Botoşanii de altădată
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis

Cu câteva secole în urmă, cafenelele ce  se găsesc astăzi la tot pasul au pătruns prima dată în orașul moldav. Erau locurile unde se putea bea cafea, se jucau table, cărți și zaruri, se putea servi şi ceva dulce dar se și fuma tutun turcesc, iar oamenii stăteau ceasuri bune la discuții.

Prima cafenea de la Botoşani

 

Primele cafenele de la noi au aparţinut străinilor fie că erau turci, greci, evrei, armeni sau  bulgari. În 1820 se găsea o “cafine”  în Târgul Vechi,  în care se juca chiar și biliard. Deschisă de frații Neculai și Ștefan Focșăneanu, este prima atestată documentar. Mari aducătoare de venituri, până și președintele tribunalului, Manoil Vasilievici sau bogatul armean David Goilav și-au deschis astfel de localuri.
Negustorii cafegii s-au înmulţit într-un timp scurt, deoarece în 1832, numărul acestora ajunsese la 16. 

 

Omul care nu ştia cum să bea cafeaua

 

Tot din acea perioadă circulă povestea logofătului Tăutu, al domnului Bogdan cel Orb, fiul lui Ștefan cel Mare, căruia i s-a oferit o cafea în timp ce era în solie la sultan. Neștiind prea multe despre acest tip de băutură, a încercat s-o bea ca pe o ceașcă de apă. Bineînțeles, cafeaua  i-a fript limba și gura.

 

Cum arătau localurile 

 

Cum arata o cafenea a acelor timpuri e uşor de închipuit. În una din dughenile oraşului ce se înşirau una după ala ca mărgele pe aţă, scunde şi întunecoase, iluminate cu lumânări, amenajate cu măsuţe lucrate „din topor”, fără nicio faţă de masă, se putea bea o cafea sau o bragă, se putea servi şi ceva dulce, căci erau în acelaşi timp şi cofetării. Cei în vârstă jucau ore întregi cărţi şi biliard, fumându-şi în linişte luleaua umplută cu tutun turcesc. În faţa cafenelei se găsea amenajată ceea ce se numeşte astăzi o terasă, ferită deasupra de un acoperiş din stuf sau şindrilă ce apăra clienţii de soare şi ploi. 

 

Clientela cafenelelor centrale era alcătuită din boierimea mijlocie a oraşului şi negustorii înstăriţi, îmbrăcaţi în anterie lungi (caftane) până la pământ, purtând pe cap nişte işlice asemănătoare potcapurilor preoţeşti.
O asemenea scenă de cafenea de altădată a rămas imortalizată de pictorul Marcel Olinescu în albumul  „Botoşanii care se duc”, apărut în colaborare cu Aurel I. Gheorghiu, în 1927.

 

Cafeneaua de pe Unirii  şi petrecărețul ce bea vin pentru că nu avea apă

 

O interesantă şi frumoasă amintire a boemului Andronic Ţăranu se referă la existenţa cafenelelor botoşănene de altădată, din care se poate vedea că, într-un asemenea local, se putea bea şi un vin bun de care oraşul nu ducea lipsă.

 

Un vechi „arman” din familia numeroşilor Bolfoşi, Ion, i-a povestit bunicii sale, Maria Ţăranu, o scenă din viaţa unei cafenele: Unul dintre armenii botoşăneni, Andrei Tătaru „îţi petrecea viaţa mai mult într-o cafenea care era situată pe atunci unde este astăzi strada Unirii. Acolo se întâlneau mulţi bătrâni şi discutau de negustorii, căsătorii şi alte afaceri ale lor. Tinerilor nu le era permis să viziteze cafeneaua.

 

Şi bătrânii, nu rareori, făceau chefuri lungi şi late. Mai cu seamă, Andrei, care era decanul chefliilor, se plimba prin cafenea, cu paharul de vin în mână și lăutarii îi cântau cântecul său preferat:

 

"La fântâna lui Chitic/ N-avem apă nici un pic/ De aceea eu beu vin/ Vin, vin, vin și pelin"

 

Fântâna la care se face referire era considerată a fi cu cea mai bună apă potabilă pe vremuri. Însă petrecărețul spunea că a secat, iar vinul îl bea de nevoie, nu de altceva.Armeanul Andronic Ţăranu, a fost un demn urmaş al înaintaşului său, Andrei Tătaru, fiind remarcat ca unul dintre cei mai „petrecăreţi” din lumea bună a oraşului, cunoscut ca „sufletul” multor petreceri.

 

„Între cafenele”

 

În perioada interbelică, la capătul străzii Lemnăria Veche ce se sfârşea lângă biserica Sfântul Gheorghe şi poştă, se găseau câteva vestite cafenele, de aceea locul acesta se numea atunci „Între cafenele”. Nu existau terase sau mese aşezate în stradă ca în marile oraşe ale ţării. Erau nişte clădiri joase, fără etaj, gârbovite de ani, în care se întâlneau amatorii de cafea bună.

