Botoşanii de altădată
Oraşul Botoşani, „apanaj” al doamnelor Moldovei: Sume uriaşe de bani încasate de la botoşăneni pentru bunăstarea damelor

„Doamna Botoşaniului” încasa permanent sume uriaşe de bani fără să facă mai nimic pentru ţinutul în care îşi ducea existenţa.

Veniturile Botoşanilor în „buzunarul” doamnelor

 

Nicolae Iorga şi A. Gorovei s-au plecat primii asupra acestui aspect şi au publicat un amplu studiu, documentat din belşug în anul 1969. 
 

Profesorul din Stânceştii Botoşanilor a adus mărturii pentru a infirma părerea lui Nicolae Iorga că târgul Botoşanilor a constituit apanaj (venit acordat din bunurile statului unui membru al familiei domnitoare pentru a le asigura existenţa) numai pentru Elena Rareş şi neamul său. Aşadar, soţia Măjearului nu a fost nici prima nici ultima din şirul de doamne ale Moldovei, care au avut Botoşanii ca sursa proprie de venit şi în afară de aceasta au primit şi un număr de moşii din apropiere.

 

Nu se cunoaşte exact când a început apanajul doamnelor. Prima menţiune documentară se referă la Maria, soţia lui Ştefan cel Mare, care a reparat bisericile Sf. Gheorghe din Botoşani şi pe aceea de la Mănăstirea Doamnei. Acestea fiind construite din lemn, după 56 de ani au fost reabilitate de Elena Roşu, din nou: biserica Sf. Gheorghe a zidit-o din piatră, iar pe acea de la mănăstirea Doamnei, din lemn, în acelaşi an cu Uspenia din Botoşani.

 

După Elena Rareş, o altă doamnă, Ana soţia lui Mihai Racoviţă, a reparat biserica de la Popăuţi şi a dotat-o cu veşminte, cărţi şi alte odoare şi argintării bisericeşti. Tot Ana, a reparat în 1725 bisericile Uspenia şi Sf. Gheorghe.

 

Toate cele trei soţii de domni, au construit şi reparat bisericile de mai sus, cu banii încasaţi din veniturile oraşului. Se pare că, doamna voievodului îşi trăgea veniturile din acest târg şi din împrejurimi. Doamnelor nu li se dădea în apanaj dreptul de veşnică proprietate, aşa cum îl aveau asupra moşiilor lor de zestre, ci numai dreptul de a încasa în locul domniei diferite venituri din târg.

 

Veniturile doamnelor au provenit mai întâi din încasarea taxelor de intrare la marile iarmaroace din Botoşani, la care s-a mai adăugat câte 2 lei şi jumătate pentru fiecare stog de fân domnesc vândut.

 

„Măriei sale doamnei Botoşanilor”

 

Este interesant că veniturile Botoşanilor nu intrau în bugetul ţării, fiind lăsate deoparte, pentru doamne. Astfel, în 1802, boierii care au întocmit proiectul de buget, au lăsat deoparte venitul ce se cuvenea „Măriei sale doamnei Botoşanilor”. Nu s-au găsit acte care să cuprindă toate veniturile acesteia.

 

Fiind o situaţie particulară, ce o privea numai pe ea, rareori apar unele venituri primite de la oraş, mai ales acele ce proveneau din arendă. Într-un document din 1763, la lunile iunie- decembrie, se găseşte menţiunea că goştina(darile boierilor pe oi)  o încasa „Măria sa Doamna”, totalul sumei fiind de 1.980 lei. Într-un alt act din 1764 privind impozitul din producţia de la stupii de albină, se constată că doamna a încasat 3.702 lei şi 40 de bani.

 

Şi exemplele continuă. În 1784, Al. Const. Mavracordat a dăruit fiicei sale, Ralu, venitul de la la vânzarea vitelor şi a mărfurilor târgului, iar în 1785, doamna Maria fata lui Ion Callimachi a încasat 7.968 lei, nota Ştefan Ciubotaru în „Monografia oraşului Botoşani”. Dintr-un document intitulat „Însemnare ce ia Măria sa Doamna de la oraşul Botoşani” din 21 iunie 1801, se vede pentru ultimele 59 de zile din domnia lui Const. Ipsilante, că domna Safta Ipsilante a încasat din veniturile Botoşanilor 6.825, 82 de lei iar doamna Eufrosina Şuţu pentru început a luat 2.430, 15 lei. Cunoscuta Condică a Liuzilor, din 1803, cuprinde suma totală a venitului oraşului şi a acelor trei ocoale ale Ţinutului Botoşani, care însuma importanta sumă de 76.756, 60 de lei, sumă ce era departe de venitul luat de doamnă, care se ridica anual la 125.000 de lei.

