Botoşanii de altădată
Pădurea BLESTEMATĂ de la Botoşani: Locul unde încă se aud zgomote sinistre şi gemete în toiul nopţii

La marginea Botoşanilor, pe drumul care duce la Stânca Doamnei se urcă în pantă lină. În dreapta se întind umbre de stejari seculari. 

Legenda pădurii Rediu 

 

În această pădure simţi mai mult ca oriunde firul tainic ce-l leagă pe român de numele lui Ştefan. Şi  până departe, în farmecul codrului de poveste, pluteşte-n crepuscul amintirea lui.

 

Se spune, din bătrâni, că în vremea domniei lui Ştefan – vodă, peste ţara leşească era stăpân un crai şiret şi mândru. Îi plăcea să tragă foloase de la alţii, dar mai ales de la moldoveni. Îşi întărise oştile până-n dinţi, dar numai atât. Că la plăcinte era înainte, dar la război înapoi. Se răsfăţa fără grijă pe tronul lui, că doar Stefan al Moldovei îi stătea de strajă la hotare. Numai când simţea cuţitul la os îl trimitea lui Ştefan –vodă câţiva luptători, ce-i drept, buni viteji. Dar ştia ce-l aşteaptă, dacă ordia turcească îi intră în ţară.

 

Luptând cot la cot cu moldovenii, acei oşteni ai craiului cunoşteau prea bine puterea voievodului nostru şi straşnica vitejie a neamului său. Craiul n-a cutezat niciodată să se măsoare cu Ştefan. Dar, vezi-doamne, feciorul său Albert, neastâmpărat şi lacom, jinduia tronul lui Ştefan. Zadarnic îl sfătuia craiul să-şi ia gândul, ca el o ţinea morţiş:

-    E bătrân tată. Şi-a trăit traiul! Braţul meu e tânăr şi puternic!

 

-    Vezi-ţi de treabă, băiete. E cum spui tu, da-i grădinar bătrân şi lui nimeni nu-i vinde castraveţi. Teme-te de urmarea necugetării tale, mai mult decât de înfrângerea ta!

 

Înghiţea în sec nechibzuitul prinţ, dar ce era să mai facă? Doar taică-său era craiul şi el dădea poruncile. Dar cum l-ai dus la groapă pe bătrânul rege, Albert a şi început să pregătească războiul, urmându-şi visul de mărire. Cârteau oştenii lui cei mai vrednici că-i împingea la moarte sigură, dar încă fără rost şi fără trebuinţă.

 

Se gândea craiul, se răzgândea, şi nu ştia cum s-o deie să-l prindă pe Ştefan nepregătit. Vezi, tot îl mai încerca frica la amintirea sfaturilor părinteşti. Şi ce-i veni în gând?Să îmbrace bine lupul în haine de miel, încât să-l creadă Ştefan cel Mare doar pe cuvânt. Iar dacă nu îl va crede, să n-aibă încotro, strivit în pripă de oştirea lui. Şi i-a trimis ştire domnului Moldovei că vine el singur în fruntea întregii oştiri pentru cetăţile aflate în mâna turcilor. Nici vorbă de-o înţelegere tocmită cu moldovenii, care în ţara lor vorbeau româneşte, adică cinstit şi pe faţă, cum spune proverbul.

 

Numai că Ştefan, deşi ajuns la bătrâneţe, ţinea ochiul ager  asupra craiului, ştiind ce-i poate pielea.

 

Dacă a pătruns Albert în Moldova, marele voievod i-a tras o bătaie la Vârful Câmpului şi alta în Codrii Cozminului, ba l-a fugărit în inima Lehiei, nimicindu-i întreaga oaste. Bocete şi vaiere erau în întreaga ţară. Văzând ce prăpăd a stârnit, leahul s-a îmbrăcat iarăşi în blăniţă de mieluşel şi l-a rugat pe Ştefan să încuviinţeze pacea. Ştefan ştia că acest tânăr este viclean şi trufaş: lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba!

 

Înjugaţi la pluguri

 

Din nou a intrat Albert în Moldova, călcându-şi cuvântul.

 

Deşi bătrân şi bolnav, Ştefan l-a întâmpinat la Botoşani cu toată tăria. Mulţi viteji au mai pierdut leşii şi în lupta asta, toată floarea ţării. Mulţi au căzut şi în mâna moldovenilor. Craiul lor a scăpat ca prin urechile acului şi i-a pierit pofta de ţara noastră. Şi atâţia leşi i-au căzut lui Ştefan –vodă în mână, de nu mai ştia ce să facă. Încât i-a înjugat la pluguri de-a arat cu dânşii multe dealuri de prin împrejurimi: Dealul Mare. Starostiţa, Guranda. Au semănat ghindă, din care au crescut păduri. Astfel a ştiut Ştefan să învrângă trufia craiului leah.

