Botoşanii de altădată
Mințile luminate care au făcut istorie: Primul doctor în medicină din Moldova, botoșăneanul care a luptat cu varicela și a învins holera

În urmă cu 100, chiar 200 de ani, Botoșanii aveau parte de oameni cultivați, străluciți, îndrăzneți. Oameni care au luptat cu molime dintre cele mai cumplite și le-au învins.

Și este destul să rostim cuvântul holeră. Maladia infecţioasă acută, foarte contagioasă, care a izbucnit și în aceste ținuturi și a provocat uriașe pierderi de vieți omenești.

 

 

Epidemiile de ieri, pandemiile de azi

 

Trăim vremuri atipice, într-un timp care s-a dovedit a fi îngăduitor, în care am fost feriți de molime, de războaie, de catastrofe.

 

De un an și jumătate, însă, ne aflăm într-un război în care (dez)informația pare să fie adevărata boală care ne-a cuprins pe toți. Și asta, în parte, și din pricină că ne lipsesc mințile limpezi, specialiștii care altădată băteau amfiteatrele marilor universități ale lumii și apoi reveneau în țară cu toate lecțiile învățate.

 

 

Patru epidemii în 35 de ani

 

Anul 1831 aduce prima epidemie de holeră la Botoșani.

 

”Cu privire la numărul morţilor, o catagrafie a timpului de atunci a înregistrat 710 morţi la o populaţie de 13.725 de locuitori. Însă ceea ce a urmat a fost cu mult mai rău”, se consemnează în ”Monografia orașului Botoșani”, scrisă de Ștefan Ciubotaru.

 

Și nu avea să fie doar atât. În 1848 se înregistrează a doua epidemie, mult mai cumplită decât prima. În iulie, Botoşanii aveau cei mai mulţi morţi - 140. Nu au scăpat nici doctorii de crunta boală.

 

”La cancelaria Isprăvniciei rămăsese un singur funcţionar ce nu mai dovedea cu evidenţa morţilor, ceilalţi fiind bolnavi sau fugiţi din localitate. Spre sfârşitul lunii iunie, epidemia de holeră se întinsese practic peste toate localităţile ţinutului, pentru ca la începutul lunii august să se oprească la Botoşani şi să intre în descreştere la sate”, aflăm din ”Monografia oraşului Botoşani”.

 

În 14 octombrie 1848 se consemnează pentru Botoșani: 6.804 îmbolnăviri, 4.536 de însănătoșiri și 2.268 de morți.
1855. Holera intră din nou în țară. 264 de decese raportează Botoșaniul.
1865 – 1866. 2.032 de bolnavi, din care 542 decedați.

 

”Botoșani a înregistrat o scădere simțitoare a numărului de locuitori și paralizarea vieții economice și sociale. Spre bucuria botoșănenilor, holera apărută în țară în anii 1872, 1893, 1911 și 1913 nu le-a dat târcoale. Plătiseră suficient tribut acestei boli”, spune în ”Monografia orașului Botoșani”, Ștefan Ciubotaru.

 

 

Costache Vârnav, primul doctor în medicină din Moldova

 

S-a născut pe 21 august, în urmă cu 215 ani, în Hilișeu Horia, din județul Botoșani, în familia căminarului Vasile Vârnav, vechi boieri moldoveni ce dăduseră Moldovei, până atunci, cărturari și oameni politici participanți la Revoluția din 1848, dar și la Unire.

 

 

Costache avea 7 ani când rămâne orfan de tată. După doi ani, mama sa se recăsătorește cu spătarul Constantin Rosetti din Botoșani, un om instruit, cu studii de filosofie, poetică și limbi străine la Constantinopol. Noua familie se mută la Botoșani, iar copilul Costache beneficiază din plin de erudiția tatălui vitreg.

 

Costache a studiat mai târziu la Viena filosofia și medicina, cea din urmă continuată la Pesta.

 

La 30 de ani devine doctor în medicină, fiind prima diplomă obținută de un doctor din Moldova. Erudiția și inteligența l-au făcut repede cunoscut. Costache Vârnav obține dreptul de a practica medicina în toate statele Imperiului austro-ungar. Cu toate acestea, refuză toate ofertele din străinătate și se întoarce pe meleagurile natale, unde în 1937 primește dreptul de liberă practică.

