Botoşanii de altădată
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis

Cu câteva secole în urmă, cafenelele ce  se găsesc astăzi la tot pasul au pătruns prima dată în orașul moldav. Erau locurile unde se putea bea cafea, se jucau table, cărți și zaruri, se putea servi şi ceva dulce dar se și fuma tutun turcesc, iar oamenii stăteau ceasuri bune la discuții.

Prima cafenea de la Botoşani

 

Primele cafenele de la noi au aparţinut străinilor fie că erau turci, greci, evrei, armeni sau  bulgari. În 1820 se găsea o “cafine”  în Târgul Vechi,  în care se juca chiar și biliard. Deschisă de frații Neculai și Ștefan Focșăneanu, este prima atestată documentar. Mari aducătoare de venituri, până și președintele tribunalului, Manoil Vasilievici sau bogatul armean David Goilav și-au deschis astfel de localuri.
Negustorii cafegii s-au înmulţit într-un timp scurt, deoarece în 1832, numărul acestora ajunsese la 16. 

 

Omul care nu ştia cum să bea cafeaua

 

Tot din acea perioadă circulă povestea logofătului Tăutu, al domnului Bogdan cel Orb, fiul lui Ștefan cel Mare, căruia i s-a oferit o cafea în timp ce era în solie la sultan. Neștiind prea multe despre acest tip de băutură, a încercat s-o bea ca pe o ceașcă de apă. Bineînțeles, cafeaua  i-a fript limba și gura.

 

Cum arătau localurile 

 

Cum arata o cafenea a acelor timpuri e uşor de închipuit. În una din dughenile oraşului ce se înşirau una după ala ca mărgele pe aţă, scunde şi întunecoase, iluminate cu lumânări, amenajate cu măsuţe lucrate „din topor”, fără nicio faţă de masă, se putea bea o cafea sau o bragă, se putea servi şi ceva dulce, căci erau în acelaşi timp şi cofetării. Cei în vârstă jucau ore întregi cărţi şi biliard, fumându-şi în linişte luleaua umplută cu tutun turcesc. În faţa cafenelei se găsea amenajată ceea ce se numeşte astăzi o terasă, ferită deasupra de un acoperiş din stuf sau şindrilă ce apăra clienţii de soare şi ploi. 

 

Clientela cafenelelor centrale era alcătuită din boierimea mijlocie a oraşului şi negustorii înstăriţi, îmbrăcaţi în anterie lungi (caftane) până la pământ, purtând pe cap nişte işlice asemănătoare potcapurilor preoţeşti.
O asemenea scenă de cafenea de altădată a rămas imortalizată de pictorul Marcel Olinescu în albumul  „Botoşanii care se duc”, apărut în colaborare cu Aurel I. Gheorghiu, în 1927.

 

Cafeneaua de pe Unirii  şi petrecărețul ce bea vin pentru că nu avea apă

 

O interesantă şi frumoasă amintire a boemului Andronic Ţăranu se referă la existenţa cafenelelor botoşănene de altădată, din care se poate vedea că, într-un asemenea local, se putea bea şi un vin bun de care oraşul nu ducea lipsă.

 

Un vechi „arman” din familia numeroşilor Bolfoşi, Ion, i-a povestit bunicii sale, Maria Ţăranu, o scenă din viaţa unei cafenele: Unul dintre armenii botoşăneni, Andrei Tătaru „îţi petrecea viaţa mai mult într-o cafenea care era situată pe atunci unde este astăzi strada Unirii. Acolo se întâlneau mulţi bătrâni şi discutau de negustorii, căsătorii şi alte afaceri ale lor. Tinerilor nu le era permis să viziteze cafeneaua.

 

Şi bătrânii, nu rareori, făceau chefuri lungi şi late. Mai cu seamă, Andrei, care era decanul chefliilor, se plimba prin cafenea, cu paharul de vin în mână și lăutarii îi cântau cântecul său preferat:

 

"La fântâna lui Chitic/ N-avem apă nici un pic/ De aceea eu beu vin/ Vin, vin, vin și pelin"

 

Fântâna la care se face referire era considerată a fi cu cea mai bună apă potabilă pe vremuri. Însă petrecărețul spunea că a secat, iar vinul îl bea de nevoie, nu de altceva.Armeanul Andronic Ţăranu, a fost un demn urmaş al înaintaşului său, Andrei Tătaru, fiind remarcat ca unul dintre cei mai „petrecăreţi” din lumea bună a oraşului, cunoscut ca „sufletul” multor petreceri.

