Botoşanii de altădată
Pământul bogat din Nordul sărac al României și o sărbătoare astăzi cu totul uitată - FOTO

În urmă cu 40-50 de ani, în duminica cea mai apropiată zilei de 6 august, în nordul județului Botoșani se sărbătorea Ziua Minerului.

Un eveniment așteptat cu mare entuziasm de către familiile celor care lucrau în mina de nisip de la Miorcani.

 

”În perioada comunistă, satul Miorcani, de pe Valea Prutului, era singura localitate din județul Botoșani unde se sărbătorea această zi”,

Alexandru Aioanei, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iași

 

Zăcământul de nisip cuarțos din perimetrul satului era exploatat, din 1949, prin patru galerii. Numeroși localnici care au lucrat la minele de nisip rememorează şi astăzi acele vremuri.

 

În pofida mitologiei, mai opinează Alexandru Aioanei, exploatarea nu a fost o victimă a capitalismului de după 1989. În 1977, experții preconizau încă 5-6 ani de activitate pentru mină, din cauza diminuării zăcământului. Astăzi stația de înnobilare este în ruină, însă, în zona galeriilor, șinele și câteva vagonete, cu care era scos nisipul din subteran, se ambiționează să înfrunte vremurile.

 

”Zona este uitată de toată lumea, deși ar putea fi o destinație turistică pentru cei rătăciți în nordul țării. Locul are poveștile lui fascinante, iar peisajul este unul extraordinar. Nu există nici un indicator care să te îndrume spre locurile în care, altădată, localnicii scormoneau măruntaiele pământului”,

Alexandru Aioanei, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iași

 

Martor al vremurilor de aur ale mineritului botoșănean a fost și prof.univ.dr. Corneliu Iațu, cel care își amintește că la Miorcani, alături de domeniul Pillat, era...

”...un parc, cu un lac unde se desfășurau toate sărbătorile importante ale satului, cea majoră fiind pentru mine Ziua Minerului pentru că tatăl meu era miner. Ziua minerului din august era una dintre sărbătorile majore făcute în parcul de la Miorcani, situat lângă Conacul Pillat. Astăzi, satul este tot mai repulsiv prin prisma posibilității de a obține niște venituri decente și de aceea se depopulează treptat”.

 

 

 

 

”Curățenia albă a nisipului superior”

 

Mai ales că mina venea și cu un adaos important pentru copilul de atunci.

 

”Mina de nisip de la Miorcani avea și ea o bibliotecă frumoasă cu mai toți clasicii și, când am descoperit-o, mai mereu mă ceream să merg cu tatăl meu la mină. Uitam de timp când intram în acea bibliotecă. Dintotdeauna m-au uimit bibliotecile”,

prof.univ.dr. Corneliu Iațu în cadrul unui interviu acordat pentru Botoșăneanul.

 

Comunitatea minerilor din Miorcani era numeroasă, ”beneficiile” răsfrângându-se nu doar asupra muncitorilor, ci și familiilor acestora.

 

”Pentru economia comunei, mina de nisip era principalul obiectiv industrial. Cei care lucrau acolo aveau o sursă de venit sigură și consistentă pentru mediul rural. Faptul că eu eram fiu de miner îmi asigura oarecum un statut societal destul de bun și constituia și un motiv de mândrie a mea față de faptul că eram fiu de miner”,

prof.univ.dr. Corneliu Iațu, al cărui tată a fost și primul salvator miner din județul Botoșani, ”după o specializare dură în Valea Jiului”.

 

În luna august a anului 1972, cu două zile înainte de Ziua Minerului, ziarul Clopotul publica un reportaj despre minerii de la Miorcani.

 

Nistor Jitărașau și Vasile Ciobanu erau doi mineri care lucrau în subteran cu lopata și târnăcopul.

 

”Frontul de lucru, locul muncii, are curățenia albă a acestui nisip, superior – cum îl definesc standardele internaționale. Echipa minerului Nistor Jitărașu, el, ajutorul de miner Ciobanu și vagonetarul Nicolae Bultoc, e, firește, o echipă de frunte. Extrag zilnic 18-20 vagonete; într-un vagon încap 800 kg de nisip”,

Ziarul Clopotul din 4 august 1972

 

Biografia de miner a lui Nistor Jitărașu începea devreme: are 16 ani de lucru aici, dintr-un total de 36 de ani de viață. Gheorghe Surdu era și el miner din 1956. Dumitru Boatcă, asemenea. Ca și Ioan Pânzaru sau David Enache.

