Botoşanii de altădată
Începuturile presei la Botoşani: PRIMA publicație botoșăneană pusă sub semnul întrebării

Presa, despre care se spune că este a patra putere într-un stat democrat, are la Botoșani o vechime apreciabilă și o valoare deosebită prin numărul mare de reviste și ziare apărute în perioada anilor 1866-1944, mai precis de-a lungul a 82 ani de existență. 

Faptul nu trebuie să surprindă pe nimeni că în orașul în care s-a născut Eminescu și Iorga și o întreagă ”galaxie” a culturii, artei și științei românești, au fost editate 184 titluri, din care 65 sunt reviste iar 110 ziare. Acest apanaj putea să-l aibă numai un oraș ca Botoșani, situat în acea vreme ca mărime, putere economică și forță culturală, al doilea sau al treilea după Iași.

 

O contribuție deosebită în existența presei botoșănene au avut-o tipografiile ce-au aparținut în mare majoritate evreilor în frunte cu acel valoros Gutenberg al nostru, care a fost B.Saidman. Și-au dus existența în perioada anilor 1866-1944 (78 de ani), un număr de 19 tipografii ale căror mașini nu au avut timp să ruginească.

 

Multe din aceste publicații au avut o existență meteorică, dispărute din motive financiare, unele dintre ele au aparținut unor instituții de stat, altele unor instituții culturale de marcă, altele unor școli secundare. Încă din secolul trecut au apărut publicații cu caracter pedagogic sau adresate minorităților naționale în limba lor, la care s-a adăugat, ca o raritate, publicația Patrula adresată soldaților din Regimentul 6 Vânători Botoșani, în primul război mondial.

 

În presa botoșăneană au semnat nume mari ale culturii și vieții sociale locale: I.V. Adrian, T. Boyan, Scipione Bădescu, Tiberiu Crudu, C. Iordăchescu, I.V. Luca, N. Răutu, N.N. Răutu, Mihal Gr. Poslușnicu, Gh. Chernbach, Lucia Oprescu, Ludovic Dauș, Al. Enacovici, Artur Enășescu, Ion Sân Giorgiu, Barbu Lăzăreanu și mulți alții. Acestora li s-au adăugat alte nume cu rezonanță națională: N. Iorga, Șt. O. Iosif, D. Anghel, V. Eftimiu, Traian Demetrescu, Cincinat Pavelescu, O. Carp, Mircea Eliade ș.a.

 

După prima publicație bucureșteană ”Curierul românesc” din 8 aprilie 1829, urmată de ”Albina românească” de la Iași din 11 iunie același an, a venit și rândul presei botoșănene al cărei act de naștere este semnat în anul 1862 prin ziarul democrat ”Independentul”. Dar, asupra ziarului respectiv, se pune un mare semn al întrebării, asupra lui planând incertitudinea. Ștefan Ciubotaru explică în Monografia orașului Botoșani că singura sursă de informare cu privire la existența publicației este ”Dicționarul literar român de la origini până în anul 1900” semnat de Remus Zăstroi, care nu face nicio trimitere la afirmația de mai sus.

 

Atâta timp cât nu există nici un exemplar intitulat ”Independentul” care să ateste apariția lui la Botoșani, este greu de acceptat afirmația în cauză. Autorul acestei monografii se întreabă cum poate fi această publicație prima, atâta vreme cât la Botoșani, în 1862, nu exista nicio tipografie?

 

Din cercetările publicate în monografia ”Pagini culturale botoșănene, 1802-1944, duse cu multă acribie, reiese că prima tipografie s-a inaugurat la Botoșani, de către I.V. Adrian, în luna martie 1866. Și atunci?

 

Istoria presei botoșănene a intrat în atenția multor cercetători locali dintre care amintim pe Ileana Turușancu, Ionel Bejenaru, Ion Maximiuc, Ștefan Cervatiuc, Gheorghe Amarandei, Stela Giosan, Ștefan Ciubotaru ș.a. care au prezentat în diferite comunicări științifice cu ocazia unor sesiuni, ori au publicat în reviste, ziare și culegeri, rezultatul investigațiilor proprii.

 

DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store

 

loading...
Din legendele Botoşanilor: Eminescu şi-a construit fântână la Botoşani cu ajutorul unui bărbat acuzat de omor


 