 

Rediul blestemat de sângele leşilor

 

Atunci au semănat şi acest deal de la marginea Botoşanilor, unde s-a dat lupta cea mare. Lumea i-a zis Dumbrava Roşie, după pământul înroşit sânge, iar alţii Rediu, adică pădure tânără.

 

Umblă bună ştiinţă între localnici, aşa cum reiese din Legendele Botoşanilor de E. Agrigoroaiei, că mai deunăzi, un căruţaş oarecare înnoptând  în pădurea Rediu, pe la cântatul cocoşilor, a fost tulburat de zvonuri sinistre şi blesteme ale pădurii:

-    Să n-aibă craiul Albert odihnă în mormânt!

Ca şi cum legenda veche ar reîncolţi şi creşte din humă ca iarba şi ca arborii, mărturisind suferinţi şi plângeri din adânci veacuri.

 
 
download from google play download from apple store

 

loading...
SCRIE SCRIITORUL despre : Jungla politică și pădurea carpatină   


 

Cătălina CHIRU
Comoara de sub casa Poetului de la Ipotești, scoasă la lumină după aproape 2.000 de ani
Istoria casei de la Ipotești este una care ar putea face, singură, subiectul unei cărți.
Ordinul activistului de partid sau cum a decis tovarășul Duminică soarta unei importante instituții: ”Mi s-a întunecat în faţa ochilor. Mi-am închipuit că…”
Un activist de partid a fost, într-un moment important din istoria culturală a orașului, omul potrivit la locul potrivit, spun istoricii.
A fost odată ca niciodată: Copilăria în opinci, joaca în marginea tranșeelor sau pe maidanul Botoșanilor de odinioară
Și oamenii mari au fost mici. Iar poveștile sunt adesea adevărate lecții de viață. Într-o zi de 1 Iunie, vă invităm să privim către oamenii mari care au fost odată copii. Artiști, scriitori, medici, profesori și copilăriile lor de demult.
Copiii Revoluției vs. elevii din anul COVID: Dorințe de 1 Iunie, de la ”să-mi aducă părinții blugi din străinătate” la ”să se oprească circulația mașinilor”
În septembrie 1989 pășeau în școală purtând la gât cravata roșie, ”pentru gloria poporului şi înflorirea României socialiste, pentru cauza partidului”. Nimeni nu se gândea atunci că, peste doar trei luni, lumea veche se răsturna pentru a face loc alteia: cea în care aveau să trăiască, peste ani, copiii și nepoții lor.
Țărani băgați în dube în toiul nopții după ce i-au pus pe fugă pe oamenii lui Gheorghiu-Dej: ”Afară cu bolșevicii, n-avem nevoie de comunism!”
Milițienii, însoțiți de securiști, au înconjurat satul și, în miez de noapte, au început arestările. Oamenii ”erau scoși în izmene” din case, aruncați în dubă și duși direct la Securitate. Și astăzi, după mai bine de 70 de ani, în sat parcă mai bântuie teroarea acelei veri.
30 de ani de la Podul de flori, ziua în care botoșănenii și basarabenii s-au încins în horă în apa Prutului: ”Tată, mi-ai promis că-mi arăți români. Care-s ei?” - GALERIE FOTO
Pe 6 mai 1990, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică desface sârma ghimpată și românii de pe ambele maluri ale Prutului se întâlnesc. Entuziaști și plini de nădejde că a venit vremea întoarcerii acasă. Speranță deșartă, după cum se va vedea…
Povestea primului bust al lui Eminescu: 600 de studenți au asistat la dezvelire, defilare cu călăreți și muzică militară pe străzile orașului
Probabil că pentru prima dată, în cei peste 150 de ani de când există, Parcul ”Mihai Eminescu” este pustiu în cea mai frumoasă perioadă a anului, atunci când natura oferă cel mai frumos spectacol.
Medicii care au înfruntat moartea: ”Botoșani a înregistrat o scădere simțitoare a numărului de locuitori și paralizarea vieții economice și sociale”
Botoșanii nu au fost ocoliți de nenorociri. Însă aceste ținuturi au avut parte, în istorie, de ceva mai puternic decât orice epidemie: oameni valoroși care au înfruntat boala, care au dat piept cu moartea.
Istoria la feminin: De la Cornelia din Moldova la mucenița din Petru Vodă
Au fost mame, soții, iubite. Au fost medici, poete, artiste, creatoare de cuvânt și de frumos. Au suferit pentru Hristos. Din umbra timpului, străbat uneori până la noi prin faptele lor trecute.
inpuff.ro
Loading...
Instituție de prestigiu încă necunoscută după aproape 70 de ani de activitate? Dacă nu ar fi avut loc atunci, nu știu dacă s-ar mai fi produs cândva
