 de lei. „
                                2 aprilie 1832

Încă din anul 1830 târgoveții din Botoșani cumpăraseră de la Hatmanul Teodorache Sturza, un loc din târg cu 140 de galbeni, în interesul deschiderii unul drum care să iasă în drumul pieței târgului, pentru orice întâmplare, ”ferească Dumnezeu și de foc” și la 15 mai 1832 cu voința obștei s-a vândut acel loc cu 120 de galbeni neguțitorului Nazarie Armanul, rămânând și drumul deschis.

La 27 iulie 1833 Eforia face cunoscut Departamentului că o samă de drumuri s-au stricat cu totul, dar găsindu-se niște moloz de la o Biserică armenească ce s-a risipit, Eforia a și tocmit vreo zece cară cu boi, cu oamenii lor, pe 15 zile, câte 4 lei pe zi, ca să care acel moloz, spre astuparea batacurilor și meremetesirea drumurilor.

De asemenea, Eforia a găsit un meșter cu salahorii lui ca să pietruiască pliațurile cu piatra ce o are adunată încă din anul trecut și cere învoirea Departamentului.

Se cerea ajutorul Departamentului, un fel de minister din zilele noastre

În anul 1834 văzând Eforia că toate eforturile de astupare a batacurilor sunt zadarnice, cu toată nespusa cheltuială ce se face cu salahorii și cu carăle pentru căratul molozului, cere Departamentului să mijlocească la Domn să hărăzească o milă asupra acestui târg ca 100 de locuitori din prisosul catagrafiei să fie întrebuințați pentru facerea ulițelor și alte înfrumusețări ale târgului. La această cerere, Departamentul răspunde că asemenea hrisoave, prin regulamentul organic s-au desființat cu totul.

Pe vremea aceea se făcuse în Botoșani și o stradă pavată cu lemn ”uliță podită” care în scurtă vreme s-a stricat și Eforia a adresat Departamentului un raport.

”Eforia în feluri de chipuri și publicații s-a sârguit de a tocmi oameni, de a căra piatră în pardosirea ulițelor din oraș și asemenea oameni din pricina secetei urmată nu s-au putut găsi, mai mult decât un coș de piatră s-a plătit a-l căra un preot, Costache din Dracșăni și ulița din piața târgului ce era începută din anul 1833 a rămas în anul acesta nelucrată”

La 12 noiembrie 1834 Eforia cere Departamentului să aprobe finanțarea pentru un pod nou pe unde intră comercianții cu sare, vin, păcură și altele deoarece în vremuri ploioase ”nu se va putea trece deloc”. Ca atare, Departamentul aprobă suma de 350 de lei cerută pentru construcția podului.

 

CITEȘTE ȘI:

Povestea primelor mașini din Botoșani - UNDE se distrau bogătașii cu automobile și CÂND a avut loc primul accident

N-aveau bani de drumuri, dar au făcut poduri gând a sosit Înălțimea Sa Sturza

În 1835 Mihalachi Sturza a vizitat Botoșanii și când a văzut cât de proaste sunt ulițele târgului a intervenit asupra interpretărilor din regulamentul organic care abrogase toate hrisoavele domnești cu privire la sarcinile impuse sătenilor pentru lucrul ulițelor în târguri și a dat poruncă Eforiei să găsească un sat ”cărora Eforia să li plătească birul, iar ei să fie îndatoriți a lucra a treia săptămână pe lună în meremetesirea și curățirea drumurilor”.

Deși nu avea bani pentru drumuri Eforia Botoșanilor a făcut o grămadă de cheltuieli cu primirea înaltului oaspete. Printre altele s-au construit trei poduri noi și s-a reparat un al patrulea.

Vizita Înălțimii Sale Domnului Mihail Sturza prin Botoșani nu a rămas fără consecințe. După ce a umblat pe ulițele strâmte și strâmbe, din cauza gardurilor de la casele locuitorilor ”a poroncit Eforiei ca toate acele garduri ce se vor găsi ieșite din linie să se taie și să se lărgească drumurile”.
Locuitorii respectivi nici nu au vrut să audă de mutarea gardurilor astfel încât Departamentul a ordonat Eforiei să îndeplinească poruncile înălțimii sale prin măsuri polițienești ”Iar gardurile să fie alineate atât în țentru cât și la mahalale”.