PRIMUL hotel construit la Botoşani: Eminescu a dat o petrecere acolo şi s-a îndrăgostit de o blondă
Primele hoteluri  au apărut în peisajul botoşănean la jumătatea secolului trecut.Odată cu creşterea economică a oraşului, s-a simţit nevoia unor localuri cu camere mobilate care să fie închiriate, de obicei cu ziua, numeroşilor călători sosiţi la noi în oraş.
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis
Cu câteva secole în urmă, cafenelele ce  se găsesc astăzi la tot pasul au pătruns prima dată în orașul moldav. Erau locurile unde se putea bea cafea, se jucau table, cărți și zaruri, se putea servi şi ceva dulce dar se și fuma tutun turcesc, iar oamenii stăteau ceasuri bune la discuții.
LEGENDA Morii de la Ionăşeni: Au botoşănencele astea un fel al lor care te prinde în lanţ. Şi-apoi fac din tine ce vor...
Pe sub labirintul de nuci bătrâni, coborâm la Stăuceni. Urmând şoseaua peste dealuri se deschide drumul care duce la Ionăşeni. Legenda spune, că sub umbra pădurilor bătrâne, a fost o moară…
Legenda Dorohoiului: Bărbatul care a alergat toată viaţa după o…himeră
Legenda Dorohoiului, ca având un sâmbure de adevăr, este susţinută de afirmaţia anonimului autor al cronicii Huru, care numea Dorohoiul – Doroca.
Legenda Târgului Nou: UNDE a fost cel „dintâi port pe uscat” la Botoşani
Oamenii locului spun că ar fi fost chiar „capitala“ secretă a Moldovei acum 200 de ani.
Legenda Botoşaniului: Un copil sărac şi fără tată a dat numele oraşului 
Cea mai elocventă ilustrare a importanţei şi vechimii Botoşanilor, ca aşezare, o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la marginea oraşului, datând din perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent de sub conducerea lui Burebista.
Doi fraţi orfani din Botoşani, care au impresionat un neam întreg, ARŞI DE VII în flăcări 
La marginea unui sat din Botoşani, pe un deal de unde se lua pământ pentru lipitul caselor, sătenii au dat peste  nişte rămăşiţe.
Târgul morţii : EPIDEMIA care a secerat sate întregi din Botoşani
Una dintre cele mai violente epidemii a creat panică în mai multe sate botoşănene.
Femeia care a dat GRATIS terenuri pentru case mai multor botoşăneni: CINE au fost norocoşii
Drama unei femei, spune legenda, a schimbat multe vieţi la Botoşani.
Descoperire ULUITOARE : Botoşăneanul care a dat peste o adevărată COMOARĂ în timp ce era la vânătoare
Într-o comună din Botoşani, un bărbat plecat la vânătoare a făcut o descoperire incredibilă.
Pungă cu bani găsită într-o scorbură de copac din Agafton: CE a făcut bărbatul cu toată averea
Multe şi minunate privelişti are de văzut călătorul la Agafton, acel colţ de lume ce adăposteşte un cămin de bătrâni.
Casă celebră din Botoşani şi nevastă PIERDUTE la un joc de cărţi: De amar, proprietarul şi-a luat zilele
Miză uriaşă la un simplu joc de cărţi.
Mărturisiri EMOŢIONANTE în noaptea de Înviere: O fată de o frumuseţe IZBITOARE a dat numele unei localităţi din Botoşani
Între dealuri, păduri şi apa Siretului îşi duce existenţa multiseculară o aşezare atestată documentar în anul 1400, cu vestigii din epoca migraţiilor şi din secolul XV-lea.
COMOARA ascunsă de la Ştiubeni: Femeie UCISĂ pentru tot ce avea mai scump pe lume
Mai sus de Săveni, pe apa Başeului, în comuna Ştiubeni, judeţul Botoşani este o casă aproape pătrată. Cu verandă de jur împrejur şi scară de piatră la intrare.
astratex.ro
Cel mai cunoscut iaz din Botoşani învăluit în MISTER: Tânăr înecat înainte de nuntă, după ce l-au ajuns „blestemele” unei fete
Atestat documentar în vremea lui Gheorghe Ştefan, renumit în zilele noastre prin crapii săi, cunoscutul iaz botoşănean este cel mai mare din Podişul Moldovei.
Bogătanii Botoşaniului prădaţi de o ceată de haiduci pe drumul spre Iaşi : Un botoşănean le-a venit de hac într-un mod INCREDIBIL
Într-o vreme, piatra cea mare de pe Runc era loc de strajă unor haiduci care ţineau calea bogătanilor ce mişunau pe drumul dinspre Târgul Iaşilor. 
Pădurea BLESTEMATĂ de la Botoşani: Locul unde încă se aud zgomote sinistre şi gemete în toiul nopţii
La marginea Botoşanilor, pe drumul care duce la Stânca Doamnei se urcă în pantă lină. În dreapta se întind umbre de stejari seculari. 
Masa Tâlharilor de la Botoşani: Locul blestemat unde un bărbat a fost DECAPITAT
Pe culmea unui păduri din Botoşani, veghează Legendara Masă a tâlharilor, o piatră misterioasă prin dimensiunile ei: şase metri în lungime, trei în lăţime şi înălţime.
PRIMUL geniu botoșănean e femeie: Un tribun de care n-am izbutit noi, românii, să fim vreodată vrednici
Iată ce scria Ion Ioviţă în Aurora Română, despre primul geniu botoșănean:
kalapod.net%20
Mormântul fără mort la care se roagă mii de credincioși: Gândul și rugăciunile mi se îndeplinesc GALERIE FOTO
Au trecut aproape patru ani de la ”Deshumarea istorică de la Eternitatea”. S-a crezut atunci că s-a terminat cu misterul acelui mormânt ce se presupunea că aduce ”rezolvarea unor probleme personale”.
zenda.ro
Sondaj
Credeți că se va întâmpla ceva concret după protestul #ȘîEu pentru autostrăzi?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Am făcut punctul acela de frontieră și așa stă. Cum l-am făcut noi, frumos, dar nu trece nimeni pe acolo. Sincer, nu găsesc o explicație pentru ceva ce există, este funcțional și nu se deschide, chiar nu am nici o explicație ...
astratex.ro
ecco-shoes.ro%20
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.7564 lei
USD
Dolarul SUA
4.1881 lei
CHF
Francul elveţian
4.1890 lei
GBP
Lira sterlină
5.5660 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.7657 lei
XAU
Gramul de aur
176.1682 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2433 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.5168 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9738 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1465 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1857 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6373 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
web site traffic statistics
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.