 

„Noi suntem, mai toți, din satele din preajmă, Rădăuți-Prut, Miorcani, Rediu. Care suntem familiști, petrecem vremea în familie, la televizor. Mergem la târg, cum îi zicem Rădăuțiului-Prut, la căminul cultural, unde jucăm șah, popice. Înainte era și lângă mină un club unde veneam, amatorii de șah, cu câte o oră înainte de program. Clubul acela nu mai e, dar ni se face altul, club și un vestiar nou”,

Ziarul Clopotul din 4 august 1972

 

În urmă cu 50 de ani, exploatarea Miorcani era o bază de materie primă pentru sticlăria de menaj și tehnică. Potrivit directorului exploatării de la acea vreme, Constantin Zăiceanu, inginer miner cu un stagiu de 16 ani, nisipul de la Miorcani era superior datorită conținutului ridicat de bioxid de siliciu. Era utilizat la Mediaș, Turda, Pădurea Neagră, Tomești, București pentru sticlăria fină de mesaj, pentru tuburi cinescopice, pentru lămpi fluorescente.

 

”În atenția noastră e exploatarea cât mai rațională a rezervelor și mărirea patrimoniului. Unele cercetări s-au soldat cu reușite: am descoperit încă 200-250 mii tone de nisip, rezerve”,

mai spunea directorul exploatării de atunci

 

 

 

 

”Degeaba am exploata acum cel mai pur nisip cuarțos, dacă nu am avea cui să-l livrăm”

 

Potrivit prof.univ.dr. Corneliu Iațu, nisipul cuarţos este principala resursă a județului însă, din păcate, s-a abandonat și exploatarea lui. Mai putem lua în calcul resursele de betonită, gips, ape minerale, gaz metan, argile etc. Prospecțiunile efectuate înainte de 1989, când se acorda geologiei o atenție mult mai mare decât astăzi, au evidențiat aceste resurse subsolice.

 

Însă, mai spune profesorul universitar Corneliu Iațu într-un interviu acordat Botoșăneanul.ro, pentru a fi exploatate, aceste resurse trebuie să îndeplinească mai multe condiții.

 

”În primul rând, ele ar trebui să fie rentabile (să aibă o concentrație economic exploatabilă) și să aibă la capătul filierei de producție o unitate de fabricare, care să încheie acest ciclu. Degeaba am exploata acum cel mai pur nisip cuarțos din România la Miorcani, dacă nu am avea cui să-l livrăm”,

prof.univ.dr. Corneliu Iațu.

 

Vorbim, așadar, de resurse subsolice care pot fi declarate de importanță strategică.

”Resursele naturale ale județului Botoșani nu se pot compara cu cele ale unui județ montan. Este clar. Nisipul cuarţos cred că este principala resursă. Din păcate, s-a abandonat exploatarea lui. Mai sunt și resurse de bentonită, gips, ape minerale, gaz metan, argile etc. Prospecțiunile efectuate înainte de 1989, când se acorda geologiei o atenție mult mai mare decât astăzi, au evidențiat aceste resurse subsolice”.

 

Problema la ora actuală este una cu două necunoscute. Pentru a fi exploatate, aceste resurse trebuie să îndeplinească mai multe condiții. În primul rând, ele ar trebui să fie rentabile (să aibă o concentrație economic exploatabilă) și să aibă la capătul filierei de producție o unitate de fabricare, care să încheie acest ciclu.

 

”Degeaba am exploata acum cel mai pur nisip cuarțos din România la Miorcani, dacă nu am avea cui să-l livrăm. Și mondializarea joacă un rol important. Contextul internațional nu este unul neapărat favorabil, pentru că absorbim de pe piața externă tot felul de produse specifice industriei sticlei, în loc să le producem în țară. Celebrele cristaluri de Boemia se mai produc, dar porțelanul și cristalul de Dorohoi a fost abandonat de mult”,

prof.univ.dr. Corneliu Iațu.

 

O întoarcere la industria comunistă nu mai este posibilă, spune Corneliu Iațu, dar statul poate interveni prin strategii și politici bine țintite și coerente, dacă vrea să aibă o economie performantă.

