Botoşanii de altădată
MEMORIAL Enescu: Tovarășii au dărâmat și reconstruit casa, au pietruit drumul, dar nu au vrut să audă de parastas

În vreme ce Suceava şi Iaşi au construit teatre, săli de spectacole somptuoase, cinematografe, amfiteatre şi tot soiul de obiective menite să ridice calitatea vieţii şi nivelul de educaţie al cetăţenilor, botoşănenii au fost martori ai prăbuşirii.

În ultimii 30 de ani scurşi de la Revoluţie, cultura în Botoşani a fost nu doar vitregită, ci năruită la propriu. Ce șanse avem să redevenim județul geniilor, dar nu doar la modul declarativ, ci și ca administrație care își cinstește înaintașii? Cu un colos în ruină în mijlocul orașului, Botoșanii nu au, la ora actuală, o sală decentă de spectacole care să găzduiască o gală, un concert, un spectacol. Nu la fel stau vecinii noștri, care au investit sume uriașe în astfel de obiective.

 

Muzeul Judeţean Botoşani a anunţat de curând o finanţare obţinută pentru reabilitarea Casei Memoriale ”George Enescu” de la Liveni, printr-un proiect aprobat de Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră Iași.

 

Proiectul prevede refacerea completă a Casei Memoriale „George Enescu”, plus dotări, utilități, încălzire. De asemenea, se are în vedere construirea unei scene pentru activități cu publicul, conducerea Muzeului sperând chiar că va atrage la Liveni o componentă a Festivalului George Enescu de la București.

 

Potrivit datelor oficiale, proiectul are o valoare de 1,365 milioane euro, din care 900.000 de euro din fondurile Programului Operațional România – Republica Moldova 2014-2020, suma de 424.000 euro contribuția Muzeului, în timp ce  47.000 de euro va fi contribuţia Consiliului Județean Botoșani.

 

Rămâne de văzut cât de eficientă va fi această investiție la Liveni, în condițiile în care Enescu nu s-a bucurat, la Botoșani, de o atenție deosebită.

 


Memoria culturală, o poveste care sună bine şi atât

 

Istoria caselor memoriale în Botoşani nu este una tocmai fericită. Începând cu Eminescu (casa actuală este o construcţie identică, pe vechea fundaţie a casei în care a copilărit poetul născut în 1850 la Botoşani, însă din fericire activitatea culturală compensează situația casei), Iorga (casa de astăzi, în care savantul a copilărit, este de asemenea o reconstrucţie) sau Luchian (a cărui casă nu mai există, muzeul care a funcţionat decenii la rând, la Ştefăneşti, fiind o clădire fără legătură cu pictorul).

 

Din păcate, o iniţiativă de a amenaja la Botoşani o casă memorială (muzeu) dedicată matematicianului Octav Onicescu a fost şi ea sortită eşecului, iar casele Antipa, deşi rămase în picioare, sunt astăzi departe de a deveni un obiectiv cultural.

 

 

Casa natală a lui George Enescu, dărâmată de comunişti şi reconstruită tot de ei

 

”O bătrână şi simpatică casă gospodărească, ca din vechime”, aşa o descria preotul Hodoroabă, cel care dă mărturie asupra unui timp aproape dispărut şi din cronicile vremii. Aici, într-un iatac înalt de 2,5 metri, lung de 3,5 metri şi lat de 2 metri, s-a născut George Enescu.

 

”Iaca, părinte, aici l-o făcut duduca pe conaşu”, zice o babă din sat, iar părintele Nicolae Hodoroabă notează fiecare cuvinţel în carneţelul ce îl poartă pretutindeni. Are să scrie mai târziu o carte ce va purta prin decenii mărturii ale lumii de demult. Lumea lui Enescu.

 

Născut la 19 august 1881, la Liveni, judeţul Botoşani, George Enescu a părăsit definitiv România 65 de ani mai târziu. Şi-a iubit cu veneraţie poporul şi ţara, însă comuniştii îi voiau nu doar talentul, muzica, notorietatea, ci şi sufletul.

 

Înainte de a pleca, pentru a nu stârni suspiciuni, şi-a organizat un turneu în URSS. În fapt, Enescu şi soţia lui, Maruca, aveau să plece în SUA pe 10 septembrie 1946, luând vaporul de la Constanţa. În America a supravieţuit cu greu, a dat lecţii particulare, a susţinut concerte, conferinţe. La fel în Franţa, unde va ajunge mai târziu.

 

Important de ştiut că George Enescu nu a renunţat la cetăţenia română. A trăit până la sfârşitul vieţii sărac, bolnav, chinuit de dorul de Moldova lui pe care nu o va mai revedea. La începutul lui mai, anul 1955, moare departe de ţară şi de ţăranii pe care atât de mult i-a iubit.

