Botoşanii de altădată
Povestea dramatică a unei pianiste de geniu: ”Dacă pașii te poartă vreodată spre cimitirul de la bariera Suliței, oprește-te și la locul de veci al Ruselei!”

Destinul tulburător al fetei care ar fi putut scrie istorie în muzica secolului al XIX-lea nu s-a scris până la capăt. A murit înainte de a împlini 26 de ani. La înmormântare, Scipione Bădescu scria despre stingerea “celei mai gingașe și mai strălucitoare flori din grădina societății botoșănene”.

Elena (Rusela) Ciolac este înmormântată în Cimitirul Eternitatea din Botoşani. La peste 120 de ani de la moarte, bustul femeii realizat de C. Villa din Milano, și care era așezat pe obeliscul care-i veghează locul de veci, a fost furat. Peste încă un deceniu, numele său revine în atenție: ies la lumină compozițiile excepționale semnate Elena Ciolac, grație cercetărilor realizate de muzeograful dr. Ioan Iațcu, de la Muzeul de Istorie a Moldovei Iași.

 

Familia Ciolac era de origine armeană.  

 

”Exista un Ciolac, olar din Brașov, care se stabilește la Botoșani și practică negustoria. Armenii, în Imperiul Otoman, erau cei mai buni fierari, olari, ei făceau aceste lucruri manufacturate și de bună calitate. Tot ei le comercializau prin tot felul de rubedenii”,

muzeograf dr. Ioan Iațcu, de la Muzeul de Istorie a Moldovei Iași.

 

Elena (Rusela) Ciolac era fiica lui Ilie Ciolac (1840-1906). O familie care a dat țării și urbei noastre multe personalități, mai mult în sfera politicii. Ilie Ciolac a fost senator, apoi deputat, chiar și prefect de Botoșani. A murit la Viena, de unde a fost adus la Botoșani, fiind înmormântat la Cimitirul Eternitatea.

 

Ilie Ciolac a fost căsătorit cu o membră a familiei Foti (Eleonora). O căsnicie care se va destrăma, din păcate.

 

”Pe când copiii lui erau maturi, în viața cuplului se produce o ruptură. Ilie divorțează de soția lui, ea rămâne în Iași, se recăsătorește cu un magistrat, dar și el se recăsătorește cu o doamnă, Natalia Caniola. Această ruptură în cadrul familiei a produs o anumită degringoladă în viața Elenei Ciolac, i-a bulversat întregul echilibru emoțional”,

muzeograf dr. Ioan Iațcu, de la Muzeul de Istorie a Moldovei Iași.

 

Vorbim despre o familie foarte potentă din punct de vedere financiar, avea moșii foarte importante pe la Mândrești, Călugăreni.

 

”Valea Jijiei este cunoscută drept Bărăganul Moldovei. Aici se scoteau foarte multe produse agricole, se creșteau animale. Toate plecau către Bucovina austriacă, erau desfăcute pe piețele de acolo, banii rezultați în urma acestor tranzacții erau destul de mari. Aceste sume de bani îi ajutau pe unii boieri în aspirațiilor lor politice, pe alții în aspirațiile culturale, cum a fost și Elena Ciolac”,

muzeograf dr. Ioan Iațcu, de la Muzeul de Istorie a Moldovei Iași.

 

Astfel talentul tinerei avea să fie cultivat în Paris, unde a beneficiat de profesori străluciți. Rusela a devenit nu doar o interpretă de excepție, ci și o compozitoare cu har.

 

”Elena Ciolac îl precede pe George Enescu. Este perioada imediat apropiată de apariția lui Enescu. Nici George Enescu nu ar fi urmat acest curs fantastic în cariera sa dacă nu ar fi avut suportul financiar al familiei sale, în special al tatălui, care era administrator de moșie la Liveni. O zonă extraordinară din punct de vedere agricol, de aici veneau banii și deci posibilitatea ca Jurjac să fie trimis mai departe la studii. Nu se poate face o disociere între mediul economic și cel cultural”,

muzeograf dr. Ioan Iațcu, de la Muzeul de Istorie a Moldovei Iași.

 

Casa familiei Ciolac se deschidea adeseori pentru sindrofii care reuneau protipendada orașului. Elena strălucea, la propriu, nu doar prin educație și distincția vestimentară, ci și prin talentul muzical. Era o excelentă interpretă a marii muzici europene și nu numai. Casa se afla vizavi de Liceul Laurian, unde este astăzi internatul.

