Botoşanii de altădată
Marile lovituri ale Botoșaniului : Mii de morți într-un oraș pustiu și bântuit de ciocli: cadavrele erau aruncate de-a valma

Orașul Botoșani a suferit de-a lungul timpului crunt, însă puțini dintre contemporani cunosc episoadele în care orașul a sângerat efectiv și și-a jelit morții. Înainte de marele incendiu din 1887, Botoșanii a fost lovit de boală. Unii, spun că nici până astăzi nu și-a mai revenit.

Bărbierii erau un soi de doctori

În 1832, conform regulamentului organic, orașul Botoșani avea la dispoziție patru doctori. Cine se ocupa cu îngrijirea sănătății oamenilor până la apariția primelor cadre instruite care  au fost doctorii? Răspunsul nu poate fi decât unul singur: moașele empirice și bărbierii cunoscuți și sub numele de bricicari, adică frizerii de astăzi, care au jucat un rol major în asistența sanitară.

Cine dorea să scoată o măsea, cine era răcit și simțea nevoie ventuzelor, cine dorea să-și aplice pe corp lipitori pentru a-și lua sânge, cine doresc frecții cu diferite substanțe pe bază de alcool pentru a scăpa de răceală, cine dorea să deschidă un furuncul, apela la bărbier cu toată încrederea. Aceștia au fost oficializați atunci când în secolul trecut au apărut spitalele și când printre salariați era încadrat și câte un bărbier.

Iar atunci când în veacul trecut au izbucnit groaznicele epidemii de ciumă și holeră, bărbierii s-au aflat la datorie, majoritatea dintre ei dându-și viața în lupta cu epidemiile, fiind mâna dreaptă a puținilor doctori de atunci.

În 1874 funcționau în Botoșani 14 bărbieri chirurgi din care numai unul era român, restul fiind evrei. Prin 1834, mai întâlnim un alt cadru sanitar al orașului: coana moașă, căutată la orice oră din zi și din noapte, până în cele mai îndepărtate colțuri ale orașului. Era singura din oraș și plătită cu 100 de lei pe lună, bani puțini în comparație cu alți salariați ce primeau dublu.

HOLERA

Este o maladie infecțioasă acută, foarte contagioasă, provocată de microbi în formă de vibrioni, caracterizată prin crampe stomacale foarte dureroase, vărsături și diaree ce duce la deshidratarea corpului.

Prima epidemie de holeră cunoscută a fost aceea care a bântuit în 1831. La Botoșani primele cazuri au fost semnalate la 9 mai, pentru ca în luna următoare să se înregistreze o medie de 37 de îmbolnăviri și 27 de decese pe zi.

Orașul părea pustiu deoarece nimeni nu mai circula pe străzi de frica îmbolnăvirii. Prin curți sau chiar pe străzi se găseau cadavrele holericilor de care nu se apropia nimeni. Pentru a putea transporta morții, vornicia (primăria de astăzi n.r.) a cumpărat două care cu boi de la Popăuți ce-au fost puse la dispoziția cioclilor. În fiecare zi orașul era cutreierat de cele două care în care cadavrele erau aruncate de-a valma. Erau apoi scoase în afara târgului și îngropate în gropi comune. O catagrafie a timpului de atunci a înregistrat pentru perioada mai – septembrie 1831 un număr de 1.569 de holerici din care 710 morți la o populație de 13.725 locuitori.

Epidemia din 1848, a fost cea mai cumplită din câte au bântuit meleagurile botoșănene

Holera a pătruns pe la Galați, adusă pe un vapor venit de la Constantinopol în primăvara lui 1848. La 18 mai era prezentă la Iași iar în iunie la Botoșani, adusă de bricicarul Aron. Raportul dat în 3 iunie 1848 mai menționa că la Botoșani se înregistrau în acea zi 51 de grade Celsius la soare și 35 la umbră.

Spaima a cuprins întreg ținutul Botoșanilor. La Cancelaria Isprăvniciei rămăsese un singur ofițer în rezervă ce nu mai dovedea cu evidența morților, ceilalți fiind bolnavi sau fugiți din localitate. Au rămas la datorie numai medicul ținutului și ispravnicul.