Istoria nescrisă creează confuzii. Însă atunci când și puținele date scrise conțin erori situația devine de-a dreptul dramatică pentru biografia unei comunități, a unui oraș.
Mărturii din iadul exterminărilor politice: ”Când mi-a văzut chipul schimonosit de durere, s-a luminat”
Închisoarea de la Botoşani a fost loc de exterminare a celor care, într-un fel sau altul, se opuneau regimului comunist.
”Aşa a debutat Enescu în viaţa mea, cu un unu la muzică, în cea de-a doua clasă a Liceului Laurian”
Cu greu ne putem imagina astăzi că pe scândura Teatrului Mihai Eminescu din Botoşani au jucat Calboreanu, Birlic, Tănase, Vraca, Bulandra. Că pe scena micului oraş moldav au urcat pentru a cânta Enescu, pentru a conferenţia Iorga.
Agaftonul Domnului Eminescu: Plâng pentru vărul meu, că a avut o viaţă zbuciumată şi a murit de tânăr! - GALERIE FOTO
În cimitirul de la Agafton odihnesc astăzi maicile Olimpiada, Sofia, Fevronia, surorile Ralucăi Eminovici, mama poetului, dar și Xenia, verișoara lui Mihai.
După 30 de ani, despre ce a fost sau n-a fost la Botoșani: Nu vedeţi că ne schimbăm cu totul? Asta-i revoluţie, băieţi, ţineţi-vă bine!
Loading...
După 30 de ani – Revoluția la Botoșani: Crăciun, colinde, colindători. Altă viață! Diferite persoane de la noi din oraș își fac autocritica…
Nici bine nu a căzut comunismul, că la Botoșani începeau deja să apară probleme, chiar la adunarea de constituire a Consiliului Frontului Salvării Naționale: reproșuri, refuzuri, scoateri în relief a propriilor greutăți datorate vechiului regim.
După 30 de ani - Botoșănenii lui Ceaușescu: Cozi enorme la ulei, zahăr, lapte. Jigniri, ironii, lupte, bătăi. Greu, foarte greu. Umilitor!
În ziua în care Nicolae Ceaușescu a vizitat Botoșaniul, o gospodină a lăsat ferestrele casei deschise și a plecat în oraș. Curățase parchetul și voia să aerisească. Seara, când s-a întors acasă, toate ferestrele erau închise. Pe dinăuntru!
După 30 de ani - Moș Gerilă aduce cadouri în parcul orașului, un Crăciun cu fulgere și tunete la Botoșani: Oare ce ne rezervă anul ce va începe? Să fim optimiști sau pesimiști?
Cu un an înainte de Crăciunul lui 1989, pe 25 decembrie 1988, la Botoșani se petrecea un lucru ieșit din comun. Bătrânii spuneau că nu prinseseră o asemenea grozăvie în toată viața lor…
După 30 de ani - Bancurile botoșănenilor despre Ceaușescu, concerte și spectacole, însemnări din comunismul întunecat: Ajutaţi-mă să mor!
Deşi astăzi pare un lucru neînsemnat, înainte de 1989 scrisul te putea duce direct în închisoare. Pentru că a consemna întâmplări care incriminau regimul însemna condamnare sigură.
Ceaușescu reales, CUM au trimis botoșănenii la București 1.700 de telegrame și povestea mașinii de scris: Ai grijă ce faci cu ea, cine scrie la ea, că intrăm la zdup - FOTO
Și înainte de 1989, procesul de votare era precedat de o campanie electorală. Însă ea se desfăşura sub alte reguli.
Ziua neagră din istoria Liceului Laurian: MARELE INCENDIU care a mistuit zeci de mii de cărți, dosare și drapelul școlii
Palatul Liceului Laurian adăpostea cea mai mare bibliotecă din orașul Botoșani din vremurile acelea.
melimeloparis.ro%20
inpuff.ro
Sondaj
Credeți că se va găsi vaccin contra coronavirusului?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Mai rea decât coronavirusul va fi reacția oamenilor vulnerabili psihic. Care vor avea (deja au) manifestări extrem de violente. Creșterea numărului de îmbolnăviri va obliga guvernul să impună restricții, restricțiile vor ...
starshiners.ro%20
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.8430 lei
USD
Dolarul SUA
4.2615 lei
CHF
Francul elveţian
4.5370 lei
GBP
Lira sterlină
5.3361 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9708 lei
XAU
Gramul de aur
246.6921 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2495 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3631 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9616 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1276 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1814 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6506 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.