 

Părăsește din nou țara după doar trei ani, fiind trimis în Austria, Germania și Bavaria, pentru a studia organizarea sanitară din aceste state. Își ia în serios misiunea și, cu minuțiozitate și răbdare, relatează în rapoarte tot ce ”poate să aducă folos patriei”.

 

Revine acasă, unde este numit protomedic al Moldovei, apoi medic la Spitalul Epitropiei ”Sf. Spiridon” din Iași.

 

O preocupare permanentă a fost pentru Costache Vârnav îmbunătățirea asistenței medicale în Moldova. Însă mai presus de toate este preocupat de răspândirea cunoștințelor medicale către popor.

 

Editează chiar, începând cu 1 martie 1844, revista ”Povățuitorul Sănătății și a Economiei, foaie periodică pentru poporul românesc”.

 

Este un fapt fără precedent , revista fiind foarte apreciată în special în rândul intelectualității românești di toate țările române.

 

”C. Vârnav a fost un adept condus al medicinii profilactice. În bogata sa activitate practică el a dus o luptă susţinută pentru combaterea variolei prin vaccinare după metoda lui Jenner, aducând el însuşi vaccin antivariolic şi lanţete de la Viena. De asemenea, o luptă acerbă a dus în contra holerei "care - spunea el - au îngrozit, nu Europa întreagă, ci toate părţile lumii", ne spune Vasile Bânzar în Hierasus (1989).

 

Concepţia preventivă a doctorului Vârnav este expusă deosebit de limpede într-una din lucrările sale:

"Scopul şi ţintirea medicinei nu este numai de a vindeca boalele omeneşti; ea are şi alt scop, mult mai înalt şi mult mai folositor pentru omenire, adică de a feri pe om de boale, şi care îl îndeplineşte prin ramul ei numit dietetică sau igienă".

 

 

 

Combate holera, modernizează spitalele, duce medicii în sate

 

Nicolae Iorga vorbește despre Costache Vârnav ca fii un ”om remarcabil în domeniul său ca spirit inovator", publicist  ”încălzit de speranţele nației sale”.

 

Vestea despre marele medic scoborât din boierii moldoveni face înconjurul lumii. Oameni foarte bogaţi din Franţa, Austria sau Germania, vin pentru a fi trataţi după noile metode de medicul Vârnav.

 

Un merit incontestabil este acela de a fi reorganiza la Iaşi spitalele, de altfel Spitalul „Sfântul Spiridon” devenind printre primele unităţi sanitare moderne din Moldova. Dotează și Maternitatea din Iași la standarde europene.

 

Costache Vârnav nu s-a oprit. Visul revoluționar – pentru că nimeni până la el nu mai îndrăznise atât -  era de a duce medicii la sate. Și reușește!

 

Însă, mai presus de toate, Costache Vârnav rămâne medicul care a învins holera.  

 

”Când, la 1847, holera cea mare a devastat Moldova, murind Mitropolitul, un fiu al comisarului otoman şi mulţi alţii, el, care îngrijea fără teamă pe bolnavi, cu leacuri mai ales populare, proclamând că boala nu e molipsitoare cum e ciuma, publică o cărticică „Despre holera epidemicească sau istoriea ei în scurt, chipul în care să arată şi în care să lăţăşte, cât şi mijloacele de a să feri şi de a să vindeca de ea şi fără doftor“, spunea istoricul Nicolae Iorga.

 

Cărticica se răspândește în Moldova şi Ţara Românească și, astfel, salvează mii de vieți. Ceea ce nimeni până la el nu reușise!

 

S-a stins din viață în 1877, la 71 de ani.

