Botoşanii de altădată
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis

Cu câteva secole în urmă, cafenelele ce  se găsesc astăzi la tot pasul au pătruns prima dată în orașul moldav. Erau locurile unde se putea bea cafea, se jucau table, cărți și zaruri, se putea servi şi ceva dulce dar se și fuma tutun turcesc, iar oamenii stăteau ceasuri bune la discuții.

Prima cafenea de la Botoşani

 

Primele cafenele de la noi au aparţinut străinilor fie că erau turci, greci, evrei, armeni sau  bulgari. În 1820 se găsea o “cafine”  în Târgul Vechi,  în care se juca chiar și biliard. Deschisă de frații Neculai și Ștefan Focșăneanu, este prima atestată documentar. Mari aducătoare de venituri, până și președintele tribunalului, Manoil Vasilievici sau bogatul armean David Goilav și-au deschis astfel de localuri.
Negustorii cafegii s-au înmulţit într-un timp scurt, deoarece în 1832, numărul acestora ajunsese la 16. 

 

Omul care nu ştia cum să bea cafeaua

 

Tot din acea perioadă circulă povestea logofătului Tăutu, al domnului Bogdan cel Orb, fiul lui Ștefan cel Mare, căruia i s-a oferit o cafea în timp ce era în solie la sultan. Neștiind prea multe despre acest tip de băutură, a încercat s-o bea ca pe o ceașcă de apă. Bineînțeles, cafeaua  i-a fript limba și gura.

 

Cum arătau localurile 

 

Cum arata o cafenea a acelor timpuri e uşor de închipuit. În una din dughenile oraşului ce se înşirau una după ala ca mărgele pe aţă, scunde şi întunecoase, iluminate cu lumânări, amenajate cu măsuţe lucrate „din topor”, fără nicio faţă de masă, se putea bea o cafea sau o bragă, se putea servi şi ceva dulce, căci erau în acelaşi timp şi cofetării. Cei în vârstă jucau ore întregi cărţi şi biliard, fumându-şi în linişte luleaua umplută cu tutun turcesc. În faţa cafenelei se găsea amenajată ceea ce se numeşte astăzi o terasă, ferită deasupra de un acoperiş din stuf sau şindrilă ce apăra clienţii de soare şi ploi. 

 

Clientela cafenelelor centrale era alcătuită din boierimea mijlocie a oraşului şi negustorii înstăriţi, îmbrăcaţi în anterie lungi (caftane) până la pământ, purtând pe cap nişte işlice asemănătoare potcapurilor preoţeşti.
O asemenea scenă de cafenea de altădată a rămas imortalizată de pictorul Marcel Olinescu în albumul  „Botoşanii care se duc”, apărut în colaborare cu Aurel I. Gheorghiu, în 1927.

 

Cafeneaua de pe Unirii  şi petrecărețul ce bea vin pentru că nu avea apă

 

O interesantă şi frumoasă amintire a boemului Andronic Ţăranu se referă la existenţa cafenelelor botoşănene de altădată, din care se poate vedea că, într-un asemenea local, se putea bea şi un vin bun de care oraşul nu ducea lipsă.

 

Un vechi „arman” din familia numeroşilor Bolfoşi, Ion, i-a povestit bunicii sale, Maria Ţăranu, o scenă din viaţa unei cafenele: Unul dintre armenii botoşăneni, Andrei Tătaru „îţi petrecea viaţa mai mult într-o cafenea care era situată pe atunci unde este astăzi strada Unirii. Acolo se întâlneau mulţi bătrâni şi discutau de negustorii, căsătorii şi alte afaceri ale lor. Tinerilor nu le era permis să viziteze cafeneaua.

 

Şi bătrânii, nu rareori, făceau chefuri lungi şi late. Mai cu seamă, Andrei, care era decanul chefliilor, se plimba prin cafenea, cu paharul de vin în mână și lăutarii îi cântau cântecul său preferat:

 

"La fântâna lui Chitic/ N-avem apă nici un pic/ De aceea eu beu vin/ Vin, vin, vin și pelin"

 

Fântâna la care se face referire era considerată a fi cu cea mai bună apă potabilă pe vremuri. Însă petrecărețul spunea că a secat, iar vinul îl bea de nevoie, nu de altceva.Armeanul Andronic Ţăranu, a fost un demn urmaş al înaintaşului său, Andrei Tătaru, fiind remarcat ca unul dintre cei mai „petrecăreţi” din lumea bună a oraşului, cunoscut ca „sufletul” multor petreceri.