Până la urmă, tot prin gropi uriașe treceau botoșănenii, iar unele erau aproape... mortale

Străduințele Eforiei de a repara drumurile rămâneau însă fără rezultat. Elocventă este o petiție adresată Isprăvniciei de câțiva locuitori ai târgului : ”În ulița unde ne aflăm locuitori cu casele noastre sunt două batacuri pline cu noroi și apă, unde nu este cu putință a trece trăsuri cu încărcatul nici nu deșertul, măcar a ni se aduce câte un car de lemne și altele, nici măcar pe jos a trece, că în trecutele zile vrând un copil a trece, a dumisale neguțătorului Vasile Gheorghiu pe acea uliță, și ținându-se de zaplaz s-au scăpătat și au căzut într-un batac și de nu s-ar fi întâmplat un om pe acolo de a-l scoate, pentru a se îneca, pentru care noi plecați, ne rugăm cinstitei Isprăvnicii ca să binevoiască a poronci ca acele batacuri să se astupe și a se meremetisi acea uliță”.

Sursa: ”Monografia orașului Botoșani” - Artur Gorovei

 

O ”stradă” din vremurile noastre:

Strada mlaștină din municipiul Botoșani – locul unde riști să rămâi blocat cu mașina și nu ai ce căuta fără cizme de cauciuc – VIDEO & GALERIE FOTO

 