 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Botoșăneanul care l-a ”ales” pe Cuza domn apoi l-a urmat în exil, s-a preocupat și de recunoașterea celor doi fii nelegitimi ai fostului domnitor
Istoriografia românească îl prezintă pe acest ilustru botoșănean drept prieten și colaborator al lui Alexandru Ioan Cuza. Iar adevărul nu este nicidecum departe.
Povestea dramatică a unei pianiste de geniu: ”Dacă pașii te poartă vreodată spre cimitirul de la bariera Suliței, oprește-te și la locul de veci al Ruselei!”
Destinul tulburător al fetei care ar fi putut scrie istorie în muzica secolului al XIX-lea nu s-a scris până la capăt. A murit înainte de a împlini 26 de ani. La înmormântare, Scipione Bădescu scria despre stingerea “celei mai gingașe și mai strălucitoare flori din grădina societății botoșănene”.
Cum a ajuns tatăl lui Eminescu să fie ”închis” la mănăstire, după ce a botezat un viitor mire în biserica de la Ipotești
Destinul familiei Eminovici este unul deseori analizat, detalii de tot soiul apărând de-a lungul timpului, fie că vorbim despre surse credibile, științifice, ori dintre cele care fac mai degrabă obiectul senzaționalului.
Geniul exmatriculat din liceul botoșănean: Şi faţă de alţii şi faţă de mine însumi, nedreptatea mi-a fost totdeauna odioasă
Astăzi se împlinesc 151 de ani de la nașterea, la Botoșani, a celui mai mare istoric al românilor. 
În așteptarea unui moment istoric: Cum a mutat Iorga clopotnița Bisericii-simbol și documentul secret ascuns în zid acum mai bine de un secol - FOTO
Luna aceasta, orașul cunoscut de vreo jumătate de secol drept Târgul Doamnei - probabil cea mai frumoasă denumire pe care o poate primi o așezare - va consemna încă un moment istoric.
”Școala” de genii, locul din Botoșani care a dat țării minți luminate, de la academicieni la scriitori și pictori: Am devenit profesor, poate şi datorită acestei pregătiri iniţiale
Lumea academică este în doliu. Unul dintre cei mai mari lingviști ai țării - absolvent al unei școli botoșănene - a trecut la cele veșnice.
S-a stins un medic botoșănean - Trei generații, trei oameni de valoare, trei povești impresionante de viață - FOTO
O veste tristă ne-a reamintit povestea fascinantă a unei familii de botoșăneni. Un preot și doi medici, destine de excepție, care au scris istorie în teologie și în medicină.
Povestea unei spargeri cu autori neidentificați nici după 20 de ani și un obiect care leagă aproape misterios trei familii cu blazon
Un loc din nordul județului Botoșani are o poveste incredibilă, ce poate deveni oricând subiectul unui film documentar cu accente dramatice pe destinul unei familii care a dat țării politicieni de primă mână, scriitori de excepție, artiști și încă mulți oameni destoinici.
În căutarea bradului sădit de Iorga, martorul care s-a întors la Ipoteşti şi a murit în ziua comemorării lui Eminescu – GALERIE FOTO
A fost secretarul particular al lui Nicolae Iorga. Profesor la clasa palatină, unde învăța viitorul rege Mihai. A scris sute de studii și a semnat cărți ce s-au bucurat în timp de aprecierea multor oameni de seamă. Înainte de a muri a revenit la Ipotești, în căutarea bradului argintiu.
Cum îl sărbătoreau botoșănenii pe Enescu acum 90 de ani, o întâlnire emoționantă între un copil și un geniu al muzicii - FOTO               
După aproape un secol, Botoșanii nu mai au aproape nimic din gloria orașului de odinioară. Parfumul fostelor grădini ce concurau cu cele ale marilor capitale europene, casele modelate în linii arhitectonice care mai păstrează și astăzi, chiar în ruină fiind, parfumul de epocă, oamenii pentru care arta însemna mai mult decât colecții de fotografii lângă monumente suferinde... 
INTERVIU - Alexandru Hriscu și Botoșaniul de odinioară: Există o lipsă de patriotism local și o indiferență crasă la nivelul autorităților care ar trebui să se ocupe de patrimoniul orașului
”Această pagină tratează file din istoria vizuală și documentară a oraşului Botoşani din diferite surse documentare online sau offline. Pentru amintirea vremurilor trecute, tuturor botoșănenilor de pretutindeni”. Este descrierea uneia dintre cele mai urmărite și îndrăgite pagini din mediul virtual, Botoșaniul de odinioară.
În martie 1990 a aplanat conflictul de la Târgu Mureş, botoşăneanul lăudat de Vasile Milea care i-a refuzat pe ruşi şi l-a înfruntat de Iliescu
Erou sau ”personaj coleric”? Militar de carieră sau un simplu supus? Curajos sau dornic de afirmare? Poate că nici un alt general al Armatei Române nu a fost atât de controversat ca acest botoșănean care, dincolo de gradele militare, s-a bucurat și de distincții civile precum titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.