 

Cel mai renumit cafegiu, aşa cum reiese din monografia oraşului Botoşani de Ştefan Ciubotaru, a fost armeanul Senexerim Zarughian, urmat de Senexerim Zarughiane şi Dician Ardesian.

loading...
Începuturile presei la Botoşani: PRIMA publicație botoșăneană pusă sub semnul întrebării


 

DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Cătălina CHIRU
Geniul exmatriculat din liceul botoșănean: Şi faţă de alţii şi faţă de mine însumi, nedreptatea mi-a fost totdeauna odioasă
Astăzi se împlinesc 151 de ani de la nașterea, la Botoșani, a celui mai mare istoric al românilor. 
În așteptarea unui moment istoric: Cum a mutat Iorga clopotnița Bisericii-simbol și documentul secret ascuns în zid acum mai bine de un secol - FOTO
Luna aceasta, orașul cunoscut de vreo jumătate de secol drept Târgul Doamnei - probabil cea mai frumoasă denumire pe care o poate primi o așezare - va consemna încă un moment istoric.
”Școala” de genii, locul din Botoșani care a dat țării minți luminate, de la academicieni la scriitori și pictori: Am devenit profesor, poate şi datorită acestei pregătiri iniţiale
Lumea academică este în doliu. Unul dintre cei mai mari lingviști ai țării - absolvent al unei școli botoșănene - a trecut la cele veșnice.
S-a stins un medic botoșănean - Trei generații, trei oameni de valoare, trei povești impresionante de viață - FOTO
O veste tristă ne-a reamintit povestea fascinantă a unei familii de botoșăneni. Un preot și doi medici, destine de excepție, care au scris istorie în teologie și în medicină.
Povestea unei spargeri cu autori neidentificați nici după 20 de ani și un obiect care leagă aproape misterios trei familii cu blazon
Un loc din nordul județului Botoșani are o poveste incredibilă, ce poate deveni oricând subiectul unui film documentar cu accente dramatice pe destinul unei familii care a dat țării politicieni de primă mână, scriitori de excepție, artiști și încă mulți oameni destoinici.
În căutarea bradului sădit de Iorga, martorul care s-a întors la Ipoteşti şi a murit în ziua comemorării lui Eminescu – GALERIE FOTO
A fost secretarul particular al lui Nicolae Iorga. Profesor la clasa palatină, unde învăța viitorul rege Mihai. A scris sute de studii și a semnat cărți ce s-au bucurat în timp de aprecierea multor oameni de seamă. Înainte de a muri a revenit la Ipotești, în căutarea bradului argintiu.
Cum îl sărbătoreau botoșănenii pe Enescu acum 90 de ani, o întâlnire emoționantă între un copil și un geniu al muzicii - FOTO               
După aproape un secol, Botoșanii nu mai au aproape nimic din gloria orașului de odinioară. Parfumul fostelor grădini ce concurau cu cele ale marilor capitale europene, casele modelate în linii arhitectonice care mai păstrează și astăzi, chiar în ruină fiind, parfumul de epocă, oamenii pentru care arta însemna mai mult decât colecții de fotografii lângă monumente suferinde... 
INTERVIU - Alexandru Hriscu și Botoșaniul de odinioară: Există o lipsă de patriotism local și o indiferență crasă la nivelul autorităților care ar trebui să se ocupe de patrimoniul orașului
”Această pagină tratează file din istoria vizuală și documentară a oraşului Botoşani din diferite surse documentare online sau offline. Pentru amintirea vremurilor trecute, tuturor botoșănenilor de pretutindeni”. Este descrierea uneia dintre cele mai urmărite și îndrăgite pagini din mediul virtual, Botoșaniul de odinioară.
În martie 1990 a aplanat conflictul de la Târgu Mureş, botoşăneanul lăudat de Vasile Milea care i-a refuzat pe ruşi şi l-a înfruntat de Iliescu
Erou sau ”personaj coleric”? Militar de carieră sau un simplu supus? Curajos sau dornic de afirmare? Poate că nici un alt general al Armatei Române nu a fost atât de controversat ca acest botoșănean care, dincolo de gradele militare, s-a bucurat și de distincții civile precum titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.
Un oraș la limita supraviețuirii: Industria glorioasă transformată în ruine, abandonată sau fărâmițată în doar câțiva ani
Locul care în urmă cu jumătate de secol producea utilaje și echipamente căutate în întreaga lume se mai mândrește, în anul de grație 2021, doar cu titlul de oraș cu cel mai curat aer din România.
Mințile luminate care au făcut istorie: Primul doctor în medicină din Moldova, botoșăneanul care a luptat cu varicela și a învins holera
În urmă cu 100, chiar 200 de ani, Botoșanii aveau parte de oameni cultivați, străluciți, îndrăzneți. Oameni care au luptat cu molime dintre cele mai cumplite și le-au învins.
Kilometrul zero al culturii naționale, locul din Botoșani pe care comuniștii voiau să îl declare ”rezervație de arhitectură urbană” – GALERIE FOTO