 

”Astăzi se mai vede doar un ciot de casă. Casa a fost cumpărată de stat tocmai pentru a fi internatul Liceului Laurian. Familia Ciolac era o promotoare a stilului arhitectural neogotic. Nu întâmplător, la Cimitirul Eternitatea, felinarele care flanchează mormântul tatălui Elenei Ciolac sunt realizate tot în stil neogotic”,

muzeograf dr. Ioan Iațcu, de la Muzeul de Istorie a Moldovei Iași.

 

 

 

 

În 1886, Rusela revine în Botoșani, unde se implică în activitățile culturale, fiind apreciată pentru talentul său muzical.

 

”Botoșaniul nu a fost un spațiu autarhic, un spațiu închis. Ci un oraș conectat la tot ceea ce înseamnă Occident. Putem spune că acest oraș a favorizat, a fost un cadru propice pentru activități artistice, deci nu întâmplător Elena Ciolac se implică și participă la baluri, la petreceri, la recepții politice, banchete, baluri mascate. Ea se implica și în zona filantropică. Atunci când ea cânta la seratele muzicale, sumele încasate erau dirijate către săraci”,

muzeograf dr. Ioan Iațcu, de la Muzeul de Istorie a Moldovei Iași.

 

De pildă, în 1886, când participă la un concert de binefacere, Elena Ciolac a interpretat lucrări de Chopin și Schumann, prilej cu care presa consemna starea și atmosfera serii, când artista ”a fost învinsă aplauze și de rechemările publicului”.

 

În 1889 se căsătorește cu Gheorghe Pillat, care avea moșia de la Hănești.

 

”Fratele lui Gheorghe Pillat  avea moșia de la Miorcani. Ion Pillat, poetul, era nepot al lui Gheorghe și al Elenei. Acest Gheorghe Pillat era foarte bogat, creștea cai de curse, pleca la Viena”,

muzeograf dr. Ioan Iațcu, de la Muzeul de Istorie a Moldovei Iași.

 

 


(Foto: muzeograf Ioan Iațcu)

 

 

Martor al căsătoriei celor doi a fost Scipione Bădescu...

”...un personaj foarte interesant. Poet, publicist, duelist... Scipione Bădescu a gravitat în jurul acestei familii Ciolac. Scria poezii pentru Elena, de pildă... Cununia s-a desfășurat la Biserica Uspenia”.

 

În 1891, în noaptea de 6 spre 7 februarie, pe fondul unor probleme de ordin familial, Elena Ciolac trece la cele veșnice, pe actul de deces fiind precizată o ”intoxicație cu sulf”. A lăsat în urmă un soț și un copil, pe Margareta.

 

”Gurile rele spune că a făcut un gest reprobabil. Nu știm ce informații să luăm în calcul. Avea 25 de ani. Viața ei a fost destul de scurtă. Monumentul pe care familia i l-a înălțat, la cimitir, a dispărut. Ce a mai rămas a fost doar soclul”,

muzeograf dr. Ioan Iațcu, de la Muzeul de Istorie a Moldovei Iași.

 

 


(Foto: muzeograf Ioan Iațcu)

 

 

„Cea mai strălucitoare floare din grădina societății botoșănene”

 

În noaptea de 6 spre 7 februarie, în anul 1891, tot orașul avea să afle că Elena (Rusela) s-a sinucis. Nimeni nu știa de ce. Scipione Bădescu, apropiat al familiei, anunța stingerea “celei mai gingașe și mai strălucitoare flori din grădina societății botoșănene”.

 

Toate felinarele de pe străzile parcurse de cortegiul funerar au fost îmbrăcate cu basmale de mătase neagră. În fruntea procesiunii se afla un steag multicolor cu înscrisul “Elena  Gh. Pillat” purtat de corpul sergenților de stradă.

 

Carul mortuar a fost împodobit cu cele mai frumoase și scumpe coroane care s-au văzut vreodată la Botoșani.

 

Au fost ținute discursuri funebre la domiciliul decedatei, la catedrala Uspenia și la cimitir, sicriul fiind urmat de membrii și prietenii familiei, practic de întreaga societate a boierimii și intelectualității, urmat de o “mare de oameni”.

 

”Cititorule, dacă pașii te poartă vreodată spre cimitirul de la bariera Suliței, oprește-te și la locul de veci al Ruselei! Aprindeți o lumânare și așezați o floare pe mormântul amenințat să intre în anonimat”, scrie Ştefan Ciubotaru în ”Monografia orașului Botoșani”.

