Botoşanii de altădată
Străzile de odinioară ale Botoşanilor: Înghesuială la modernizarea drumurilor pline de gropi ale oraşului

Până pe la 1820 nu s-a acordat nicio atenţie străzilor oraşului, care au apărut fără nicio cât de mică idee de sistematizare, de modernizare. Înguste, întortocheate, pline de praf în timpul secetos, pline de gropi cu apă şi desfundate în timpul ploilor, dădeau oraşului un aspect neplăcut, fapt remarcat, nu o singură dată, de cei ce păşeau pentru prima dată în oraş.

Botoşaniul de odinioară – un sat mai răsărit

Călătorul străin ce intra prin una din bariere avea impresia că se află într-un sat mai răsărit. Deoparte şi de alta a străzilor, case şi bordeie sărăcăcioase. Pe străzi, la tot pasul, întâlneai cârduri de orătenii, în deosebi raţe şi gâşte ce se bălăceau în băltoacele din mijlocul străzilor. Pe sub garduri păşteau animalele. Caii şi vacile ajungeau cu păscutul până aproape de centrul oraşului. Câinii vagabonzi şi chiar din cei cu stăpâni, colindau nestingheriţi uliţele, în căutare de hrană.

 

Această situaţie a determinat pe poliţiaiul oraşului, C. Placa, să înainteze Primăriei, la 22 aprilie 1875, un raport prin care cerea înfiinţarea unui ocol în care să fie închise animalele „de pripas”, pentru care să se perceapă amenzi. Astfel, „este oprită cu desăvârşire vagabondarea a orice soi de vite pe stradă, cei care găsindu-se se vor prinde iar pe proprietarii unor asemenea  animale se vor pune la amendă conform Legii.” nota Ştefan Ciubotariu în Monografia oraşului Botoşani.

 

Primele preocupări de modernizare a străzilor 

 

Primele preocupări de sistematizare a străzilor au început după 1820, când au avut loc schimburi de locuri (grădini) între proprietari, pentru deschiderea de uliţe, exproprieri de utilitate publică făcute de autorităţile locale, alinieri, lărgiri de străzi. În aceste sens, s-au eliberat la cererea autorităţilor şi locuitorilor trei hrisoave domneşti, ce cuprind informaţii detaliate despre modernizarea străzilor ce-au avut loc în acea perioadă.

 

Ultimul hrisov a hotărât noi taxe ce urmau a fi taxate de obştea târgului, care se constituiau apoi în venituri proprii: două parale pentru carele ce intrau în oraş cu marfă, zece parale pentru o vadră de rachiu, holercă şi păcură, 2 lei pentru o bute cu vin, zece parale pentru vadra de rachiu şi holercă ce se fabrica în oraş.

 

Mai târziu, în 1822, s-a introdus pentru prima dată prestaţia obligatorie a locuitorilor ce erau obligaţi să lucreze la amenajarea uliţelor după cum urmează: birnicii de mahalale şi scutiţii trebuiau să lucreze cinci zile pe an, cei care posedau care cu boi sau căruţe cu cai, urmau să le folosească şi pe acestea.

 

„Batacurile (mocirlele) constituiau cea mai mare nenorocire a străzilor. În sezonul ploios, căruţele şi trăsurile intrau în apă şi noroi până la butucul roţilor de unde se putea ieşi cu mare greutate. În 1833 s-a încercat astuparea lor de către Eforie, încheindu-se un contract cu locuitorii din satul Vorniceni, prin care aceştia s-au angajat să care moloz cu 30 care cu boi, de două ori pe zi.”

 

Prima acţiune de modernizare se pare a fi cumpărarea , în 1830, de la hatmanul Teodorache Studza a unui lot, cu 140 de galbeni, necesar pentru deschiderea unui drum care să ducă până în piaţa târgului. În 1833, Eforia avea amenajate câteva drumuri noi, a căror batacuri au fost astupate cu moloz rezultat din demolarea bisericii Sf. Acsinte. În acelaşi timp s-a trecut şi la pietruirea pieţei.