 

La Liveni, casa părintească fusese ”dărâmată din eroare”, de către autorităţile Sfatului Popular în 1949, după cum specifica o adresă din 24 martie 1954 a Sfatului Raional Dorohoi către Direcţia Muzee şi Monumente din cadrul Ministerului Culturii.

 

Desigur, comuniștii nu își asumau dărâmarea casei. Enescu era bolnav, însă nu era loc în lume care să nu îi fi auzit numele. În ţară, tovarășii se frământau.

 

La doar două săptămâni de la moartea lui Enescu, Sfatul Popular din Dorohoi îşi joacă din nou cartea. Solicită Ministerului Culturii sprijin, în acest sens formulând chiar şi o serie de propuneri pentru înfiinţarea casei memoriale George Enescu în Liveni şi Dorohoi. Este vorba despre adresa nr. 5052 din 17 mai 1955, în care oficialii de la Dorohoi pun accentul pe Liveni, acolo unde casa natală a lui Enescu fusese complet demolată.

 

Se propune ca noua casă să fie ridicată cu ajutorul Întreprinderii Regionale de Construcţii Suceava, iar construcţia să respecte întocmai planurile vechii case, aşa cum era ea descrisă în cartea preotului Hodoroabă – ”George Enescu. Contribuții la cunoașterea vieții sale. Cu 16 clișee în text”.

 

Dintr-o adresă din 11 iunie 1955 (nr. 7227), aflăm că va fi ridicată o nouă casă pe locul celei demolate, cu aceleaşi dimensiuni şi cu acelaşi fel de material. "Planurile și devizul vor fi întocmite de către Serviciul Regional de Arhitectură, după urmele fundațiilor vechi, fotografiile existente și după mărturia vecinilor care au cunoscut casa veche", se precizează în adresa de la Ministerul Culturii.

 

De asemenea, Ministerul Culturii transmite ca la Dorohoi noua casă memorială să adune tot mobilierul autentic ce se mai găseşte în zonă.

 

O şedinţă din 25 iulie 1955 adună la un loc, la Dorohoi, o seamă de personalităţi începând cu muzicologul Viorel Cozma (reprezentantul Uniunii Compozitorilor), cel care solicită ca, odată cu refacerea casei de la Liveni, să se purceadă şi la electrificarea întregului sat. De asemenea, nu este uitat nici Mihăileniul, locul naşterii mamei lui Enescu: "La Mihăileni este casa mamei compozitorului și trebuie ca acesteia să i se acorde o atenție deosebită. Se va îngriji mormântul mamei maestrului de la Mihăileni".

 

 

Tovarășii nu vor parastas pentru Enescu

 

Tonul uşor autoritar al muzicologului nu convine tovarăşilor de la Raionul Muncitoresc, care se grăbesc să spună răspicat că trebuie musai aprobare de la partid. De altfel, se înteţesc reclamaţiile şi nemulţumirile, tovarăşii de la Dorohoi reproşând că  "tov. Cozma a venit la Dorohoi cu o atitudine de sus și spunând că nu s-a făcut nimic pentru G. Enescu".

 

Până la urmă se acceptă propunerile lui Viorel Cozma, dar până la parastasuri.  

 

"Nu sunt de acord să acționăm noi pentru a face parastasuri". Iar pentru ca lucrurile să nu capete dimensiuni periculoase, tovarul Latiş decretează: "Ar fi bine ca această problemă să fie cunoscută și de regiunea de partid".

 

Latiş nu este singurul care îi reproşează muzicologului tonul folosit. Tovarăşul Lazarovici, de la Sfatul Popular Raional, spune că "tov. Cozma a vorbit cu ton de comandă, când poate era mai bine să discutăm tovărășește".

 

În 29 iulie 1955, de la Dorohoi pleacă o nouă adresă către Ministerul Culturii, din care aflăm că, pentru reconstruirea casei natale de la Liveni, împrejmuirea cu gard și refacerea unei fântâni în fosta grădină, suma necesară ajunge la 30.000 de lei. Se mai solicită ca de la București să se trimită un arhitect care să execute planul de refacere a casei. Pentru un cămin cultural la Liveni, se cere suma de 60.000 de lei. 

 

A doua zi, pe 30 iulie 1955, Sfatul Popular Raional Dorohoi emite decizia nr. 168 (din 30 iulie 1955), prin care, la Art I, se stabilește că fostul sat Liveni, din comuna Cracalia, în prezent denumit Gh. Doja, se va numi satul George Enescu.

 

Taifunul Enescu cuprinde întreg mapamondul, uriaşa moştenire culturală a geniului ivit din pământ botoşănean pare asemenea unui vulcan nestăpânit. La Dorohoi, tovarăşii se calcă în picioare pentru a dovedi că Enescu este al lor, încercând astfel să spele din multele păcate. Totul era prea târziu.

