Botoşanii de altădată
Oraşul Botoşani, „apanaj” al doamnelor Moldovei: Sume uriaşe de bani încasate de la botoşăneni pentru bunăstarea damelor

„Doamna Botoşaniului” încasa permanent sume uriaşe de bani fără să facă mai nimic pentru ţinutul în care îşi ducea existenţa.

Veniturile Botoşanilor în „buzunarul” doamnelor

 

Nicolae Iorga şi A. Gorovei s-au plecat primii asupra acestui aspect şi au publicat un amplu studiu, documentat din belşug în anul 1969. 
 

Profesorul din Stânceştii Botoşanilor a adus mărturii pentru a infirma părerea lui Nicolae Iorga că târgul Botoşanilor a constituit apanaj (venit acordat din bunurile statului unui membru al familiei domnitoare pentru a le asigura existenţa) numai pentru Elena Rareş şi neamul său. Aşadar, soţia Măjearului nu a fost nici prima nici ultima din şirul de doamne ale Moldovei, care au avut Botoşanii ca sursa proprie de venit şi în afară de aceasta au primit şi un număr de moşii din apropiere.

 

Nu se cunoaşte exact când a început apanajul doamnelor. Prima menţiune documentară se referă la Maria, soţia lui Ştefan cel Mare, care a reparat bisericile Sf. Gheorghe din Botoşani şi pe aceea de la Mănăstirea Doamnei. Acestea fiind construite din lemn, după 56 de ani au fost reabilitate de Elena Roşu, din nou: biserica Sf. Gheorghe a zidit-o din piatră, iar pe acea de la mănăstirea Doamnei, din lemn, în acelaşi an cu Uspenia din Botoşani.

 

După Elena Rareş, o altă doamnă, Ana soţia lui Mihai Racoviţă, a reparat biserica de la Popăuţi şi a dotat-o cu veşminte, cărţi şi alte odoare şi argintării bisericeşti. Tot Ana, a reparat în 1725 bisericile Uspenia şi Sf. Gheorghe.

 

Toate cele trei soţii de domni, au construit şi reparat bisericile de mai sus, cu banii încasaţi din veniturile oraşului. Se pare că, doamna voievodului îşi trăgea veniturile din acest târg şi din împrejurimi. Doamnelor nu li se dădea în apanaj dreptul de veşnică proprietate, aşa cum îl aveau asupra moşiilor lor de zestre, ci numai dreptul de a încasa în locul domniei diferite venituri din târg.

 

Veniturile doamnelor au provenit mai întâi din încasarea taxelor de intrare la marile iarmaroace din Botoşani, la care s-a mai adăugat câte 2 lei şi jumătate pentru fiecare stog de fân domnesc vândut.

 

„Măriei sale doamnei Botoşanilor”

 

Este interesant că veniturile Botoşanilor nu intrau în bugetul ţării, fiind lăsate deoparte, pentru doamne. Astfel, în 1802, boierii care au întocmit proiectul de buget, au lăsat deoparte venitul ce se cuvenea „Măriei sale doamnei Botoşanilor”. Nu s-au găsit acte care să cuprindă toate veniturile acesteia.

 

Fiind o situaţie particulară, ce o privea numai pe ea, rareori apar unele venituri primite de la oraş, mai ales acele ce proveneau din arendă. Într-un document din 1763, la lunile iunie- decembrie, se găseşte menţiunea că goştina(darile boierilor pe oi)  o încasa „Măria sa Doamna”, totalul sumei fiind de 1.980 lei. Într-un alt act din 1764 privind impozitul din producţia de la stupii de albină, se constată că doamna a încasat 3.702 lei şi 40 de bani.

 

Şi exemplele continuă. În 1784, Al. Const. Mavracordat a dăruit fiicei sale, Ralu, venitul de la la vânzarea vitelor şi a mărfurilor târgului, iar în 1785, doamna Maria fata lui Ion Callimachi a încasat 7.968 lei, nota Ştefan Ciubotaru în „Monografia oraşului Botoşani”. Dintr-un document intitulat „Însemnare ce ia Măria sa Doamna de la oraşul Botoşani” din 21 iunie 1801, se vede pentru ultimele 59 de zile din domnia lui Const. Ipsilante, că domna Safta Ipsilante a încasat din veniturile Botoşanilor 6.825, 82 de lei iar doamna Eufrosina Şuţu pentru început a luat 2.430, 15 lei. Cunoscuta Condică a Liuzilor, din 1803, cuprinde suma totală a venitului oraşului şi a acelor trei ocoale ale Ţinutului Botoşani, care însuma importanta sumă de 76.756, 60 de lei, sumă ce era departe de venitul luat de doamnă, care se ridica anual la 125.000 de lei.