 

Din aceste sume mari de bani doamnele sau domnii făceau donaţii simbolice. Din Ţinutul Botoşani plecau spre curtea domnească din Iaşi sute de care cu fân şi lemne pentru foc, în timp ce aceasta trimitea la iernat caii în târgul lui Botăş. Iar atunci când domnia cădea la „ananghie”, făcea apel la punga botoşănenilor.

 

Întocmea personal bugetele cu foarte mare zgârcenie şi-şi însuşea excedentele

 

În timpul ocupaţiei ruseşti (1828) s-a constatat că venitul Ţinutului Botoşani era de 80.763, 35 de lei, provenit din biruri, sumă ce intra în venitul doamnei la care se adăuga şi „venitul casei răsurilor”, suma totală ajungând la 110.127, 68 de lei. S-a dispus trecerea sumei la totalul birului pe ţară. S-a crezut astfel că veniturile din apanajul Botoşani încasat de doamnă, a luat sfârşit în 1828. Dar nu a fost să fie aşa.

 

Mihail Sturdza, acel Cresus al Moldovei, a dispus ca din venituri să se cheltuiască foarte puţin, pentru că, la sfârşitul anului, sumele rămase să nu mai fie înregistrate în anul viitor şi să fie acordate doamnei sale Smaranda, poreclită de contemporani „Doamna cu chimirul”. Astfel, din anul financiar 1837-1838 a rămas un sold de 62.079, 15 lei, sold care nu a mai apărut în scripte. Mihail Sturdza întocmea personal bugetele cu foarte mare zgârcenie şi-şi însuşea excedentele, care dacă ar fi fost folosite pentru interesul obştesc , ţara ar fi prosperat mai mult.

 

Întorcându-se la Mihăileni(1835) de la Botoşani, Sturdza a studiat bugetul oraşului şi a făcut economii de 900 lei, tăind leafa casierului, micşorând numărul fânaragiilor, tăind din hrana cailor şi lăsând să ardă numai câte o lumânare pe noapte la cele 100 felinare de pe străzi.

 

Desfiinţarea apanajului

 

Procedeul folosit de M. Sturdza a fost o încălcare a ordinului dat de contele Pahlen, preşedintele împuternicit al divanurilor din Moldova şi Ţara Românească, care a desfiinţat apanajul, în 1828. Se consideră că doar prin plecarea lui M. Sturdza din domnie, în 1849, veniturile oraşului au încetat în mod definitiv de a mai constitui un apanaj al doamnelor Moldovei.

 

Iată, deci, că timp de aproximativ cinci secole, sume de bani uriaşe au fost încasate de doamnele Moldovei de la botoşăneni, din care numai una i-a folosit pentru construirea celor două importante ctitorii: bisericile Uspenia şi Sf. Gheorghe.

loading...
Inima de odinioară a Botoşanilor – UNDE s-au înfiinţat şi CUM arătau primele pieţe ale oraşului
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă


 

DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Cătălina CHIRU
Geniul exmatriculat din liceul botoșănean: Şi faţă de alţii şi faţă de mine însumi, nedreptatea mi-a fost totdeauna odioasă
Astăzi se împlinesc 151 de ani de la nașterea, la Botoșani, a celui mai mare istoric al românilor. 
În așteptarea unui moment istoric: Cum a mutat Iorga clopotnița Bisericii-simbol și documentul secret ascuns în zid acum mai bine de un secol - FOTO
Luna aceasta, orașul cunoscut de vreo jumătate de secol drept Târgul Doamnei - probabil cea mai frumoasă denumire pe care o poate primi o așezare - va consemna încă un moment istoric.
”Școala” de genii, locul din Botoșani care a dat țării minți luminate, de la academicieni la scriitori și pictori: Am devenit profesor, poate şi datorită acestei pregătiri iniţiale
Lumea academică este în doliu. Unul dintre cei mai mari lingviști ai țării - absolvent al unei școli botoșănene - a trecut la cele veșnice.
S-a stins un medic botoșănean - Trei generații, trei oameni de valoare, trei povești impresionante de viață - FOTO
O veste tristă ne-a reamintit povestea fascinantă a unei familii de botoșăneni. Un preot și doi medici, destine de excepție, care au scris istorie în teologie și în medicină.
Povestea unei spargeri cu autori neidentificați nici după 20 de ani și un obiect care leagă aproape misterios trei familii cu blazon
Un loc din nordul județului Botoșani are o poveste incredibilă, ce poate deveni oricând subiectul unui film documentar cu accente dramatice pe destinul unei familii care a dat țării politicieni de primă mână, scriitori de excepție, artiști și încă mulți oameni destoinici.
În căutarea bradului sădit de Iorga, martorul care s-a întors la Ipoteşti şi a murit în ziua comemorării lui Eminescu – GALERIE FOTO
A fost secretarul particular al lui Nicolae Iorga. Profesor la clasa palatină, unde învăța viitorul rege Mihai. A scris sute de studii și a semnat cărți ce s-au bucurat în timp de aprecierea multor oameni de seamă. Înainte de a muri a revenit la Ipotești, în căutarea bradului argintiu.
Cum îl sărbătoreau botoșănenii pe Enescu acum 90 de ani, o întâlnire emoționantă între un copil și un geniu al muzicii - FOTO               
După aproape un secol, Botoșanii nu mai au aproape nimic din gloria orașului de odinioară. Parfumul fostelor grădini ce concurau cu cele ale marilor capitale europene, casele modelate în linii arhitectonice care mai păstrează și astăzi, chiar în ruină fiind, parfumul de epocă, oamenii pentru care arta însemna mai mult decât colecții de fotografii lângă monumente suferinde... 
INTERVIU - Alexandru Hriscu și Botoșaniul de odinioară: Există o lipsă de patriotism local și o indiferență crasă la nivelul autorităților care ar trebui să se ocupe de patrimoniul orașului
”Această pagină tratează file din istoria vizuală și documentară a oraşului Botoşani din diferite surse documentare online sau offline. Pentru amintirea vremurilor trecute, tuturor botoșănenilor de pretutindeni”. Este descrierea uneia dintre cele mai urmărite și îndrăgite pagini din mediul virtual, Botoșaniul de odinioară.
În martie 1990 a aplanat conflictul de la Târgu Mureş, botoşăneanul lăudat de Vasile Milea care i-a refuzat pe ruşi şi l-a înfruntat de Iliescu
Erou sau ”personaj coleric”? Militar de carieră sau un simplu supus? Curajos sau dornic de afirmare? Poate că nici un alt general al Armatei Române nu a fost atât de controversat ca acest botoșănean care, dincolo de gradele militare, s-a bucurat și de distincții civile precum titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.
Un oraș la limita supraviețuirii: Industria glorioasă transformată în ruine, abandonată sau fărâmițată în doar câțiva ani
Locul care în urmă cu jumătate de secol producea utilaje și echipamente căutate în întreaga lume se mai mândrește, în anul de grație 2021, doar cu titlul de oraș cu cel mai curat aer din România.
Mințile luminate care au făcut istorie: Primul doctor în medicină din Moldova, botoșăneanul care a luptat cu varicela și a învins holera
În urmă cu 100, chiar 200 de ani, Botoșanii aveau parte de oameni cultivați, străluciți, îndrăzneți. Oameni care au luptat cu molime dintre cele mai cumplite și le-au învins.
Kilometrul zero al culturii naționale, locul din Botoșani pe care comuniștii voiau să îl declare ”rezervație de arhitectură urbană” – GALERIE FOTO
Locul nașterii poetului Mihai Eminescu. Biserica în care a fost botezat Mihai Eminescu. Vechi străzi de promenadă, clădiri care poartă în ziduri neștiute povești de dragoste sau secretele niciodată aflate ale comercianților de tot soiul. Un ansamblu urban unic în Moldova, o bogăție ignorată și abandonată astăzi.
