Botoşanii de altădată
Oraşul Botoşani, „apanaj” al doamnelor Moldovei: Sume uriaşe de bani încasate de la botoşăneni pentru bunăstarea damelor

„Doamna Botoşaniului” încasa permanent sume uriaşe de bani fără să facă mai nimic pentru ţinutul în care îşi ducea existenţa.

Veniturile Botoşanilor în „buzunarul” doamnelor

 

Nicolae Iorga şi A. Gorovei s-au plecat primii asupra acestui aspect şi au publicat un amplu studiu, documentat din belşug în anul 1969. 
 

Profesorul din Stânceştii Botoşanilor a adus mărturii pentru a infirma părerea lui Nicolae Iorga că târgul Botoşanilor a constituit apanaj (venit acordat din bunurile statului unui membru al familiei domnitoare pentru a le asigura existenţa) numai pentru Elena Rareş şi neamul său. Aşadar, soţia Măjearului nu a fost nici prima nici ultima din şirul de doamne ale Moldovei, care au avut Botoşanii ca sursa proprie de venit şi în afară de aceasta au primit şi un număr de moşii din apropiere.

 

Nu se cunoaşte exact când a început apanajul doamnelor. Prima menţiune documentară se referă la Maria, soţia lui Ştefan cel Mare, care a reparat bisericile Sf. Gheorghe din Botoşani şi pe aceea de la Mănăstirea Doamnei. Acestea fiind construite din lemn, după 56 de ani au fost reabilitate de Elena Roşu, din nou: biserica Sf. Gheorghe a zidit-o din piatră, iar pe acea de la mănăstirea Doamnei, din lemn, în acelaşi an cu Uspenia din Botoşani.

 

După Elena Rareş, o altă doamnă, Ana soţia lui Mihai Racoviţă, a reparat biserica de la Popăuţi şi a dotat-o cu veşminte, cărţi şi alte odoare şi argintării bisericeşti. Tot Ana, a reparat în 1725 bisericile Uspenia şi Sf. Gheorghe.

 

Toate cele trei soţii de domni, au construit şi reparat bisericile de mai sus, cu banii încasaţi din veniturile oraşului. Se pare că, doamna voievodului îşi trăgea veniturile din acest târg şi din împrejurimi. Doamnelor nu li se dădea în apanaj dreptul de veşnică proprietate, aşa cum îl aveau asupra moşiilor lor de zestre, ci numai dreptul de a încasa în locul domniei diferite venituri din târg.

 

Veniturile doamnelor au provenit mai întâi din încasarea taxelor de intrare la marile iarmaroace din Botoşani, la care s-a mai adăugat câte 2 lei şi jumătate pentru fiecare stog de fân domnesc vândut.

 

„Măriei sale doamnei Botoşanilor”

 

Este interesant că veniturile Botoşanilor nu intrau în bugetul ţării, fiind lăsate deoparte, pentru doamne. Astfel, în 1802, boierii care au întocmit proiectul de buget, au lăsat deoparte venitul ce se cuvenea „Măriei sale doamnei Botoşanilor”. Nu s-au găsit acte care să cuprindă toate veniturile acesteia.

 

Fiind o situaţie particulară, ce o privea numai pe ea, rareori apar unele venituri primite de la oraş, mai ales acele ce proveneau din arendă. Într-un document din 1763, la lunile iunie- decembrie, se găseşte menţiunea că goştina(darile boierilor pe oi)  o încasa „Măria sa Doamna”, totalul sumei fiind de 1.980 lei. Într-un alt act din 1764 privind impozitul din producţia de la stupii de albină, se constată că doamna a încasat 3.702 lei şi 40 de bani.