La 14 octombrie când s-a considerat că pericolul epidemiei trecuse s-a întocmit un raport care arăta :

6.804 îmbolnăviri       4.536 de însănătoșiri   2.268 de morți   786 bărbați, 828 femei și 654 copii

Epidemia din 1855 a pătruns în țară tot prin Galați, însă de această dată boala a fost mai blândă, fiind înregistrate 264 de decese. A urmat cea din anii 1865 – 1866 ce a surprins orașul în aceeași stare de insalubritate ca și la epidemiile anterioare. S-a terminat cu următoarea situație pentru perioada 20 noiembrie 1865 – 23 aprilie 1866 : 2.032 de bolnavi din care 542 decedați.

Așadar, meleagurile botoșănene au cunoscut patru epidemii de holeră în numai 35 de ani (1831 – 1866). Pătura cea mai lovită, cum era și normal, a fost cea săracă. Botoșani a înregistrat o scădere simțitoare a numărului de locuitori și paralizarea vieții economice și sociale. Spre bucuria botoșănenilor, holera apărută în țară în anii 1872, 1893, 1911 și 1913 nu le-a dat târcoale. Plătiseră suficient tribut acestei boli.

(Sursa – Monografia orașului Botoșani - Ștefan Ciubotaru)

loading...
CUM s-a sfârșit povestea celei mai urâte mirese din istoria Botoșaniului
Gropile din străzile Botoșanilor, vechi de aproape 200 de ani, un copil era să se înece în noroaie

 