Un oraș la limita supraviețuirii: Industria glorioasă transformată în ruine, abandonată sau fărâmițată în doar câțiva ani
Locul care în urmă cu jumătate de secol producea utilaje și echipamente căutate în întreaga lume se mai mândrește, în anul de grație 2021, doar cu titlul de oraș cu cel mai curat aer din România.
Kilometrul zero al culturii naționale, locul din Botoșani pe care comuniștii voiau să îl declare ”rezervație de arhitectură urbană” – GALERIE FOTO
Locul nașterii poetului Mihai Eminescu. Biserica în care a fost botezat Mihai Eminescu. Vechi străzi de promenadă, clădiri care poartă în ziduri neștiute povești de dragoste sau secretele niciodată aflate ale comercianților de tot soiul. Un ansamblu urban unic în Moldova, o bogăție ignorată și abandonată astăzi.
”Copilul etern” al teatrului românesc a jucat pe scena de la Botoșani: A fost o perioadă fericită din viața mea / Îmi plăceau oamenii care umpleau până la refuz sălile de spectacol GALERIE FOTO
I se spune actrița-veselie, actrița-poveste. Însă, mai presus de toate, este ”copilul etern” al teatrului românesc. În acest an împlinește 80 de ani de viață, un destin de excepție, o carieră dedicată artei, o călătorie de șase decenii care a cotit, o vreme, și către Botoșani.
Cum petrecea Paștile anticomunistul condamnat la moarte și executat de Securitate la Botoșani / De ce americanii nu au mai ajuns niciodată
Condamnat la moarte de comuniști, s-a predat singur la Securitate, pentru a-și proteja familia. Folosit ca agent dublu, i-a trădat pe comuniști și s-a alăturat iarăși Rezistenței din munți. Prins din nou, a fost condamnat fără proces și împușcat pe poligonul Penitenciarului Botoșani.
Fostul director de la Europa Liberă, mărturisiri despre ”Botoșanii copilăriei mele”: Ne lumina și ne sfințea doar poezia lui Eminescu – GALERIE FOTO
”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!” Sunt cuvintele pe care părinții și bunicii noștri le-au ascultat ani la rând, cu urechea lipită de aparatul de radio, prin vocea celebră de la Vocea Americii sau Europa Liberă. Într-o vreme în care acest gest - ascultarea celor două posturi de radio - te putea duce în pușcăria comunistă...
Rana de pe obrazul Orașului Geniilor: Destinul dureros al casei care se prăbușește sub ochii noștri – GALERIE FOTO
În mijlocul orașului care a dat țării cel mai mare istoric și savant, o casă rezistă de mai bine de două secole, parcă anume spre a ne aminti că, acolo unde rădăcinile putrezesc, tulpina rămâne fără viață iar rodul se usucă și cade.  
”Pe cine invităm la video” - Mineriada și botoșănenii, secvența care a făcut carieră: Ne dăm foc la toate autobuzele, asta a fost înţelegerea - FOTO&VIDEO
Greva minerilor din Lupeni, care în urmă cu o săptămână s-au blocat în subteran, a declanșat un adevărat remember istoric, televiziunile naționale întrecându-se în a redifuza imaginile care au îngrozit lumea la mijlocul anului 1990.
Nepoata lui Sadoveanu a debutat pe scena de la Botoșani, povestea unui interviu care a durat 500 de kilometri: S-a năpustit asupra mea să mă felicite și a refuzat să coboare
S-a bucurat de gloria lui, dar a și suferit după moartea scriitorului, când comuniștii nu au vrut să o mai știe în țară. O carieră în teatru începută la Botoșani, care continuă și astăzi, după zeci de ani de străinătate.
Sondaj
Ce alegeți între o deplasare cu un taxi și una cu un automobil Bolt?
Taxi
Bolt
Prefer altceva
Declaraţia zilei
„La copii și adolescenți, de multe ori, depresia este mascată. Părinții, dacă nu sunt atenți la simptomatologia copilului, pot interpreta că are probleme de comportament, că așa este felul său, poate să-l eticheteze pe acel ...
starshiners.ro%20
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9480 lei
USD
Dolarul SUA
5.0712 lei
CHF
Francul elveţian
5.1139 lei
GBP
Lira sterlină
5.6665 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.4931 lei
XAU
Gramul de aur
270.7335 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2594 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.1686 lei
AUD
Dolarul Australian
3.2654 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.6803 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2015 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6654 lei
Vremea
astăzi
Botosani
7.9 o C
Dorohoi
9.0 o C
Bucecea
9.1 o C
Darabani
8.5 o C
Saveni
8.8 o C
Ştefăneşti
8.0 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.