 

Şi exemplele continuă. În 1784, Al. Const. Mavracordat a dăruit fiicei sale, Ralu, venitul de la la vânzarea vitelor şi a mărfurilor târgului, iar în 1785, doamna Maria fata lui Ion Callimachi a încasat 7.968 lei, nota Ştefan Ciubotaru în „Monografia oraşului Botoşani”. Dintr-un document intitulat „Însemnare ce ia Măria sa Doamna de la oraşul Botoşani” din 21 iunie 1801, se vede pentru ultimele 59 de zile din domnia lui Const. Ipsilante, că domna Safta Ipsilante a încasat din veniturile Botoşanilor 6.825, 82 de lei iar doamna Eufrosina Şuţu pentru început a luat 2.430, 15 lei. Cunoscuta Condică a Liuzilor, din 1803, cuprinde suma totală a venitului oraşului şi a acelor trei ocoale ale Ţinutului Botoşani, care însuma importanta sumă de 76.756, 60 de lei, sumă ce era departe de venitul luat de doamnă, care se ridica anual la 125.000 de lei.

 

Din aceste sume mari de bani doamnele sau domnii făceau donaţii simbolice. Din Ţinutul Botoşani plecau spre curtea domnească din Iaşi sute de care cu fân şi lemne pentru foc, în timp ce aceasta trimitea la iernat caii în târgul lui Botăş. Iar atunci când domnia cădea la „ananghie”, făcea apel la punga botoşănenilor.

 

Întocmea personal bugetele cu foarte mare zgârcenie şi-şi însuşea excedentele

 

În timpul ocupaţiei ruseşti (1828) s-a constatat că venitul Ţinutului Botoşani era de 80.763, 35 de lei, provenit din biruri, sumă ce intra în venitul doamnei la care se adăuga şi „venitul casei răsurilor”, suma totală ajungând la 110.127, 68 de lei. S-a dispus trecerea sumei la totalul birului pe ţară. S-a crezut astfel că veniturile din apanajul Botoşani încasat de doamnă, a luat sfârşit în 1828. Dar nu a fost să fie aşa.

 

Mihail Sturdza, acel Cresus al Moldovei, a dispus ca din venituri să se cheltuiască foarte puţin, pentru că, la sfârşitul anului, sumele rămase să nu mai fie înregistrate în anul viitor şi să fie acordate doamnei sale Smaranda, poreclită de contemporani „Doamna cu chimirul”. Astfel, din anul financiar 1837-1838 a rămas un sold de 62.079, 15 lei, sold care nu a mai apărut în scripte. Mihail Sturdza întocmea personal bugetele cu foarte mare zgârcenie şi-şi însuşea excedentele, care dacă ar fi fost folosite pentru interesul obştesc , ţara ar fi prosperat mai mult.

 

Întorcându-se la Mihăileni(1835) de la Botoşani, Sturdza a studiat bugetul oraşului şi a făcut economii de 900 lei, tăind leafa casierului, micşorând numărul fânaragiilor, tăind din hrana cailor şi lăsând să ardă numai câte o lumânare pe noapte la cele 100 felinare de pe străzi.

 

Desfiinţarea apanajului

 

Procedeul folosit de M. Sturdza a fost o încălcare a ordinului dat de contele Pahlen, preşedintele împuternicit al divanurilor din Moldova şi Ţara Românească, care a desfiinţat apanajul, în 1828. Se consideră că doar prin plecarea lui M. Sturdza din domnie, în 1849, veniturile oraşului au încetat în mod definitiv de a mai constitui un apanaj al doamnelor Moldovei.

 

Iată, deci, că timp de aproximativ cinci secole, sume de bani uriaşe au fost încasate de doamnele Moldovei de la botoşăneni, din care numai una i-a folosit pentru construirea celor două importante ctitorii: bisericile Uspenia şi Sf. Gheorghe.

loading...
Inima de odinioară a Botoşanilor – UNDE s-au înfiinţat şi CUM arătau primele pieţe ale oraşului
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă


 

DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Cătălina CHIRU
Ordinul activistului de partid sau cum a decis tovarășul Duminică soarta unei importante instituții: ”Mi s-a întunecat în faţa ochilor. Mi-am închipuit că…”
Un activist de partid a fost, într-un moment important din istoria culturală a orașului, omul potrivit la locul potrivit, spun istoricii.
A fost odată ca niciodată: Copilăria în opinci, joaca în marginea tranșeelor sau pe maidanul Botoșanilor de odinioară
Și oamenii mari au fost mici. Iar poveștile sunt adesea adevărate lecții de viață. Într-o zi de 1 Iunie, vă invităm să privim către oamenii mari care au fost odată copii. Artiști, scriitori, medici, profesori și copilăriile lor de demult.
Copiii Revoluției vs. elevii din anul COVID: Dorințe de 1 Iunie, de la ”să-mi aducă părinții blugi din străinătate” la ”să se oprească circulația mașinilor”
În septembrie 1989 pășeau în școală purtând la gât cravata roșie, ”pentru gloria poporului şi înflorirea României socialiste, pentru cauza partidului”. Nimeni nu se gândea atunci că, peste doar trei luni, lumea veche se răsturna pentru a face loc alteia: cea în care aveau să trăiască, peste ani, copiii și nepoții lor.
Țărani băgați în dube în toiul nopții după ce i-au pus pe fugă pe oamenii lui Gheorghiu-Dej: ”Afară cu bolșevicii, n-avem nevoie de comunism!”
Milițienii, însoțiți de securiști, au înconjurat satul și, în miez de noapte, au început arestările. Oamenii ”erau scoși în izmene” din case, aruncați în dubă și duși direct la Securitate. Și astăzi, după mai bine de 70 de ani, în sat parcă mai bântuie teroarea acelei veri.
30 de ani de la Podul de flori, ziua în care botoșănenii și basarabenii s-au încins în horă în apa Prutului: ”Tată, mi-ai promis că-mi arăți români. Care-s ei?” - GALERIE FOTO
Pe 6 mai 1990, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică desface sârma ghimpată și românii de pe ambele maluri ale Prutului se întâlnesc. Entuziaști și plini de nădejde că a venit vremea întoarcerii acasă. Speranță deșartă, după cum se va vedea…
Povestea primului bust al lui Eminescu: 600 de studenți au asistat la dezvelire, defilare cu călăreți și muzică militară pe străzile orașului
Probabil că pentru prima dată, în cei peste 150 de ani de când există, Parcul ”Mihai Eminescu” este pustiu în cea mai frumoasă perioadă a anului, atunci când natura oferă cel mai frumos spectacol.
Medicii care au înfruntat moartea: ”Botoșani a înregistrat o scădere simțitoare a numărului de locuitori și paralizarea vieții economice și sociale”
Botoșanii nu au fost ocoliți de nenorociri. Însă aceste ținuturi au avut parte, în istorie, de ceva mai puternic decât orice epidemie: oameni valoroși care au înfruntat boala, care au dat piept cu moartea.
Istoria la feminin: De la Cornelia din Moldova la mucenița din Petru Vodă
Au fost mame, soții, iubite. Au fost medici, poete, artiste, creatoare de cuvânt și de frumos. Au suferit pentru Hristos. Din umbra timpului, străbat uneori până la noi prin faptele lor trecute.
Instituție de prestigiu încă necunoscută după aproape 70 de ani de activitate? Dacă nu ar fi avut loc atunci, nu știu dacă s-ar mai fi produs cândva
Istoria nescrisă creează confuzii. Însă atunci când și puținele date scrise conțin erori situația devine de-a dreptul dramatică pentru biografia unei comunități, a unui oraș.
inpuff.ro
Loading...
Mărturii din iadul exterminărilor politice: ”Când mi-a văzut chipul schimonosit de durere, s-a luminat”
Închisoarea de la Botoşani a fost loc de exterminare a celor care, într-un fel sau altul, se opuneau regimului comunist.
”Aşa a debutat Enescu în viaţa mea, cu un unu la muzică, în cea de-a doua clasă a Liceului Laurian”
Cu greu ne putem imagina astăzi că pe scândura Teatrului Mihai Eminescu din Botoşani au jucat Calboreanu, Birlic, Tănase, Vraca, Bulandra. Că pe scena micului oraş moldav au urcat pentru a cânta Enescu, pentru a conferenţia Iorga.