PRIMUL spital construit la Botoşani: Toţi pacienţii erau trataţi gratis, indiferent de naţionalitate
Cea de-a doua unitate medicală, înfiinţată mulţi ani mai târziu în Botoşani, a fost Spitalul I.Mavromati.
„Dare la semn” – PRIMA competiţie sportivă organizată la Botoşani, pe un poligon improvizat din bariera Suliţa
De când fac botoşănenii sport? Răspunsul îl găsim în documentele arhivelor din august 1868, când a început să se practice tirul sub îndrumarea militarilor.
Cea mai CUMPLITĂ epidemie care a îngenunchiat Botoşaniul: Mii de morţi în vara cu 51 de grade Celsius
Orașul Botoșani a suferit de-a lungul timpului crunt, însă puțini dintre contemporani cunosc episoadele în care orașul a sângerat efectiv și și-a jelit morții.
Prima „spiţărie” înfiinţaţă la Botoşani - Cea mai frumoasă şi solidă clădire din oraş
Cea dintâi farmacie din Botoşani, cunoscută sub numele de „şpiţărie”, a prins viaţă la finele secolului XVIII.
Fiul unui fost primar botoșănean asasinat politic: 5.000 de oameni au vrut să-l aducă la Botoșani
La Botoșani, în cartierul Bucovina există o alee cu numele tânărului ucis de comuniști. Era fiu de avocat iar tatăl său a fost pentru ceva timp primar interimar al orașului. Mai mult, a existat și o placă comemorativă în memoria sa care a fost… furată.
Oraşul Botoşani, „apanaj” al doamnelor Moldovei: Sume uriaşe de bani încasate de la botoşăneni pentru bunăstarea damelor
„Doamna Botoşaniului” încasa permanent sume uriaşe de bani fără să facă mai nimic pentru ţinutul în care îşi ducea existenţa.
Inima de odinioară a Botoşanilor – UNDE s-au înfiinţat şi CUM arătau primele pieţe ale oraşului
Fiind un centru comercial recunoscut cu secole în urmă, ca unul dintre cele mai puternice din Moldova, Botoşanii au avut locuri special amenajate în care să se vândă şi să se cumpere animale, produse industriale şi agricole. Acestea au fost pieţele şi iarmaroacele.
Străzile de odinioară ale Botoşanilor: Înghesuială la modernizarea drumurilor pline de gropi ale oraşului
Până pe la 1820 nu s-a acordat nicio atenţie străzilor oraşului, care au apărut fără nicio cât de mică idee de sistematizare, de modernizare. Înguste, întortocheate, pline de praf în timpul secetos, pline de gropi cu apă şi desfundate în timpul ploilor, dădeau oraşului un aspect neplăcut, fapt remarcat, nu o singură dată, de cei ce păşeau pentru prima dată în oraş.
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă
Botoşanii, oraşul patriarhal de altădată, a fost numit adesea, pe drept cuvânt, oraş al grădinilor. Când, în veacul trecut şi începutul celui actual, boierii şi-au construit frumoasele lor case, în special în partea de vest a oraşului, au avut grijă să-şi amenajeze minunate parcuri cu ajutorilor grădinarilor unguri, italieni şi germani.
PRIMUL hotel construit la Botoşani: Eminescu a dat o petrecere acolo şi s-a îndrăgostit de o blondă
Primele hoteluri  au apărut în peisajul botoşănean la jumătatea secolului trecut.Odată cu creşterea economică a oraşului, s-a simţit nevoia unor localuri cu camere mobilate care să fie închiriate, de obicei cu ziua, numeroşilor călători sosiţi la noi în oraş.
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis
Cu câteva secole în urmă, cafenelele ce  se găsesc astăzi la tot pasul au pătruns prima dată în orașul moldav. Erau locurile unde se putea bea cafea, se jucau table, cărți și zaruri, se putea servi şi ceva dulce dar se și fuma tutun turcesc, iar oamenii stăteau ceasuri bune la discuții.
Începuturile presei la Botoşani: PRIMA publicație botoșăneană pusă sub semnul întrebării
Presa, despre care se spune că este a patra putere într-un stat democrat, are la Botoșani o vechime apreciabilă și o valoare deosebită prin numărul mare de reviste și ziare apărute în perioada anilor 1866-1944, mai precis de-a lungul a 82 ani de existență. 
LEGENDA Morii de la Ionăşeni: Au botoşănencele astea un fel al lor care te prinde în lanţ. Şi-apoi fac din tine ce vor...
Pe sub labirintul de nuci bătrâni, coborâm la Stăuceni. Urmând şoseaua peste dealuri se deschide drumul care duce la Ionăşeni. Legenda spune, că sub umbra pădurilor bătrâne, a fost o moară…
Legenda Dorohoiului: Bărbatul care a alergat toată viaţa după o…himeră
Legenda Dorohoiului, ca având un sâmbure de adevăr, este susţinută de afirmaţia anonimului autor al cronicii Huru, care numea Dorohoiul – Doroca.
Legenda Târgului Nou: UNDE a fost cel „dintâi port pe uscat” la Botoşani
Oamenii locului spun că ar fi fost chiar „capitala“ secretă a Moldovei acum 200 de ani.
Legenda Botoşaniului: Un copil sărac şi fără tată a dat numele oraşului 
Cea mai elocventă ilustrare a importanţei şi vechimii Botoşanilor, ca aşezare, o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la marginea oraşului, datând din perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent de sub conducerea lui Burebista.
Doi fraţi orfani din Botoşani, care au impresionat un neam întreg, ARŞI DE VII în flăcări 
La marginea unui sat din Botoşani, pe un deal de unde se lua pământ pentru lipitul caselor, sătenii au dat peste  nişte rămăşiţe.
Târgul morţii : EPIDEMIA care a secerat sate întregi din Botoşani
Una dintre cele mai violente epidemii a creat panică în mai multe sate botoşănene.
Femeia care a dat GRATIS terenuri pentru case mai multor botoşăneni: CINE au fost norocoşii
Drama unei femei, spune legenda, a schimbat multe vieţi la Botoşani.
Descoperire ULUITOARE : Botoşăneanul care a dat peste o adevărată COMOARĂ în timp ce era la vânătoare
Într-o comună din Botoşani, un bărbat plecat la vânătoare a făcut o descoperire incredibilă.
kalapod.net%20
starshiners.ro%20
Sondaj
Sunteți mulțumiți de serviciile medicale prestate în spitalele din Botoșani?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Nu știu cine o să fie prefect. E clar că nu știu cine o să fie prefect. Dar cred că nu e un lucru simplu să fii prefect.  Este bine, indiferent de relațiile personale pe care le am cu cineva în momentul de față, cred c ...
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
18 octombrie 2019
EUR
Euro
4.7556 lei
USD
Dolarul SUA
4.2732 lei
CHF
Francul elveţian
4.3243 lei
GBP
Lira sterlină
5.5125 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9319 lei
XAU
Gramul de aur
204.4044 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2458 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4380 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9202 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.2526 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1853 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6366 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.