 

Urmărește-ne și pe Google News

Florentina TONIȚĂ
Pământul bogat din Nordul sărac al României și o sărbătoare astăzi cu totul uitată - FOTO
În urmă cu 40-50 de ani, în duminica cea mai apropiată zilei de 6 august, în nordul județului Botoșani se sărbătorea Ziua Minerului.
Un botoșănean uriaș, necunoscut la el acasă: Cetățean de onoare al orașului, academician, a realizat primul transplant de măduvă osoasă din România
Botoșaniul și-a căpătat renumele de ”oraș al geniilor”. De la Eminescu până la Iorga, de la știință la poezie, urbea moldavă a dat țării și lumii minți luminate și vizionare.
Botoșăneanul care l-a ”ales” pe Cuza domn apoi l-a urmat în exil, s-a preocupat și de recunoașterea celor doi fii nelegitimi ai fostului domnitor
Istoriografia românească îl prezintă pe acest ilustru botoșănean drept prieten și colaborator al lui Alexandru Ioan Cuza. Iar adevărul nu este nicidecum departe.
Cum a ajuns tatăl lui Eminescu să fie ”închis” la mănăstire, după ce a botezat un viitor mire în biserica de la Ipotești
Destinul familiei Eminovici este unul deseori analizat, detalii de tot soiul apărând de-a lungul timpului, fie că vorbim despre surse credibile, științifice, ori dintre cele care fac mai degrabă obiectul senzaționalului.
Geniul exmatriculat din liceul botoșănean: Şi faţă de alţii şi faţă de mine însumi, nedreptatea mi-a fost totdeauna odioasă
Astăzi se împlinesc 151 de ani de la nașterea, la Botoșani, a celui mai mare istoric al românilor. 
În așteptarea unui moment istoric: Cum a mutat Iorga clopotnița Bisericii-simbol și documentul secret ascuns în zid acum mai bine de un secol - FOTO
Luna aceasta, orașul cunoscut de vreo jumătate de secol drept Târgul Doamnei - probabil cea mai frumoasă denumire pe care o poate primi o așezare - va consemna încă un moment istoric.
”Școala” de genii, locul din Botoșani care a dat țării minți luminate, de la academicieni la scriitori și pictori: Am devenit profesor, poate şi datorită acestei pregătiri iniţiale
Lumea academică este în doliu. Unul dintre cei mai mari lingviști ai țării - absolvent al unei școli botoșănene - a trecut la cele veșnice.
S-a stins un medic botoșănean - Trei generații, trei oameni de valoare, trei povești impresionante de viață - FOTO
O veste tristă ne-a reamintit povestea fascinantă a unei familii de botoșăneni. Un preot și doi medici, destine de excepție, care au scris istorie în teologie și în medicină.
Povestea unei spargeri cu autori neidentificați nici după 20 de ani și un obiect care leagă aproape misterios trei familii cu blazon
Un loc din nordul județului Botoșani are o poveste incredibilă, ce poate deveni oricând subiectul unui film documentar cu accente dramatice pe destinul unei familii care a dat țării politicieni de primă mână, scriitori de excepție, artiști și încă mulți oameni destoinici.
În căutarea bradului sădit de Iorga, martorul care s-a întors la Ipoteşti şi a murit în ziua comemorării lui Eminescu – GALERIE FOTO
A fost secretarul particular al lui Nicolae Iorga. Profesor la clasa palatină, unde învăța viitorul rege Mihai. A scris sute de studii și a semnat cărți ce s-au bucurat în timp de aprecierea multor oameni de seamă. Înainte de a muri a revenit la Ipotești, în căutarea bradului argintiu.
Cum îl sărbătoreau botoșănenii pe Enescu acum 90 de ani, o întâlnire emoționantă între un copil și un geniu al muzicii - FOTO               
După aproape un secol, Botoșanii nu mai au aproape nimic din gloria orașului de odinioară. Parfumul fostelor grădini ce concurau cu cele ale marilor capitale europene, casele modelate în linii arhitectonice care mai păstrează și astăzi, chiar în ruină fiind, parfumul de epocă, oamenii pentru care arta însemna mai mult decât colecții de fotografii lângă monumente suferinde... 
INTERVIU - Alexandru Hriscu și Botoșaniul de odinioară: Există o lipsă de patriotism local și o indiferență crasă la nivelul autorităților care ar trebui să se ocupe de patrimoniul orașului
”Această pagină tratează file din istoria vizuală și documentară a oraşului Botoşani din diferite surse documentare online sau offline. Pentru amintirea vremurilor trecute, tuturor botoșănenilor de pretutindeni”. Este descrierea uneia dintre cele mai urmărite și îndrăgite pagini din mediul virtual, Botoșaniul de odinioară.
În martie 1990 a aplanat conflictul de la Târgu Mureş, botoşăneanul lăudat de Vasile Milea care i-a refuzat pe ruşi şi l-a înfruntat de Iliescu