 

 „Uliţa podită”

 

Botoşaniul a avut şi o stradă podită cu scânduri. Eforia raporta Departamentului că strada centrală s-a început a se podi cu scânduri în anul 1833, avea o lungime de 25 de stânjeni şi o lăţime de doi stânjeni şi două palme. Nu după mult  timp s-a stricat „şi la vremuri de sloată nu numai că trecătorii cu sloboda nu pot umbla, dară şi trăsurile apoi nici cum”. Prin urmare, s-a renunţat la ideea de a mai reface străzile în acest mod.

 

Starea dezastruoasă a uliţelor 

 

În 1855, va descinde în oraş Mihai Sturdza, în drumul său spre Mihăileni, care va constata starea dezastruoasă a uliţelor Botoşaniului. A propus Eforiei să găsească un sat de 40 de oameni care să lucreze la repararea şi întreţinerea străzilor. Eforia urma să suporte birul ce-l datora acel sat. Acelaşi domn a catadixit să se plimbe pe jos, prin oraş şi să ajungă chiar într-o mahala, unde a observat că uliţele sunt strâmte şi strâmbe din cauza locuitorilor care au mutat gardurile spre mijlocul străzilor, în dorinţa de a-şi mări grădinile.

 

Domnul a ordonat Eforiei ca toate gardurile ieşite în linie să fie distruse de către poliţie, atât în centru cât şi în mahalale. Cu toate măsurile luate de conducerea oraşului, starea uliţelor botoşănene nu s-a îmbunătăţit prea mult. Starea jalnică a drumurilor împiedica aprovizionarea oraşului cu mărfuri, ducea la accidentarea animalelor şi , ce era mai important, la împuţinarea negustorilor.

 

Denumirea oficială a străzilor

 

La Botoşani, s-a folosit mai întâi numerotarea caselor şi apoi denumirea oficială a străzilor. În decembrie 1884, Ministerul de Interne făcea cunoscut Primăriei că, deoarece urma să  aibă loc un recesământ al populaţiei, era nevoie să treacă imediat la denumirea străzilor şi numerotarea caselor. Străzile acestea, numite pe  atunci uliţe, hufiţe, drumuri şi „botezate” ad-hoc fără nicio hotărâre administrativă, au supravieţuit până după 1890, când Primăria a atribuit fiecărei străzi câte un nume. 

 

În ceea ce priveşte actuala stradă principală, Calea Naţională, se poate face precizarea că ea a purtat câteva denumiri: Drumul Dorohoiului, Drumul Hotinului, Uliţa Veche, Uliţa cea Mare, Strada Mare.
În privinţa denumirii străzilor, botoşănenii s-au dovedit traditionalisti. Mai există astăzi fparte multe străzi de atunci care şi-au păstrat numele: Cuza-Vodă, Ştefan cel Mare, Alexandru cel Bun, Dragoş-Vodă, Vasile Lupu, M. Kogălniceanu, Marchian, unirii, Independenţei, Călugăreni, Griviţa, Tătarilor, Viilor etc.

 

Oferte din toată ţara pentru modernizarea străzilor oraşului

 

Problema modernizării străzilor a fost pusă serios în Consiliul comunal abia în 1872 de către primarul C.I. Placa, când s-au luat unele hotărâri importante, printre care alocarea sumelor încasate din „veniturile prestărilor şi jugăritului” în valoare de 2.000 galbeni pe an. Dându-şi seama că lucrările vor reclama sume uriaşe şi că ele nu vor putea fi executate prin forţe locale, Primăria a propus în 1873 concesionarea lucrărilor prin licitaţie la nivel naţional şi împrumuturi bancare.

 

În urma publicării hotărârii în Monitorul Oficial, au început să sosească la Botoşani, din toată ţara, oferte care mai de care îmbietoare: H.K. Iassinchi din Iaşi ce oferea să paveze străzile cu asfalt, o societate ango-austrică din Cernăuţi propunerea asfaltarea cu calcit bituminos, cum s-a procedat la Viena, două oferte au mai venit din Iaşi (Otto Beilig şi Dimitrie Anghel), alte două din Bucureşti (Iam Freudi şi firma Freind), una din Galaţi (F. Dumares).