Agaftonul Domnului Eminescu: Plâng pentru vărul meu, că a avut o viaţă zbuciumată şi a murit de tânăr! - GALERIE FOTO
În cimitirul de la Agafton odihnesc astăzi maicile Olimpiada, Sofia, Fevronia, surorile Ralucăi Eminovici, mama poetului, dar și Xenia, verișoara lui Mihai.
După 30 de ani, despre ce a fost sau n-a fost la Botoșani: Nu vedeţi că ne schimbăm cu totul? Asta-i revoluţie, băieţi, ţineţi-vă bine!
După 30 de ani – Revoluția la Botoșani: Crăciun, colinde, colindători. Altă viață! Diferite persoane de la noi din oraș își fac autocritica…
Nici bine nu a căzut comunismul, că la Botoșani începeau deja să apară probleme, chiar la adunarea de constituire a Consiliului Frontului Salvării Naționale: reproșuri, refuzuri, scoateri în relief a propriilor greutăți datorate vechiului regim.
Loading...
După 30 de ani - Botoșănenii lui Ceaușescu: Cozi enorme la ulei, zahăr, lapte. Jigniri, ironii, lupte, bătăi. Greu, foarte greu. Umilitor!
În ziua în care Nicolae Ceaușescu a vizitat Botoșaniul, o gospodină a lăsat ferestrele casei deschise și a plecat în oraș. Curățase parchetul și voia să aerisească. Seara, când s-a întors acasă, toate ferestrele erau închise. Pe dinăuntru!
După 30 de ani - Moș Gerilă aduce cadouri în parcul orașului, un Crăciun cu fulgere și tunete la Botoșani: Oare ce ne rezervă anul ce va începe? Să fim optimiști sau pesimiști?
Cu un an înainte de Crăciunul lui 1989, pe 25 decembrie 1988, la Botoșani se petrecea un lucru ieșit din comun. Bătrânii spuneau că nu prinseseră o asemenea grozăvie în toată viața lor…
După 30 de ani - Bancurile botoșănenilor despre Ceaușescu, concerte și spectacole, însemnări din comunismul întunecat: Ajutaţi-mă să mor!
Deşi astăzi pare un lucru neînsemnat, înainte de 1989 scrisul te putea duce direct în închisoare. Pentru că a consemna întâmplări care incriminau regimul însemna condamnare sigură.
Ceaușescu reales, CUM au trimis botoșănenii la București 1.700 de telegrame și povestea mașinii de scris: Ai grijă ce faci cu ea, cine scrie la ea, că intrăm la zdup - FOTO
Și înainte de 1989, procesul de votare era precedat de o campanie electorală. Însă ea se desfăşura sub alte reguli.
Ziua neagră din istoria Liceului Laurian: MARELE INCENDIU care a mistuit zeci de mii de cărți, dosare și drapelul școlii
Palatul Liceului Laurian adăpostea cea mai mare bibliotecă din orașul Botoșani din vremurile acelea.
Botoșănenii și Operațiunea 1111: Această experiență trebuie să ne îngrozească și să ne facă să luăm din vreme toate măsurile
A fost cea mai amplă acțiune de evacuare din istoria militară și civilă a României. A purtat numele de cod Operațiunea 1111 și a implicat întreaga suflare, de la șeful statului până la cel din urmă român.
zenda.ro
inpuff.ro
Sondaj
Credeți că se va găsi vaccin contra coronavirusului?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
”Faceți-l așa cum e că, dacă se ajunge la exproprieri, nu se mai termină nici într-o sută de ani drumul ăsta. Faceți-l așa și după aceea vedem noi și cu a treia bandă”,Cristian Achiței, deputat, despre drumul ...
starshiners.ro%20
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.8378 lei
USD
Dolarul SUA
4.3085 lei
CHF
Francul elveţian
4.5522 lei
GBP
Lira sterlină
5.3598 lei
JPY
100 de yeni japonezi
4.0080 lei
XAU
Gramul de aur
245.7662 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2489 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3768 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9856 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1736 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1815 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6492 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.