Locul nașterii poetului Mihai Eminescu. Biserica în care a fost botezat Mihai Eminescu. Vechi străzi de promenadă, clădiri care poartă în ziduri neștiute povești de dragoste sau secretele niciodată aflate ale comercianților de tot soiul. Un ansamblu urban unic în Moldova, o bogăție ignorată și abandonată astăzi.
”Copilul etern” al teatrului românesc a jucat pe scena de la Botoșani: A fost o perioadă fericită din viața mea / Îmi plăceau oamenii care umpleau până la refuz sălile de spectacol GALERIE FOTO
I se spune actrița-veselie, actrița-poveste. Însă, mai presus de toate, este ”copilul etern” al teatrului românesc. În acest an împlinește 80 de ani de viață, un destin de excepție, o carieră dedicată artei, o călătorie de șase decenii care a cotit, o vreme, și către Botoșani.
Cum petrecea Paștile anticomunistul condamnat la moarte și executat de Securitate la Botoșani / De ce americanii nu au mai ajuns niciodată
Condamnat la moarte de comuniști, s-a predat singur la Securitate, pentru a-și proteja familia. Folosit ca agent dublu, i-a trădat pe comuniști și s-a alăturat iarăși Rezistenței din munți. Prins din nou, a fost condamnat fără proces și împușcat pe poligonul Penitenciarului Botoșani.
Fostul director de la Europa Liberă, mărturisiri despre ”Botoșanii copilăriei mele”: Ne lumina și ne sfințea doar poezia lui Eminescu – GALERIE FOTO
”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!” Sunt cuvintele pe care părinții și bunicii noștri le-au ascultat ani la rând, cu urechea lipită de aparatul de radio, prin vocea celebră de la Vocea Americii sau Europa Liberă. Într-o vreme în care acest gest - ascultarea celor două posturi de radio - te putea duce în pușcăria comunistă...
Rana de pe obrazul Orașului Geniilor: Destinul dureros al casei care se prăbușește sub ochii noștri – GALERIE FOTO
În mijlocul orașului care a dat țării cel mai mare istoric și savant, o casă rezistă de mai bine de două secole, parcă anume spre a ne aminti că, acolo unde rădăcinile putrezesc, tulpina rămâne fără viață iar rodul se usucă și cade.  
”Pe cine invităm la video” - Mineriada și botoșănenii, secvența care a făcut carieră: Ne dăm foc la toate autobuzele, asta a fost înţelegerea - FOTO&VIDEO
Greva minerilor din Lupeni, care în urmă cu o săptămână s-au blocat în subteran, a declanșat un adevărat remember istoric, televiziunile naționale întrecându-se în a redifuza imaginile care au îngrozit lumea la mijlocul anului 1990.
Nepoata lui Sadoveanu a debutat pe scena de la Botoșani, povestea unui interviu care a durat 500 de kilometri: S-a năpustit asupra mea să mă felicite și a refuzat să coboare
S-a bucurat de gloria lui, dar a și suferit după moartea scriitorului, când comuniștii nu au vrut să o mai știe în țară. O carieră în teatru începută la Botoșani, care continuă și astăzi, după zeci de ani de străinătate.
Tânărul Ceaușescu pe scena Teatrului ”Mihai Eminescu”, spectacolul ”monumental” care a adunat toată suflarea artistică a orașului - FOTO
În ianuarie 1978, Nicolae Ceaușescu împlinea 60 de ani de viață și nu mai puțin de 45 de ani de activitate revoluționară. De 11 ani conducea Partidul Comunist și ducea România ”pe cele mai înalte culmi ale socialismului”.
Cum arătau mătușile lui Eminescu și cum îl descrie pe Mihai chiar fratele său: Când râdea, râdea cu mare poftă, râs sincer – GALERIE FOTO
Sărăcia Botoșanilor, atât de des invocată în rapoarte, studii, statistici, nu ține doar de lipsa banilor, a investitorilor, a locurilor de muncă. Ci mai ales de lipsa de perspectivă atunci când vine vorba de a dezvolta și promova ceea ce există deja.
Sondaj
Credeți că se vor termina la timp lucrările la drumul Botoșani - Târgu-Frumos, adică la data de 12 mai 2023?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
"Mama, tata vor fi foarte fericiți. Ei m-au susținut întotdeauna în ceea ce fac. Dar modelul meu în viață a fost fratele meu. Mai mare cu trei ani, pompier de meserie, în el am văzut întotdeauna ambiție, perseverență",...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9090 lei
USD
Dolarul SUA
4.7494 lei
CHF
Francul elveţian
5.0470 lei
GBP
Lira sterlină
5.8036 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.5814 lei
XAU
Gramul de aur
273.2231 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2485 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2442 lei
AUD
Dolarul Australian
3.3726 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.7215 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2016 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6598 lei
Vremea
astăzi
Botosani
18.4 o C
Dorohoi
16.3 o C
Bucecea
18.0 o C
Darabani
15.7 o C
Saveni
16.6 o C
Ştefăneşti
18.6 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.