 

 

Urmărește-ne și pe Google News

Povestea dramatică a unei pianiste de geniu: ”Dacă pașii te poartă vreodată spre cimitirul de la bariera Suliței, oprește-te și la locul de veci al Ruselei!”
Destinul tulburător al fetei care ar fi putut scrie istorie în muzica secolului al XIX-lea nu s-a scris până la capăt. A murit înainte de a împlini 26 de ani. La înmormântare, Scipione Bădescu scria despre stingerea “celei mai gingașe și mai strălucitoare flori din grădina societății botoșănene”.
Cum a ajuns tatăl lui Eminescu să fie ”închis” la mănăstire, după ce a botezat un viitor mire în biserica de la Ipotești
Destinul familiei Eminovici este unul deseori analizat, detalii de tot soiul apărând de-a lungul timpului, fie că vorbim despre surse credibile, științifice, ori dintre cele care fac mai degrabă obiectul senzaționalului.
Geniul exmatriculat din liceul botoșănean: Şi faţă de alţii şi faţă de mine însumi, nedreptatea mi-a fost totdeauna odioasă
Astăzi se împlinesc 151 de ani de la nașterea, la Botoșani, a celui mai mare istoric al românilor. 
În așteptarea unui moment istoric: Cum a mutat Iorga clopotnița Bisericii-simbol și documentul secret ascuns în zid acum mai bine de un secol - FOTO
Luna aceasta, orașul cunoscut de vreo jumătate de secol drept Târgul Doamnei - probabil cea mai frumoasă denumire pe care o poate primi o așezare - va consemna încă un moment istoric.
”Școala” de genii, locul din Botoșani care a dat țării minți luminate, de la academicieni la scriitori și pictori: Am devenit profesor, poate şi datorită acestei pregătiri iniţiale
Lumea academică este în doliu. Unul dintre cei mai mari lingviști ai țării - absolvent al unei școli botoșănene - a trecut la cele veșnice.
S-a stins un medic botoșănean - Trei generații, trei oameni de valoare, trei povești impresionante de viață - FOTO
O veste tristă ne-a reamintit povestea fascinantă a unei familii de botoșăneni. Un preot și doi medici, destine de excepție, care au scris istorie în teologie și în medicină.
Povestea unei spargeri cu autori neidentificați nici după 20 de ani și un obiect care leagă aproape misterios trei familii cu blazon
Un loc din nordul județului Botoșani are o poveste incredibilă, ce poate deveni oricând subiectul unui film documentar cu accente dramatice pe destinul unei familii care a dat țării politicieni de primă mână, scriitori de excepție, artiști și încă mulți oameni destoinici.
În căutarea bradului sădit de Iorga, martorul care s-a întors la Ipoteşti şi a murit în ziua comemorării lui Eminescu – GALERIE FOTO
A fost secretarul particular al lui Nicolae Iorga. Profesor la clasa palatină, unde învăța viitorul rege Mihai. A scris sute de studii și a semnat cărți ce s-au bucurat în timp de aprecierea multor oameni de seamă. Înainte de a muri a revenit la Ipotești, în căutarea bradului argintiu.
Cum îl sărbătoreau botoșănenii pe Enescu acum 90 de ani, o întâlnire emoționantă între un copil și un geniu al muzicii - FOTO               
După aproape un secol, Botoșanii nu mai au aproape nimic din gloria orașului de odinioară. Parfumul fostelor grădini ce concurau cu cele ale marilor capitale europene, casele modelate în linii arhitectonice care mai păstrează și astăzi, chiar în ruină fiind, parfumul de epocă, oamenii pentru care arta însemna mai mult decât colecții de fotografii lângă monumente suferinde... 
INTERVIU - Alexandru Hriscu și Botoșaniul de odinioară: Există o lipsă de patriotism local și o indiferență crasă la nivelul autorităților care ar trebui să se ocupe de patrimoniul orașului
”Această pagină tratează file din istoria vizuală și documentară a oraşului Botoşani din diferite surse documentare online sau offline. Pentru amintirea vremurilor trecute, tuturor botoșănenilor de pretutindeni”. Este descrierea uneia dintre cele mai urmărite și îndrăgite pagini din mediul virtual, Botoșaniul de odinioară.
În martie 1990 a aplanat conflictul de la Târgu Mureş, botoşăneanul lăudat de Vasile Milea care i-a refuzat pe ruşi şi l-a înfruntat de Iliescu
Erou sau ”personaj coleric”? Militar de carieră sau un simplu supus? Curajos sau dornic de afirmare? Poate că nici un alt general al Armatei Române nu a fost atât de controversat ca acest botoșănean care, dincolo de gradele militare, s-a bucurat și de distincții civile precum titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.
Un oraș la limita supraviețuirii: Industria glorioasă transformată în ruine, abandonată sau fărâmițată în doar câțiva ani