Erou sau ”personaj coleric”? Militar de carieră sau un simplu supus? Curajos sau dornic de afirmare? Poate că nici un alt general al Armatei Române nu a fost atât de controversat ca acest botoșănean care, dincolo de gradele militare, s-a bucurat și de distincții civile precum titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.
Un oraș la limita supraviețuirii: Industria glorioasă transformată în ruine, abandonată sau fărâmițată în doar câțiva ani
Locul care în urmă cu jumătate de secol producea utilaje și echipamente căutate în întreaga lume se mai mândrește, în anul de grație 2021, doar cu titlul de oraș cu cel mai curat aer din România.
Mințile luminate care au făcut istorie: Primul doctor în medicină din Moldova, botoșăneanul care a luptat cu varicela și a învins holera
În urmă cu 100, chiar 200 de ani, Botoșanii aveau parte de oameni cultivați, străluciți, îndrăzneți. Oameni care au luptat cu molime dintre cele mai cumplite și le-au învins.
Kilometrul zero al culturii naționale, locul din Botoșani pe care comuniștii voiau să îl declare ”rezervație de arhitectură urbană” – GALERIE FOTO
Locul nașterii poetului Mihai Eminescu. Biserica în care a fost botezat Mihai Eminescu. Vechi străzi de promenadă, clădiri care poartă în ziduri neștiute povești de dragoste sau secretele niciodată aflate ale comercianților de tot soiul. Un ansamblu urban unic în Moldova, o bogăție ignorată și abandonată astăzi.
”Copilul etern” al teatrului românesc a jucat pe scena de la Botoșani: A fost o perioadă fericită din viața mea / Îmi plăceau oamenii care umpleau până la refuz sălile de spectacol GALERIE FOTO
I se spune actrița-veselie, actrița-poveste. Însă, mai presus de toate, este ”copilul etern” al teatrului românesc. În acest an împlinește 80 de ani de viață, un destin de excepție, o carieră dedicată artei, o călătorie de șase decenii care a cotit, o vreme, și către Botoșani.
Cum petrecea Paștile anticomunistul condamnat la moarte și executat de Securitate la Botoșani / De ce americanii nu au mai ajuns niciodată
Condamnat la moarte de comuniști, s-a predat singur la Securitate, pentru a-și proteja familia. Folosit ca agent dublu, i-a trădat pe comuniști și s-a alăturat iarăși Rezistenței din munți. Prins din nou, a fost condamnat fără proces și împușcat pe poligonul Penitenciarului Botoșani.
Fostul director de la Europa Liberă, mărturisiri despre ”Botoșanii copilăriei mele”: Ne lumina și ne sfințea doar poezia lui Eminescu – GALERIE FOTO
”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!” Sunt cuvintele pe care părinții și bunicii noștri le-au ascultat ani la rând, cu urechea lipită de aparatul de radio, prin vocea celebră de la Vocea Americii sau Europa Liberă. Într-o vreme în care acest gest - ascultarea celor două posturi de radio - te putea duce în pușcăria comunistă...
Rana de pe obrazul Orașului Geniilor: Destinul dureros al casei care se prăbușește sub ochii noștri – GALERIE FOTO
În mijlocul orașului care a dat țării cel mai mare istoric și savant, o casă rezistă de mai bine de două secole, parcă anume spre a ne aminti că, acolo unde rădăcinile putrezesc, tulpina rămâne fără viață iar rodul se usucă și cade.  
Foarte intéressant articol . Ar fi frumos sa existe o rubrica specială destinată personalităților / istoria locurilor de alta data a Botoșanilor . Sunt foarte frumoase aceste istorisiri! Felicitari !
3 iulie 2022, 13:49
Sondaj
Sunt întemeiate grevele declanșate în noiembrie de salariații mai multor instituții din Botoșani?
Declaraţia zilei
„Este foarte important ca cei mici să petreacă timp de calitate în aer liber. Încurajăm acest obicei și transformăm spațiile de joacă destinate copiilor. De la începutul mandatului, am înființat ori reabilitat mai multe ...
answear.ro%20
inpuff.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.9672 lei
USD
Dolarul SUA
4.5844 lei
CHF
Francul elveţian
5.2499 lei
GBP
Lira sterlină
5.7927 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.1178 lei
XAU
Gramul de aur
298.5041 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2568 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3075 lei
AUD
Dolarul Australian
3.0155 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.3818 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2036 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6662 lei
Vremea
astăzi
Botosani
-0.9 o C
Dorohoi
0.2 o C
Bucecea
-1.1 o C
Darabani
-1.7 o C
Saveni
-0.7 o C
Ştefăneşti
3.0 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2023 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.