 

În prima jumătate a lunii august, la nivelul Ministerului Culturii apare o comisie care, alături de autoritățile din Dorohoi, cu sprijinul Raionului și Regiunii PMR, dispune măsurile pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor partidului și guvernului în problema George Enescu.

 


Procesul-verbal în care sunt trecute aceste măsuri consemnează că în rândul sătenilor "s-a constatat o stare de spirit de pioasă admirație pentru George Enescu și de dispreț și desconsiderare pentru cei care au dărâmat casa de naștere a maestrului".

 

Festivitatea deschiderii Casei-Muzeu George Enescu din Dorohoi are loc pe 18 august 1957 , iar după un an, pe 17 august 1958, se anunţă inaugurarea Casei muzeu ”George Enescu” din satul George Enescu (Liveni).

 

Cu prilejul împlinirii a 10 ani de la moartea compozitorului, Sfatul Popular Raional Raional Dorohoi anunţă un nou Plan de măsuri privind organizarea comemorării. Astfel, prin secția de drumuri a Sfatului Popular Raional, se vor lua măsuri de nivelare a traseelor Dorohoi – Dragulea și Dorohoi – Cracalia și așternerea de pietriș acolo unde se simte nevoia. De asemenea, pe porțiunea de drum Dragulea – G. Enescu și Cracalia – G. Enescu se va așterne un strat gros de pietriș, care să fie presat cu compresorul. Se vor completa locurile libere cu pomi și vor fi văruiți pomii existenți. Se mai au în vedere: șanțurile și bornele kilometrice, tablele indicatoare, panourile din intersecții.

 