PRIMUL spital construit la Botoşani: Toţi pacienţii erau trataţi gratis, indiferent de naţionalitate
Cea de-a doua unitate medicală, înfiinţată mulţi ani mai târziu în Botoşani, a fost Spitalul I.Mavromati.
„Dare la semn” – PRIMA competiţie sportivă organizată la Botoşani, pe un poligon improvizat din bariera Suliţa
De când fac botoşănenii sport? Răspunsul îl găsim în documentele arhivelor din august 1868, când a început să se practice tirul sub îndrumarea militarilor.
Cea mai CUMPLITĂ epidemie care a îngenunchiat Botoşaniul: Mii de morţi în vara cu 51 de grade Celsius
Orașul Botoșani a suferit de-a lungul timpului crunt, însă puțini dintre contemporani cunosc episoadele în care orașul a sângerat efectiv și și-a jelit morții.
Prima „spiţărie” înfiinţaţă la Botoşani - Cea mai frumoasă şi solidă clădire din oraş
Cea dintâi farmacie din Botoşani, cunoscută sub numele de „şpiţărie”, a prins viaţă la finele secolului XVIII.
Fiul unui fost primar botoșănean asasinat politic: 5.000 de oameni au vrut să-l aducă la Botoșani
La Botoșani, în cartierul Bucovina există o alee cu numele tânărului ucis de comuniști. Era fiu de avocat iar tatăl său a fost pentru ceva timp primar interimar al orașului. Mai mult, a existat și o placă comemorativă în memoria sa care a fost… furată.
Oraşul Botoşani, „apanaj” al doamnelor Moldovei: Sume uriaşe de bani încasate de la botoşăneni pentru bunăstarea damelor
„Doamna Botoşaniului” încasa permanent sume uriaşe de bani fără să facă mai nimic pentru ţinutul în care îşi ducea existenţa.
Inima de odinioară a Botoşanilor – UNDE s-au înfiinţat şi CUM arătau primele pieţe ale oraşului
Fiind un centru comercial recunoscut cu secole în urmă, ca unul dintre cele mai puternice din Moldova, Botoşanii au avut locuri special amenajate în care să se vândă şi să se cumpere animale, produse industriale şi agricole. Acestea au fost pieţele şi iarmaroacele.
Străzile de odinioară ale Botoşanilor: Înghesuială la modernizarea drumurilor pline de gropi ale oraşului
Până pe la 1820 nu s-a acordat nicio atenţie străzilor oraşului, care au apărut fără nicio cât de mică idee de sistematizare, de modernizare. Înguste, întortocheate, pline de praf în timpul secetos, pline de gropi cu apă şi desfundate în timpul ploilor, dădeau oraşului un aspect neplăcut, fapt remarcat, nu o singură dată, de cei ce păşeau pentru prima dată în oraş.
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă
Botoşanii, oraşul patriarhal de altădată, a fost numit adesea, pe drept cuvânt, oraş al grădinilor. Când, în veacul trecut şi începutul celui actual, boierii şi-au construit frumoasele lor case, în special în partea de vest a oraşului, au avut grijă să-şi amenajeze minunate parcuri cu ajutorilor grădinarilor unguri, italieni şi germani.
PRIMUL hotel construit la Botoşani: Eminescu a dat o petrecere acolo şi s-a îndrăgostit de o blondă
Primele hoteluri  au apărut în peisajul botoşănean la jumătatea secolului trecut.Odată cu creşterea economică a oraşului, s-a simţit nevoia unor localuri cu camere mobilate care să fie închiriate, de obicei cu ziua, numeroşilor călători sosiţi la noi în oraş.
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis
Cu câteva secole în urmă, cafenelele ce  se găsesc astăzi la tot pasul au pătruns prima dată în orașul moldav. Erau locurile unde se putea bea cafea, se jucau table, cărți și zaruri, se putea servi şi ceva dulce dar se și fuma tutun turcesc, iar oamenii stăteau ceasuri bune la discuții.
Începuturile presei la Botoşani: PRIMA publicație botoșăneană pusă sub semnul întrebării
Presa, despre care se spune că este a patra putere într-un stat democrat, are la Botoșani o vechime apreciabilă și o valoare deosebită prin numărul mare de reviste și ziare apărute în perioada anilor 1866-1944, mai precis de-a lungul a 82 ani de existență. 
LEGENDA Morii de la Ionăşeni: Au botoşănencele astea un fel al lor care te prinde în lanţ. Şi-apoi fac din tine ce vor...
Pe sub labirintul de nuci bătrâni, coborâm la Stăuceni. Urmând şoseaua peste dealuri se deschide drumul care duce la Ionăşeni. Legenda spune, că sub umbra pădurilor bătrâne, a fost o moară…
Legenda Dorohoiului: Bărbatul care a alergat toată viaţa după o…himeră
Legenda Dorohoiului, ca având un sâmbure de adevăr, este susţinută de afirmaţia anonimului autor al cronicii Huru, care numea Dorohoiul – Doroca.
Legenda Târgului Nou: UNDE a fost cel „dintâi port pe uscat” la Botoşani
Oamenii locului spun că ar fi fost chiar „capitala“ secretă a Moldovei acum 200 de ani.
Legenda Botoşaniului: Un copil sărac şi fără tată a dat numele oraşului 
Cea mai elocventă ilustrare a importanţei şi vechimii Botoşanilor, ca aşezare, o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la marginea oraşului, datând din perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent de sub conducerea lui Burebista.
Doi fraţi orfani din Botoşani, care au impresionat un neam întreg, ARŞI DE VII în flăcări 
La marginea unui sat din Botoşani, pe un deal de unde se lua pământ pentru lipitul caselor, sătenii au dat peste  nişte rămăşiţe.
Târgul morţii : EPIDEMIA care a secerat sate întregi din Botoşani
Una dintre cele mai violente epidemii a creat panică în mai multe sate botoşănene.
Femeia care a dat GRATIS terenuri pentru case mai multor botoşăneni: CINE au fost norocoşii
Drama unei femei, spune legenda, a schimbat multe vieţi la Botoşani.
Descoperire ULUITOARE : Botoşăneanul care a dat peste o adevărată COMOARĂ în timp ce era la vânătoare
Într-o comună din Botoşani, un bărbat plecat la vânătoare a făcut o descoperire incredibilă.
E bine că se mai scrie și de trecutul nostru, a celor care suntem botoşăneni prin naștere și prin arbore genealogic. Domnișoarele cu greţuri pot emigra la Paris, la Londra unde asemenea urgii nu s-au petrecut niciodată.
24 aprilie 2017, 17:10
Deosebita lectura de duminica...induce veselie si optimism!
24 aprilie 2016, 12:40
kalapod.net%20
starshiners.ro%20
Sondaj
Sunteți mulțumiți de serviciile medicale prestate în spitalele din Botoșani?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Nu știu cine o să fie prefect. E clar că nu știu cine o să fie prefect. Dar cred că nu e un lucru simplu să fii prefect.  Este bine, indiferent de relațiile personale pe care le am cu cineva în momentul de față, cred c ...
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
18 octombrie 2019
EUR
Euro
4.7556 lei
USD
Dolarul SUA
4.2732 lei
CHF
Francul elveţian
4.3243 lei
GBP
Lira sterlină
5.5125 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9319 lei
XAU
Gramul de aur
204.4044 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2458 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4380 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9202 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.2526 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1853 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6366 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.