 

„Între cafenele”

 

În perioada interbelică, la capătul străzii Lemnăria Veche ce se sfârşea lângă biserica Sfântul Gheorghe şi poştă, se găseau câteva vestite cafenele, de aceea locul acesta se numea atunci „Între cafenele”. Nu existau terase sau mese aşezate în stradă ca în marile oraşe ale ţării. Erau nişte clădiri joase, fără etaj, gârbovite de ani, în care se întâlneau amatorii de cafea bună.

 

Cel mai renumit cafegiu, aşa cum reiese din monografia oraşului Botoşani de Ştefan Ciubotaru, a fost armeanul Senexerim Zarughian, urmat de Senexerim Zarughiane şi Dician Ardesian.

loading...
Începuturile presei la Botoşani: PRIMA publicație botoșăneană pusă sub semnul întrebării


 

DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Străzile de odinioară ale Botoşanilor: Înghesuială la modernizarea drumurilor pline de gropi ale oraşului
Până pe la 1820 nu s-a acordat nicio atenţie străzilor oraşului, care au apărut fără nicio cât de mică idee de sistematizare, de modernizare. Înguste, întortocheate, pline de praf în timpul secetos, pline de gropi cu apă şi desfundate în timpul ploilor, dădeau oraşului un aspect neplăcut, fapt remarcat, nu o singură dată, de cei ce păşeau pentru prima dată în oraş.
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă
Botoşanii, oraşul patriarhal de altădată, a fost numit adesea, pe drept cuvânt, oraş al grădinilor. Când, în veacul trecut şi începutul celui actual, boierii şi-au construit frumoasele lor case, în special în partea de vest a oraşului, au avut grijă să-şi amenajeze minunate parcuri cu ajutorilor grădinarilor unguri, italieni şi germani.
PRIMUL hotel construit la Botoşani: Eminescu a dat o petrecere acolo şi s-a îndrăgostit de o blondă
Primele hoteluri  au apărut în peisajul botoşănean la jumătatea secolului trecut.Odată cu creşterea economică a oraşului, s-a simţit nevoia unor localuri cu camere mobilate care să fie închiriate, de obicei cu ziua, numeroşilor călători sosiţi la noi în oraş.
LEGENDA Morii de la Ionăşeni: Au botoşănencele astea un fel al lor care te prinde în lanţ. Şi-apoi fac din tine ce vor...
Pe sub labirintul de nuci bătrâni, coborâm la Stăuceni. Urmând şoseaua peste dealuri se deschide drumul care duce la Ionăşeni. Legenda spune, că sub umbra pădurilor bătrâne, a fost o moară…
Legenda Dorohoiului: Bărbatul care a alergat toată viaţa după o…himeră
Legenda Dorohoiului, ca având un sâmbure de adevăr, este susţinută de afirmaţia anonimului autor al cronicii Huru, care numea Dorohoiul – Doroca.
Legenda Târgului Nou: UNDE a fost cel „dintâi port pe uscat” la Botoşani
Oamenii locului spun că ar fi fost chiar „capitala“ secretă a Moldovei acum 200 de ani.
Legenda Botoşaniului: Un copil sărac şi fără tată a dat numele oraşului 
Cea mai elocventă ilustrare a importanţei şi vechimii Botoşanilor, ca aşezare, o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la marginea oraşului, datând din perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent de sub conducerea lui Burebista.
Doi fraţi orfani din Botoşani, care au impresionat un neam întreg, ARŞI DE VII în flăcări 
La marginea unui sat din Botoşani, pe un deal de unde se lua pământ pentru lipitul caselor, sătenii au dat peste  nişte rămăşiţe.
Târgul morţii : EPIDEMIA care a secerat sate întregi din Botoşani
Una dintre cele mai violente epidemii a creat panică în mai multe sate botoşănene.
Femeia care a dat GRATIS terenuri pentru case mai multor botoşăneni: CINE au fost norocoşii