 

„Între cafenele”

 

În perioada interbelică, la capătul străzii Lemnăria Veche ce se sfârşea lângă biserica Sfântul Gheorghe şi poştă, se găseau câteva vestite cafenele, de aceea locul acesta se numea atunci „Între cafenele”. Nu existau terase sau mese aşezate în stradă ca în marile oraşe ale ţării. Erau nişte clădiri joase, fără etaj, gârbovite de ani, în care se întâlneau amatorii de cafea bună.

 

Cel mai renumit cafegiu, aşa cum reiese din monografia oraşului Botoşani de Ştefan Ciubotaru, a fost armeanul Senexerim Zarughian, urmat de Senexerim Zarughiane şi Dician Ardesian.

loading...
Începuturile presei la Botoşani: PRIMA publicație botoșăneană pusă sub semnul întrebării


 

DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Cătălina CHIRU
Povestea primului bust al lui Eminescu: 600 de studenți au asistat la dezvelire, defilare cu călăreți și muzică militară pe străzile orașului
Probabil că pentru prima dată, în cei peste 150 de ani de când există, Parcul ”Mihai Eminescu” este pustiu în cea mai frumoasă perioadă a anului, atunci când natura oferă cel mai frumos spectacol.
Medicii care au înfruntat moartea: ”Botoșani a înregistrat o scădere simțitoare a numărului de locuitori și paralizarea vieții economice și sociale”
Botoșanii nu au fost ocoliți de nenorociri. Însă aceste ținuturi au avut parte, în istorie, de ceva mai puternic decât orice epidemie: oameni valoroși care au înfruntat boala, care au dat piept cu moartea.
Istoria la feminin: De la Cornelia din Moldova la mucenița din Petru Vodă
Au fost mame, soții, iubite. Au fost medici, poete, artiste, creatoare de cuvânt și de frumos. Au suferit pentru Hristos. Din umbra timpului, străbat uneori până la noi prin faptele lor trecute.
Instituție de prestigiu încă necunoscută după aproape 70 de ani de activitate? Dacă nu ar fi avut loc atunci, nu știu dacă s-ar mai fi produs cândva
Istoria nescrisă creează confuzii. Însă atunci când și puținele date scrise conțin erori situația devine de-a dreptul dramatică pentru biografia unei comunități, a unui oraș.
Mărturii din iadul exterminărilor politice: ”Când mi-a văzut chipul schimonosit de durere, s-a luminat”
Închisoarea de la Botoşani a fost loc de exterminare a celor care, într-un fel sau altul, se opuneau regimului comunist.
”Aşa a debutat Enescu în viaţa mea, cu un unu la muzică, în cea de-a doua clasă a Liceului Laurian”
Cu greu ne putem imagina astăzi că pe scândura Teatrului Mihai Eminescu din Botoşani au jucat Calboreanu, Birlic, Tănase, Vraca, Bulandra. Că pe scena micului oraş moldav au urcat pentru a cânta Enescu, pentru a conferenţia Iorga.
Agaftonul Domnului Eminescu: Plâng pentru vărul meu, că a avut o viaţă zbuciumată şi a murit de tânăr! - GALERIE FOTO
În cimitirul de la Agafton odihnesc astăzi maicile Olimpiada, Sofia, Fevronia, surorile Ralucăi Eminovici, mama poetului, dar și Xenia, verișoara lui Mihai.
După 30 de ani, despre ce a fost sau n-a fost la Botoșani: Nu vedeţi că ne schimbăm cu totul? Asta-i revoluţie, băieţi, ţineţi-vă bine!
După 30 de ani – Revoluția la Botoșani: Crăciun, colinde, colindători. Altă viață! Diferite persoane de la noi din oraș își fac autocritica…
Nici bine nu a căzut comunismul, că la Botoșani începeau deja să apară probleme, chiar la adunarea de constituire a Consiliului Frontului Salvării Naționale: reproșuri, refuzuri, scoateri în relief a propriilor greutăți datorate vechiului regim.
inpuff.ro
Loading...
După 30 de ani - Botoșănenii lui Ceaușescu: Cozi enorme la ulei, zahăr, lapte. Jigniri, ironii, lupte, bătăi. Greu, foarte greu. Umilitor!
În ziua în care Nicolae Ceaușescu a vizitat Botoșaniul, o gospodină a lăsat ferestrele casei deschise și a plecat în oraș. Curățase parchetul și voia să aerisească. Seara, când s-a întors acasă, toate ferestrele erau închise. Pe dinăuntru!