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
„Dare la semn” – PRIMA competiţie sportivă organizată la Botoşani, pe un poligon improvizat din bariera Suliţa
De când fac botoşănenii sport? Răspunsul îl găsim în documentele arhivelor din august 1868, când a început să se practice tirul sub îndrumarea militarilor.
Cea mai CUMPLITĂ epidemie care a îngenunchiat Botoşaniul: Mii de morţi în vara cu 51 de grade Celsius
Orașul Botoșani a suferit de-a lungul timpului crunt, însă puțini dintre contemporani cunosc episoadele în care orașul a sângerat efectiv și și-a jelit morții.
Prima „spiţărie” înfiinţaţă la Botoşani - Cea mai frumoasă şi solidă clădire din oraş
Cea dintâi farmacie din Botoşani, cunoscută sub numele de „şpiţărie”, a prins viaţă la finele secolului XVIII.
Fiul unui fost primar botoșănean asasinat politic: 5.000 de oameni au vrut să-l aducă la Botoșani
La Botoșani, în cartierul Bucovina există o alee cu numele tânărului ucis de comuniști. Era fiu de avocat iar tatăl său a fost pentru ceva timp primar interimar al orașului. Mai mult, a existat și o placă comemorativă în memoria sa care a fost… furată.
Oraşul Botoşani, „apanaj” al doamnelor Moldovei: Sume uriaşe de bani încasate de la botoşăneni pentru bunăstarea damelor
„Doamna Botoşaniului” încasa permanent sume uriaşe de bani fără să facă mai nimic pentru ţinutul în care îşi ducea existenţa.
Inima de odinioară a Botoşanilor – UNDE s-au înfiinţat şi CUM arătau primele pieţe ale oraşului
Fiind un centru comercial recunoscut cu secole în urmă, ca unul dintre cele mai puternice din Moldova, Botoşanii au avut locuri special amenajate în care să se vândă şi să se cumpere animale, produse industriale şi agricole. Acestea au fost pieţele şi iarmaroacele.
Străzile de odinioară ale Botoşanilor: Înghesuială la modernizarea drumurilor pline de gropi ale oraşului
Până pe la 1820 nu s-a acordat nicio atenţie străzilor oraşului, care au apărut fără nicio cât de mică idee de sistematizare, de modernizare. Înguste, întortocheate, pline de praf în timpul secetos, pline de gropi cu apă şi desfundate în timpul ploilor, dădeau oraşului un aspect neplăcut, fapt remarcat, nu o singură dată, de cei ce păşeau pentru prima dată în oraş.
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă
Botoşanii, oraşul patriarhal de altădată, a fost numit adesea, pe drept cuvânt, oraş al grădinilor. Când, în veacul trecut şi începutul celui actual, boierii şi-au construit frumoasele lor case, în special în partea de vest a oraşului, au avut grijă să-şi amenajeze minunate parcuri cu ajutorilor grădinarilor unguri, italieni şi germani.
PRIMUL hotel construit la Botoşani: Eminescu a dat o petrecere acolo şi s-a îndrăgostit de o blondă
Primele hoteluri  au apărut în peisajul botoşănean la jumătatea secolului trecut.Odată cu creşterea economică a oraşului, s-a simţit nevoia unor localuri cu camere mobilate care să fie închiriate, de obicei cu ziua, numeroşilor călători sosiţi la noi în oraş.
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis
Cu câteva secole în urmă, cafenelele ce  se găsesc astăzi la tot pasul au pătruns prima dată în orașul moldav. Erau locurile unde se putea bea cafea, se jucau table, cărți și zaruri, se putea servi şi ceva dulce dar se și fuma tutun turcesc, iar oamenii stăteau ceasuri bune la discuții.
Începuturile presei la Botoşani: PRIMA publicație botoșăneană pusă sub semnul întrebării
Presa, despre care se spune că este a patra putere într-un stat democrat, are la Botoșani o vechime apreciabilă și o valoare deosebită prin numărul mare de reviste și ziare apărute în perioada anilor 1866-1944, mai precis de-a lungul a 82 ani de existență. 
LEGENDA Morii de la Ionăşeni: Au botoşănencele astea un fel al lor care te prinde în lanţ. Şi-apoi fac din tine ce vor...
Pe sub labirintul de nuci bătrâni, coborâm la Stăuceni. Urmând şoseaua peste dealuri se deschide drumul care duce la Ionăşeni. Legenda spune, că sub umbra pădurilor bătrâne, a fost o moară…
Legenda Dorohoiului: Bărbatul care a alergat toată viaţa după o…himeră
Legenda Dorohoiului, ca având un sâmbure de adevăr, este susţinută de afirmaţia anonimului autor al cronicii Huru, care numea Dorohoiul – Doroca.
Legenda Târgului Nou: UNDE a fost cel „dintâi port pe uscat” la Botoşani
Oamenii locului spun că ar fi fost chiar „capitala“ secretă a Moldovei acum 200 de ani.
Legenda Botoşaniului: Un copil sărac şi fără tată a dat numele oraşului 
Cea mai elocventă ilustrare a importanţei şi vechimii Botoşanilor, ca aşezare, o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la marginea oraşului, datând din perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent de sub conducerea lui Burebista.
Doi fraţi orfani din Botoşani, care au impresionat un neam întreg, ARŞI DE VII în flăcări 
La marginea unui sat din Botoşani, pe un deal de unde se lua pământ pentru lipitul caselor, sătenii au dat peste  nişte rămăşiţe.
Târgul morţii : EPIDEMIA care a secerat sate întregi din Botoşani
Una dintre cele mai violente epidemii a creat panică în mai multe sate botoşănene.
Femeia care a dat GRATIS terenuri pentru case mai multor botoşăneni: CINE au fost norocoşii
Drama unei femei, spune legenda, a schimbat multe vieţi la Botoşani.
Descoperire ULUITOARE : Botoşăneanul care a dat peste o adevărată COMOARĂ în timp ce era la vânătoare
Într-o comună din Botoşani, un bărbat plecat la vânătoare a făcut o descoperire incredibilă.
Pungă cu bani găsită într-o scorbură de copac din Agafton: CE a făcut bărbatul cu toată averea
Multe şi minunate privelişti are de văzut călătorul la Agafton, acel colţ de lume ce adăposteşte un cămin de bătrâni.
Atatia oameni care se duc acolo de ce nu pun bani in cutia milei pt gard la alte culte enoriasii nu fumeaza si banii de tutun ii pun bani pt gard .
8 septembrie 2019, 13:11
Respectele mele celor care scriu de lipsa implicarii autoritatilor botosanene in cultura si turismul botosanean..de 1 an de zile promit asfaltarea drumului vorona manastirea voronei- sihastria voronei -cosula si nu s a facut nimic...nu sunt in stare sa faca un gard din piatra manastirii sihastria voronei care arata superb..respectele mele celor care au contribuit la refacerii manastirii cosula dar cu o floare nu se face primavara
8 septembrie 2019, 08:55
kalapod.net%20
starshiners.ro%20
Sondaj
Cu cine votați în turul II al alegerilor prezidențiale?
Klaus Iohannis
Viorica Dăncilă
Declaraţia zilei
”Încrederea și votul cetățenilor din comuna Păltiniș înseamnă enorm pentru mine și nu face decât să-mi întărească convingerile că vom izbăvi împreună pentru comunitatea noastră. Mulțumesc tuturor pentru încredere, ...
astratex.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.7669 lei
USD
Dolarul SUA
4.3343 lei
CHF
Francul elveţian
4.3832 lei
GBP
Lira sterlină
5.5740 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9887 lei
XAU
Gramul de aur
204.6051 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2472 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4287 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9446 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.2672 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1866 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6380 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.