Locul care în urmă cu jumătate de secol producea utilaje și echipamente căutate în întreaga lume se mai mândrește, în anul de grație 2021, doar cu titlul de oraș cu cel mai curat aer din România.
Mințile luminate care au făcut istorie: Primul doctor în medicină din Moldova, botoșăneanul care a luptat cu varicela și a învins holera
În urmă cu 100, chiar 200 de ani, Botoșanii aveau parte de oameni cultivați, străluciți, îndrăzneți. Oameni care au luptat cu molime dintre cele mai cumplite și le-au învins.
Kilometrul zero al culturii naționale, locul din Botoșani pe care comuniștii voiau să îl declare ”rezervație de arhitectură urbană” – GALERIE FOTO
Locul nașterii poetului Mihai Eminescu. Biserica în care a fost botezat Mihai Eminescu. Vechi străzi de promenadă, clădiri care poartă în ziduri neștiute povești de dragoste sau secretele niciodată aflate ale comercianților de tot soiul. Un ansamblu urban unic în Moldova, o bogăție ignorată și abandonată astăzi.
”Copilul etern” al teatrului românesc a jucat pe scena de la Botoșani: A fost o perioadă fericită din viața mea / Îmi plăceau oamenii care umpleau până la refuz sălile de spectacol GALERIE FOTO
I se spune actrița-veselie, actrița-poveste. Însă, mai presus de toate, este ”copilul etern” al teatrului românesc. În acest an împlinește 80 de ani de viață, un destin de excepție, o carieră dedicată artei, o călătorie de șase decenii care a cotit, o vreme, și către Botoșani.
Cum petrecea Paștile anticomunistul condamnat la moarte și executat de Securitate la Botoșani / De ce americanii nu au mai ajuns niciodată
Condamnat la moarte de comuniști, s-a predat singur la Securitate, pentru a-și proteja familia. Folosit ca agent dublu, i-a trădat pe comuniști și s-a alăturat iarăși Rezistenței din munți. Prins din nou, a fost condamnat fără proces și împușcat pe poligonul Penitenciarului Botoșani.
Fostul director de la Europa Liberă, mărturisiri despre ”Botoșanii copilăriei mele”: Ne lumina și ne sfințea doar poezia lui Eminescu – GALERIE FOTO
”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!” Sunt cuvintele pe care părinții și bunicii noștri le-au ascultat ani la rând, cu urechea lipită de aparatul de radio, prin vocea celebră de la Vocea Americii sau Europa Liberă. Într-o vreme în care acest gest - ascultarea celor două posturi de radio - te putea duce în pușcăria comunistă...
Rana de pe obrazul Orașului Geniilor: Destinul dureros al casei care se prăbușește sub ochii noștri – GALERIE FOTO
În mijlocul orașului care a dat țării cel mai mare istoric și savant, o casă rezistă de mai bine de două secole, parcă anume spre a ne aminti că, acolo unde rădăcinile putrezesc, tulpina rămâne fără viață iar rodul se usucă și cade.  
”Pe cine invităm la video” - Mineriada și botoșănenii, secvența care a făcut carieră: Ne dăm foc la toate autobuzele, asta a fost înţelegerea - FOTO&VIDEO
Greva minerilor din Lupeni, care în urmă cu o săptămână s-au blocat în subteran, a declanșat un adevărat remember istoric, televiziunile naționale întrecându-se în a redifuza imaginile care au îngrozit lumea la mijlocul anului 1990.
Nepoata lui Sadoveanu a debutat pe scena de la Botoșani, povestea unui interviu care a durat 500 de kilometri: S-a năpustit asupra mea să mă felicite și a refuzat să coboare
S-a bucurat de gloria lui, dar a și suferit după moartea scriitorului, când comuniștii nu au vrut să o mai știe în țară. O carieră în teatru începută la Botoșani, care continuă și astăzi, după zeci de ani de străinătate.
Sondaj
Ce alegeți între o deplasare cu un taxi și una cu un automobil Bolt?
Taxi
Bolt
Prefer altceva
Declaraţia zilei
„Am scos de trei ori la concurs postul de medic pediatrie neurologică și nu s-a înscris nimeni. Este într-adevăr cred o specialitate și mai rară. Rog pe toată lumea care are copii la facultate să aleagă la Rezidențiat aceast ...
starshiners.ro%20
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.9410 lei
USD
Dolarul SUA
5.0408 lei
CHF
Francul elveţian
5.0873 lei
GBP
Lira sterlină
5.6488 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.4791 lei
XAU
Gramul de aur
277.3997 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2572 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.1660 lei
AUD
Dolarul Australian
3.2373 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.6767 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2014 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6642 lei
Vremea
astăzi
Botosani
20.6 o C
Dorohoi
19.4 o C
Bucecea
19.9 o C
Darabani
19.0 o C
Saveni
19.9 o C
Ştefăneşti
22.5 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.