 

Bancherul care s-a oferit să împrumute Primăriei o sumă uriaşă de bani

 

Se vede treaba că se putea câştiga bani mulţi la o asemenea lucrare. Bancherul botoşănean H. Gutman s-a oferit să împrumute suma uriaşă de 1.000.000 de lei pe termen de 6-7 ani, cu dobândă de 2 % şi comision de  1%. Primăria urma să garanteze împrumuturi prin veniturile sale şi toată averea imobilă. Până la urmă Primăria a renunţat la aceste planuri de anvergură. Modernizarea reţelei stradale centrale a început în 1890, sub primariatul lui Ilie (Luţă) Ciolac. Acesta, într-un singur an, a expropriat 18 locuitori pentru alinierea unor străzi pentru a deschide altele noi. În 1891 au avut loc alte 14 exproprieri, iar în 1895, 19. Aceste lucrări de modernizare au durat până în preajma Primului Război Mondial.

 

„Lada de gunoi a oraşului”

 

Oraşul devenea tot mai arătos, mai curat, mai împodobit cu edificii impunătoare. O notă discordantă o făcea Cacaina, ce-şi avea izvorul chiar în faţa frumosului local al Primăriei şi care constituia „lada de gunoi” a oraşului. S-a impus asanarea pârăului care a avut loc în cursul anului 1899. A fost o lucrare de mari proporţii, având în vedere mijloacele de atunci pentru săpatul şi transportul pământului, care n-ar fi putut fi executată decât de lipovenii oraşului. În felul acesta a dispărut legendarul Pod de Piatră, de la care a rămas doar numele. Şi numele primarului: Jules Ciolac.

loading...
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis

 

DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Legenda Dorohoiului: Bărbatul care a alergat toată viaţa după o…himeră
Legenda Dorohoiului, ca având un sâmbure de adevăr, este susţinută de afirmaţia anonimului autor al cronicii Huru, care numea Dorohoiul – Doroca.
Legenda Târgului Nou: UNDE a fost cel „dintâi port pe uscat” la Botoşani
Oamenii locului spun că ar fi fost chiar „capitala“ secretă a Moldovei acum 200 de ani.
Legenda Botoşaniului: Un copil sărac şi fără tată a dat numele oraşului 
Cea mai elocventă ilustrare a importanţei şi vechimii Botoşanilor, ca aşezare, o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la marginea oraşului, datând din perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent de sub conducerea lui Burebista.
Doi fraţi orfani din Botoşani, care au impresionat un neam întreg, ARŞI DE VII în flăcări 
La marginea unui sat din Botoşani, pe un deal de unde se lua pământ pentru lipitul caselor, sătenii au dat peste  nişte rămăşiţe.
Târgul morţii : EPIDEMIA care a secerat sate întregi din Botoşani
Una dintre cele mai violente epidemii a creat panică în mai multe sate botoşănene.
Femeia care a dat GRATIS terenuri pentru case mai multor botoşăneni: CINE au fost norocoşii
Drama unei femei, spune legenda, a schimbat multe vieţi la Botoşani.
Descoperire ULUITOARE : Botoşăneanul care a dat peste o adevărată COMOARĂ în timp ce era la vânătoare
Într-o comună din Botoşani, un bărbat plecat la vânătoare a făcut o descoperire incredibilă.
Pungă cu bani găsită într-o scorbură de copac din Agafton: CE a făcut bărbatul cu toată averea
Multe şi minunate privelişti are de văzut călătorul la Agafton, acel colţ de lume ce adăposteşte un cămin de bătrâni.
Casă celebră din Botoşani şi nevastă PIERDUTE la un joc de cărţi: De amar, proprietarul şi-a luat zilele
Miză uriaşă la un simplu joc de cărţi.
Mărturisiri EMOŢIONANTE în noaptea de Înviere: O fată de o frumuseţe IZBITOARE a dat numele unei localităţi din Botoşani
Între dealuri, păduri şi apa Siretului îşi duce existenţa multiseculară o aşezare atestată documentar în anul 1400, cu vestigii din epoca migraţiilor şi din secolul XV-lea.
COMOARA ascunsă de la Ştiubeni: Femeie UCISĂ pentru tot ce avea mai scump pe lume
Mai sus de Săveni, pe apa Başeului, în comuna Ştiubeni, judeţul Botoşani este o casă aproape pătrată. Cu verandă de jur împrejur şi scară de piatră la intrare.
Cel mai cunoscut iaz din Botoşani învăluit în MISTER: Tânăr înecat înainte de nuntă, după ce l-au ajuns „blestemele” unei fete
Atestat documentar în vremea lui Gheorghe Ştefan, renumit în zilele noastre prin crapii săi, cunoscutul iaz botoşănean este cel mai mare din Podişul Moldovei.
Bogătanii Botoşaniului prădaţi de o ceată de haiduci pe drumul spre Iaşi : Un botoşănean le-a venit de hac într-un mod INCREDIBIL
Într-o vreme, piatra cea mare de pe Runc era loc de strajă unor haiduci care ţineau calea bogătanilor ce mişunau pe drumul dinspre Târgul Iaşilor. 
Pădurea BLESTEMATĂ de la Botoşani: Locul unde încă se aud zgomote sinistre şi gemete în toiul nopţii
La marginea Botoşanilor, pe drumul care duce la Stânca Doamnei se urcă în pantă lină. În dreapta se întind umbre de stejari seculari. 
Masa Tâlharilor de la Botoşani: Locul blestemat unde un bărbat a fost DECAPITAT
Pe culmea unui păduri din Botoşani, veghează Legendara Masă a tâlharilor, o piatră misterioasă prin dimensiunile ei: şase metri în lungime, trei în lăţime şi înălţime.
Din legendele Botoşanilor: Eminescu şi-a construit fântână la Botoşani cu ajutorul unui bărbat acuzat de omor
Prin deceniul cinci al secolului nostru, după Movila din Grădina publică de odinioară, Parcul Mihai Eminescu de astăzi, se mai vedea o fântână părăsită căreia localnicii mai vechi îi spuneau Fântâna lui Mihai Eminescu.
PRIMUL geniu botoșănean e femeie: Un tribun de care n-am izbutit noi, românii, să fim vreodată vrednici
Iată ce scria Ion Ioviţă în Aurora Română, despre primul geniu botoșănean:
Mormântul fără mort la care se roagă mii de credincioși: Gândul și rugăciunile mi se îndeplinesc GALERIE FOTO
Au trecut aproape patru ani de la ”Deshumarea istorică de la Eternitatea”. S-a crezut atunci că s-a terminat cu misterul acelui mormânt ce se presupunea că aduce ”rezolvarea unor probleme personale”.
Biserica dăruită de grecul Constantin și pictată cu ajutor din SUA se repară din împrumuturi și din banii preotului – GALERIE FOTO
”Această sfântă biserică din oraș s-a făcut de Constantin Gheorghiu cu puterea lui Dumnezeu și ajutorul creștinilor la anul 1789 mai 8 zile”, stă scris în pisania de deasupra ușii bisericii. În ciuda numelui, ctitorul era un negustor grec. N-a putut oferi credincioșilor și o clopotniță, care a fost zidită abia 44 de ani mai târziu prin osârdia epitropului Hariton Gheorghiu.
kalapod.net%20
Botoșani a avut propria groapă comună : Cadavrele aruncate unele peste altele, în prezent, loc de pelerinaj
În fiecare an de ziua Înălțării Domnului simpli botoșăneni, oficialități, politicieni se află în Cimitirul Pacea la Monumentul Eroilor pentru  aduce un omagiu celor care și-au dat viața pentru ca noi să existăm astăzi ca națiune liberă. Se depun coroane de flori, se oficiază slujbe religioase și se susțin discursuri în care prea puțini cred. Acolo, în acel loc, au fost aruncați unii peste alții fiii, soții, frații și tații celor care s-au dus de mult dintre noi.
missgrey.ro
StarShinerS.ro
Sondaj
Ce fel de transport public vă doriți în municipiul Botoșani?
Cu tramvaie noi
Cu autobuze electrice
Cu microbuze
O combinație între primele trei variante
Declaraţia zilei
„Eu vreau să spun că este foarte trist ce facem astăzi aici. Nu ne mai încap morții. Și discutăm despre faptul că trebuie să distrugem niște morminte, în condițiile în care avem hectare întregi de vreo patru ani de zile. De ...
StarShinerS.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.7559 lei
USD
Dolarul SUA
4.1941 lei
CHF
Francul elveţian
4.1867 lei
GBP
Lira sterlină
5.4795 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.7885 lei
XAU
Gramul de aur
180.0916 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2450 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4983 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9815 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1792 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1853 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6374 lei
Vremea
astăzi
Botosani
3 o C
Dorohoi
3 o C
Bucecea
3 o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
3 o C
Horoscop
astăzi
web site traffic statistics
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.