”Copilul etern” al teatrului românesc a jucat pe scena de la Botoșani: A fost o perioadă fericită din viața mea / Îmi plăceau oamenii care umpleau până la refuz sălile de spectacol GALERIE FOTO
I se spune actrița-veselie, actrița-poveste. Însă, mai presus de toate, este ”copilul etern” al teatrului românesc. În acest an împlinește 80 de ani de viață, un destin de excepție, o carieră dedicată artei, o călătorie de șase decenii care a cotit, o vreme, și către Botoșani.
Cum petrecea Paștile anticomunistul condamnat la moarte și executat de Securitate la Botoșani / De ce americanii nu au mai ajuns niciodată
Condamnat la moarte de comuniști, s-a predat singur la Securitate, pentru a-și proteja familia. Folosit ca agent dublu, i-a trădat pe comuniști și s-a alăturat iarăși Rezistenței din munți. Prins din nou, a fost condamnat fără proces și împușcat pe poligonul Penitenciarului Botoșani.
Fostul director de la Europa Liberă, mărturisiri despre ”Botoșanii copilăriei mele”: Ne lumina și ne sfințea doar poezia lui Eminescu – GALERIE FOTO
”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!” Sunt cuvintele pe care părinții și bunicii noștri le-au ascultat ani la rând, cu urechea lipită de aparatul de radio, prin vocea celebră de la Vocea Americii sau Europa Liberă. Într-o vreme în care acest gest - ascultarea celor două posturi de radio - te putea duce în pușcăria comunistă...
Rana de pe obrazul Orașului Geniilor: Destinul dureros al casei care se prăbușește sub ochii noștri – GALERIE FOTO
În mijlocul orașului care a dat țării cel mai mare istoric și savant, o casă rezistă de mai bine de două secole, parcă anume spre a ne aminti că, acolo unde rădăcinile putrezesc, tulpina rămâne fără viață iar rodul se usucă și cade.  
”Pe cine invităm la video” - Mineriada și botoșănenii, secvența care a făcut carieră: Ne dăm foc la toate autobuzele, asta a fost înţelegerea - FOTO&VIDEO
Greva minerilor din Lupeni, care în urmă cu o săptămână s-au blocat în subteran, a declanșat un adevărat remember istoric, televiziunile naționale întrecându-se în a redifuza imaginile care au îngrozit lumea la mijlocul anului 1990.
Nepoata lui Sadoveanu a debutat pe scena de la Botoșani, povestea unui interviu care a durat 500 de kilometri: S-a năpustit asupra mea să mă felicite și a refuzat să coboare
S-a bucurat de gloria lui, dar a și suferit după moartea scriitorului, când comuniștii nu au vrut să o mai știe în țară. O carieră în teatru începută la Botoșani, care continuă și astăzi, după zeci de ani de străinătate.
Tânărul Ceaușescu pe scena Teatrului ”Mihai Eminescu”, spectacolul ”monumental” care a adunat toată suflarea artistică a orașului - FOTO
În ianuarie 1978, Nicolae Ceaușescu împlinea 60 de ani de viață și nu mai puțin de 45 de ani de activitate revoluționară. De 11 ani conducea Partidul Comunist și ducea România ”pe cele mai înalte culmi ale socialismului”.
Cum arătau mătușile lui Eminescu și cum îl descrie pe Mihai chiar fratele său: Când râdea, râdea cu mare poftă, râs sincer – GALERIE FOTO
Sărăcia Botoșanilor, atât de des invocată în rapoarte, studii, statistici, nu ține doar de lipsa banilor, a investitorilor, a locurilor de muncă. Ci mai ales de lipsa de perspectivă atunci când vine vorba de a dezvolta și promova ceea ce există deja.
Sondaj
Credeți că se vor termina la timp lucrările la drumul Botoșani - Târgu-Frumos, adică la data de 12 mai 2023?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
"Mama, tata vor fi foarte fericiți. Ei m-au susținut întotdeauna în ceea ce fac. Dar modelul meu în viață a fost fratele meu. Mai mare cu trei ani, pompier de meserie, în el am văzut întotdeauna ambiție, perseverență",...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9090 lei
USD
Dolarul SUA
4.7494 lei
CHF
Francul elveţian
5.0470 lei
GBP
Lira sterlină
5.8036 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.5814 lei
XAU
Gramul de aur
273.2231 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2485 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2442 lei
AUD
Dolarul Australian
3.3726 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.7215 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2016 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6598 lei
Vremea
astăzi
Botosani
19.0 o C
Dorohoi
16.8 o C
Bucecea
18.8 o C
Darabani
16.2 o C
Saveni
17.1 o C
Ştefăneşti
19.2 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.