 

Din aceste sume mari de bani doamnele sau domnii făceau donaţii simbolice. Din Ţinutul Botoşani plecau spre curtea domnească din Iaşi sute de care cu fân şi lemne pentru foc, în timp ce aceasta trimitea la iernat caii în târgul lui Botăş. Iar atunci când domnia cădea la „ananghie”, făcea apel la punga botoşănenilor.

 

Întocmea personal bugetele cu foarte mare zgârcenie şi-şi însuşea excedentele

 

În timpul ocupaţiei ruseşti (1828) s-a constatat că venitul Ţinutului Botoşani era de 80.763, 35 de lei, provenit din biruri, sumă ce intra în venitul doamnei la care se adăuga şi „venitul casei răsurilor”, suma totală ajungând la 110.127, 68 de lei. S-a dispus trecerea sumei la totalul birului pe ţară. S-a crezut astfel că veniturile din apanajul Botoşani încasat de doamnă, a luat sfârşit în 1828. Dar nu a fost să fie aşa.

 

Mihail Sturdza, acel Cresus al Moldovei, a dispus ca din venituri să se cheltuiască foarte puţin, pentru că, la sfârşitul anului, sumele rămase să nu mai fie înregistrate în anul viitor şi să fie acordate doamnei sale Smaranda, poreclită de contemporani „Doamna cu chimirul”. Astfel, din anul financiar 1837-1838 a rămas un sold de 62.079, 15 lei, sold care nu a mai apărut în scripte. Mihail Sturdza întocmea personal bugetele cu foarte mare zgârcenie şi-şi însuşea excedentele, care dacă ar fi fost folosite pentru interesul obştesc , ţara ar fi prosperat mai mult.

 

Întorcându-se la Mihăileni(1835) de la Botoşani, Sturdza a studiat bugetul oraşului şi a făcut economii de 900 lei, tăind leafa casierului, micşorând numărul fânaragiilor, tăind din hrana cailor şi lăsând să ardă numai câte o lumânare pe noapte la cele 100 felinare de pe străzi.

 

Desfiinţarea apanajului

 

Procedeul folosit de M. Sturdza a fost o încălcare a ordinului dat de contele Pahlen, preşedintele împuternicit al divanurilor din Moldova şi Ţara Românească, care a desfiinţat apanajul, în 1828. Se consideră că doar prin plecarea lui M. Sturdza din domnie, în 1849, veniturile oraşului au încetat în mod definitiv de a mai constitui un apanaj al doamnelor Moldovei.

 

Iată, deci, că timp de aproximativ cinci secole, sume de bani uriaşe au fost încasate de doamnele Moldovei de la botoşăneni, din care numai una i-a folosit pentru construirea celor două importante ctitorii: bisericile Uspenia şi Sf. Gheorghe.

loading...
Inima de odinioară a Botoşanilor – UNDE s-au înfiinţat şi CUM arătau primele pieţe ale oraşului
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă


 

DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
PRIMUL hotel construit la Botoşani: Eminescu a dat o petrecere acolo şi s-a îndrăgostit de o blondă
Primele hoteluri  au apărut în peisajul botoşănean la jumătatea secolului trecut.Odată cu creşterea economică a oraşului, s-a simţit nevoia unor localuri cu camere mobilate care să fie închiriate, de obicei cu ziua, numeroşilor călători sosiţi la noi în oraş.
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis
Cu câteva secole în urmă, cafenelele ce  se găsesc astăzi la tot pasul au pătruns prima dată în orașul moldav. Erau locurile unde se putea bea cafea, se jucau table, cărți și zaruri, se putea servi şi ceva dulce dar se și fuma tutun turcesc, iar oamenii stăteau ceasuri bune la discuții.
Începuturile presei la Botoşani: PRIMA publicație botoșăneană pusă sub semnul întrebării
Presa, despre care se spune că este a patra putere într-un stat democrat, are la Botoșani o vechime apreciabilă și o valoare deosebită prin numărul mare de reviste și ziare apărute în perioada anilor 1866-1944, mai precis de-a lungul a 82 ani de existență. 
LEGENDA Morii de la Ionăşeni: Au botoşănencele astea un fel al lor care te prinde în lanţ. Şi-apoi fac din tine ce vor...
Pe sub labirintul de nuci bătrâni, coborâm la Stăuceni. Urmând şoseaua peste dealuri se deschide drumul care duce la Ionăşeni. Legenda spune, că sub umbra pădurilor bătrâne, a fost o moară…
Legenda Dorohoiului: Bărbatul care a alergat toată viaţa după o…himeră
Legenda Dorohoiului, ca având un sâmbure de adevăr, este susţinută de afirmaţia anonimului autor al cronicii Huru, care numea Dorohoiul – Doroca.
Legenda Târgului Nou: UNDE a fost cel „dintâi port pe uscat” la Botoşani
Oamenii locului spun că ar fi fost chiar „capitala“ secretă a Moldovei acum 200 de ani.
Legenda Botoşaniului: Un copil sărac şi fără tată a dat numele oraşului 
Cea mai elocventă ilustrare a importanţei şi vechimii Botoşanilor, ca aşezare, o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la marginea oraşului, datând din perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent de sub conducerea lui Burebista.
Doi fraţi orfani din Botoşani, care au impresionat un neam întreg, ARŞI DE VII în flăcări 
La marginea unui sat din Botoşani, pe un deal de unde se lua pământ pentru lipitul caselor, sătenii au dat peste  nişte rămăşiţe.
Târgul morţii : EPIDEMIA care a secerat sate întregi din Botoşani
Una dintre cele mai violente epidemii a creat panică în mai multe sate botoşănene.
Femeia care a dat GRATIS terenuri pentru case mai multor botoşăneni: CINE au fost norocoşii
Drama unei femei, spune legenda, a schimbat multe vieţi la Botoşani.
Descoperire ULUITOARE : Botoşăneanul care a dat peste o adevărată COMOARĂ în timp ce era la vânătoare
Într-o comună din Botoşani, un bărbat plecat la vânătoare a făcut o descoperire incredibilă.
Pungă cu bani găsită într-o scorbură de copac din Agafton: CE a făcut bărbatul cu toată averea
Multe şi minunate privelişti are de văzut călătorul la Agafton, acel colţ de lume ce adăposteşte un cămin de bătrâni.
Casă celebră din Botoşani şi nevastă PIERDUTE la un joc de cărţi: De amar, proprietarul şi-a luat zilele
Miză uriaşă la un simplu joc de cărţi.
Mărturisiri EMOŢIONANTE în noaptea de Înviere: O fată de o frumuseţe IZBITOARE a dat numele unei localităţi din Botoşani
Între dealuri, păduri şi apa Siretului îşi duce existenţa multiseculară o aşezare atestată documentar în anul 1400, cu vestigii din epoca migraţiilor şi din secolul XV-lea.
COMOARA ascunsă de la Ştiubeni: Femeie UCISĂ pentru tot ce avea mai scump pe lume
Mai sus de Săveni, pe apa Başeului, în comuna Ştiubeni, judeţul Botoşani este o casă aproape pătrată. Cu verandă de jur împrejur şi scară de piatră la intrare.
Cel mai cunoscut iaz din Botoşani învăluit în MISTER: Tânăr înecat înainte de nuntă, după ce l-au ajuns „blestemele” unei fete
Atestat documentar în vremea lui Gheorghe Ştefan, renumit în zilele noastre prin crapii săi, cunoscutul iaz botoşănean este cel mai mare din Podişul Moldovei.
Bogătanii Botoşaniului prădaţi de o ceată de haiduci pe drumul spre Iaşi : Un botoşănean le-a venit de hac într-un mod INCREDIBIL
Într-o vreme, piatra cea mare de pe Runc era loc de strajă unor haiduci care ţineau calea bogătanilor ce mişunau pe drumul dinspre Târgul Iaşilor. 
Pădurea BLESTEMATĂ de la Botoşani: Locul unde încă se aud zgomote sinistre şi gemete în toiul nopţii
La marginea Botoşanilor, pe drumul care duce la Stânca Doamnei se urcă în pantă lină. În dreapta se întind umbre de stejari seculari. 
Masa Tâlharilor de la Botoşani: Locul blestemat unde un bărbat a fost DECAPITAT
Pe culmea unui păduri din Botoşani, veghează Legendara Masă a tâlharilor, o piatră misterioasă prin dimensiunile ei: şase metri în lungime, trei în lăţime şi înălţime.
Din legendele Botoşanilor: Eminescu şi-a construit fântână la Botoşani cu ajutorul unui bărbat acuzat de omor
Prin deceniul cinci al secolului nostru, după Movila din Grădina publică de odinioară, Parcul Mihai Eminescu de astăzi, se mai vedea o fântână părăsită căreia localnicii mai vechi îi spuneau Fântâna lui Mihai Eminescu.
starshiners.ro%20
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Sondaj
Unde doriți să organizeze Primăria spectacole?
La Parcul Cornișa
În Centrul Vechi
În Piața Revoluției
La monumentul Răscoalei de la 1907 din parc
În altă parte
Declaraţia zilei
"Este inadmisibil să ai șase parlamentari și să nu fii capabil să pui pe lista prioritară cel mai important obiectiv de infrastructură rutieră ce leagă Botoșaniul de restul țării.  Este inadmisibil să găsești scuze, dâ ...
astratex.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.7205 lei
USD
Dolarul SUA
4.1484 lei
CHF
Francul elveţian
4.2506 lei
GBP
Lira sterlină
5.2885 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.8737 lei
XAU
Gramul de aur
190.5222 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2276 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4561 lei
AUD
Dolarul Australian
2.8901 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1482 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1847 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6323 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.