Drama unei femei, spune legenda, a schimbat multe vieţi la Botoşani.
Descoperire ULUITOARE : Botoşăneanul care a dat peste o adevărată COMOARĂ în timp ce era la vânătoare
Într-o comună din Botoşani, un bărbat plecat la vânătoare a făcut o descoperire incredibilă.
Pungă cu bani găsită într-o scorbură de copac din Agafton: CE a făcut bărbatul cu toată averea
Multe şi minunate privelişti are de văzut călătorul la Agafton, acel colţ de lume ce adăposteşte un cămin de bătrâni.
Casă celebră din Botoşani şi nevastă PIERDUTE la un joc de cărţi: De amar, proprietarul şi-a luat zilele
Miză uriaşă la un simplu joc de cărţi.
Mărturisiri EMOŢIONANTE în noaptea de Înviere: O fată de o frumuseţe IZBITOARE a dat numele unei localităţi din Botoşani
Între dealuri, păduri şi apa Siretului îşi duce existenţa multiseculară o aşezare atestată documentar în anul 1400, cu vestigii din epoca migraţiilor şi din secolul XV-lea.
COMOARA ascunsă de la Ştiubeni: Femeie UCISĂ pentru tot ce avea mai scump pe lume
Mai sus de Săveni, pe apa Başeului, în comuna Ştiubeni, judeţul Botoşani este o casă aproape pătrată. Cu verandă de jur împrejur şi scară de piatră la intrare.
Cel mai cunoscut iaz din Botoşani învăluit în MISTER: Tânăr înecat înainte de nuntă, după ce l-au ajuns „blestemele” unei fete
Atestat documentar în vremea lui Gheorghe Ştefan, renumit în zilele noastre prin crapii săi, cunoscutul iaz botoşănean este cel mai mare din Podişul Moldovei.
Bogătanii Botoşaniului prădaţi de o ceată de haiduci pe drumul spre Iaşi : Un botoşănean le-a venit de hac într-un mod INCREDIBIL
Într-o vreme, piatra cea mare de pe Runc era loc de strajă unor haiduci care ţineau calea bogătanilor ce mişunau pe drumul dinspre Târgul Iaşilor. 
Pădurea BLESTEMATĂ de la Botoşani: Locul unde încă se aud zgomote sinistre şi gemete în toiul nopţii
La marginea Botoşanilor, pe drumul care duce la Stânca Doamnei se urcă în pantă lină. În dreapta se întind umbre de stejari seculari. 
Masa Tâlharilor de la Botoşani: Locul blestemat unde un bărbat a fost DECAPITAT
Pe culmea unui păduri din Botoşani, veghează Legendara Masă a tâlharilor, o piatră misterioasă prin dimensiunile ei: şase metri în lungime, trei în lăţime şi înălţime.
Din legendele Botoşanilor: Eminescu şi-a construit fântână la Botoşani cu ajutorul unui bărbat acuzat de omor
Prin deceniul cinci al secolului nostru, după Movila din Grădina publică de odinioară, Parcul Mihai Eminescu de astăzi, se mai vedea o fântână părăsită căreia localnicii mai vechi îi spuneau Fântâna lui Mihai Eminescu.
Sondaj
Cu cine votați la alegerile europarlamentare?
ALDE
PMP
PNL
Pro România
PSD
USR
Nu merg la vot
Declaraţia zilei
”Parlamentul European nu este o adunătură de măicuțe de mănăstire. Este un loc în care se ciocnesc interesele, toate țările știu să își promoveze interesele și să le apere. Așa vreau să facă și colegii mei, în așa fel ...
astratex.ro
otter.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.7607 lei
USD
Dolarul SUA
4.2653 lei
CHF
Francul elveţian
4.2267 lei
GBP
Lira sterlină
5.4399 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.8755 lei
XAU
Gramul de aur
174.7624 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2376 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4589 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9528 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1737 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1847 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6375 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.