După 30 de ani - Moș Gerilă aduce cadouri în parcul orașului, un Crăciun cu fulgere și tunete la Botoșani: Oare ce ne rezervă anul ce va începe? Să fim optimiști sau pesimiști?
Cu un an înainte de Crăciunul lui 1989, pe 25 decembrie 1988, la Botoșani se petrecea un lucru ieșit din comun. Bătrânii spuneau că nu prinseseră o asemenea grozăvie în toată viața lor…
După 30 de ani - Bancurile botoșănenilor despre Ceaușescu, concerte și spectacole, însemnări din comunismul întunecat: Ajutaţi-mă să mor!
Deşi astăzi pare un lucru neînsemnat, înainte de 1989 scrisul te putea duce direct în închisoare. Pentru că a consemna întâmplări care incriminau regimul însemna condamnare sigură.
Ceaușescu reales, CUM au trimis botoșănenii la București 1.700 de telegrame și povestea mașinii de scris: Ai grijă ce faci cu ea, cine scrie la ea, că intrăm la zdup - FOTO
Și înainte de 1989, procesul de votare era precedat de o campanie electorală. Însă ea se desfăşura sub alte reguli.
Ziua neagră din istoria Liceului Laurian: MARELE INCENDIU care a mistuit zeci de mii de cărți, dosare și drapelul școlii
Palatul Liceului Laurian adăpostea cea mai mare bibliotecă din orașul Botoșani din vremurile acelea.
Loading...
Botoșănenii și Operațiunea 1111: Această experiență trebuie să ne îngrozească și să ne facă să luăm din vreme toate măsurile
A fost cea mai amplă acțiune de evacuare din istoria militară și civilă a României. A purtat numele de cod Operațiunea 1111 și a implicat întreaga suflare, de la șeful statului până la cel din urmă român.
MEMORIAL Enescu: Tovarășii au dărâmat și reconstruit casa, au pietruit drumul, dar nu au vrut să audă de parastas
În vreme ce Suceava şi Iaşi au construit teatre, săli de spectacole somptuoase, cinematografe, amfiteatre şi tot soiul de obiective menite să ridice calitatea vieţii şi nivelul de educaţie al cetăţenilor, botoşănenii au fost martori ai prăbuşirii.
MISTERUL ascuns din nordul Botoșanilor și cel mai mare proces din istoria României moderne, cu Titu Maiorescu avocat - GALERIE FOTO
Povestea începe în urmă cu aproape două secole și continuă și astăzi, prin pașii turiștilor care calcă nedumeriți pe un tărâm ce pare să nu mai aparțină nimănui.
Cea mai VECHE biserică din Botoşani: A fost înzestrată cu moşii, heleşteie şi mori şi o impresionantă necropolă
Este o mărturie a istoriei şi una dintre cele mai importante edificii din judeţul Botoşani.
PRIMUL spital construit la Botoşani: Toţi pacienţii erau trataţi gratis, indiferent de naţionalitate
Cea de-a doua unitate medicală, înfiinţată mulţi ani mai târziu în Botoşani, a fost Spitalul I.Mavromati.
„Dare la semn” – PRIMA competiţie sportivă organizată la Botoşani, pe un poligon improvizat din bariera Suliţa
De când fac botoşănenii sport? Răspunsul îl găsim în documentele arhivelor din august 1868, când a început să se practice tirul sub îndrumarea militarilor.
Loading...
zenda.ro
Loading...
inpuff.ro
Sondaj
Credeți că se va găsi vaccin contra coronavirusului?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„În condiţiile în care avem o evoluţie normală, condiţiile de distanţare sunt respectate, avem mall-urile, în condiţiile în care avem o evaluare normală evitând aglomeraţiile populaţionale, se pot deschide. Încep competi ...
starshiners.ro%20
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.8387 lei
USD
Dolarul SUA
4.3203 lei
CHF
Francul elveţian
4.5005 lei
GBP
Lira sterlină
5.4094 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9642 lei
XAU
Gramul de aur
237.1382 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2477 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3998 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9737 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1952 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1808 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6490 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.