Chiar dacă recunoaște că lumea nu s-a mai confruntat cu un asemenea virus, doctorița speră că totul va reveni la normal. Nu peste un an, ci peste câteva luni, a adăugat ea.
Sunt 60 de ani de când, cu surle şi tobe, România socialistă anunţa şi începea să vândă milioane de doze de Polidin, un imunomodulator foarte eficient în lupta organismului cu viruşii agresivi.
Preparatul fusese creat de colectivul Institutului „Dr. Ion Cantacuzino” din Iaşi, de doctoriţa Sylvia Hoişie şi de colegii ei, care, după verificări pe cobai care au durat luni de zile, s-au oferit voluntari în testarea preparatului inovator.
Doctorița Sylvia Hoişie are rădăcini botoșănene. Tatăl său era din Botoșani, iar mama din Câmpulung Moldovenesc.
A fost întrebată de către life.ro cum crede că arată acum cercetările pentru descoperirea vaccinului COVID-19 prin comparaţie cu maniera eroică, pe alocuri, prin care a reuşit ea şi echipa Cantacuzino să faceţi descoperirea.
“Vă povestesc pe scurt istoria Polidinului: după exemplul altor ţări, s-a hotărât ca şi în România să se elaboreze un preparat menit a întări la modul nespecific rezistenţa organismului uman la bacterii şi viruşi. Au pornit la lucru două echipe ale Institutului, la Bucureşti şi la Iaşi, din care am făcut şi eu parte. Cercetările au durat câţiva ani; de pildă fiecare dintre noi, cei de la Iaşi, răspundeam de câte o „temă“ ce trebuia rezolvată. Am făcut experimente pe animale, care au fost satisfăcătoare, iar în ultimă instanţă noi înşine am servit ca voluntari pentru experimentele pe oameni: un număr anumit de zile ne-am injectat câte doi mililitri de produs fiecare. OSIM a omologat Polidinul în 1965, iar din 1966 a început să fie fabricat în exclusivitate la Iaşi, unde eu am răspuns de producţia lui; ulterior, din Polidin au fost derivate şi alte produse: orostim, bronhodin, aerodin, cu bune rezultate în infecţiile respiratorii superioare, în tratarea gripei, a infecţiilor genitale etc. Dotările noastre de atunci, la Institut, erau destul de sărace, deşi biblioteca ştiinţifică era abonată la toate marile publicaţii de specialitate străine. Dar aş vrea să vă spun că, atunci când la sfârşitul anilor 60 am vizitat la Paris Institutul Pasteur, am constatat că nu eram foarte „in urmă“ cu procedurile de lucru faţă de Occident. Şi la noi s-au făcut eforturi pentru dotări după 1970, dar tot atunci a început să crească şi decalajul nostru tehnologic faţă de disponibilităţile laboratoarelor occidentale”, spune pentru life.ro medicul Sylvia Hoişie.
Doctorița a adăugat că adversarul de astăzi, Covid-19, nu seamănă cu ceea ce s-a întâmplat până acum.
”Revenind la lumea de astăzi, nu cred că laboratoarele în care sute de cercetători se luptă să găsească un vaccin sau un tratament împotriva coronavirusului mai seamănă cu cele din anii 60-70. S-au făcut investiţii uriaşe, căci nici „adversarul“, Covid-19, nu seamănă deloc cu cei cunoscuţi de omenire înaintea lui”, a precizat doctorița.
Sylvia Hoişie a spus de asemenea că în ultima perioadă a învăţat să fie mai singură decât înainte.
“Mă feresc cât pot de riscul îmbolnăvirii, văd mult mai puţină lume, nu ies deloc din casă, comunic în primul rând pe internet şi la telefon. Şi mă spăl mereu şi mereu pe mâini. Perspectiva: sper că va fi mai bine nu peste un an, ci peste câteva luni”, susţine doctoriţa.
“Îmi doresc înainte de toate să pot ieşi din nou din apartament, să mă plimb cu automobilele prietenilor, să văd verdeaţă şi oameni. Îmi doresc, deşi ştiu că fac parte dintr-un grup „de risc“, să nu mă mai simt, la vârsta mea, un om de „categoria a doua“, cu libertatea de mişcare măsurată de la 7:00 la 11:00 şi de la 19:00 la 22:00”, a încheiat ea.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
