Au bătut-o crunt. Au băgat-o la izolator, pentru că n-a vrut să pârască şi i-au mai dat în plus ani de închisoare.
Au arestat-o pe 9 iulie 1948, la nici 25 de ani. I-au spus că aderase, în liceu, la ”Cetățuia”, organizația de tineret a femeilor din Mișcarea Legionară și i-au dat 10 ani de temniță grea. La eliberare, s-au uitat atent la ea, i-au spus că e recuperabilă și i-au mai dat, supliment, încă patru ani. Mislea, Jilava, Botoșani, Arad. Aspazia Oțel Petrescu, ”sfânta” închisorilor comuniste s-a stins în liniște, așa cum a trăit, la 95 de ani...
Au săltat-o pe 9 iulie 1948. ”Ciuma roșie” invadase, deja, România, iar comuniștii îi stabiliseră vina, îi puseseră ștampila: aderase, în cadrul Liceului ortodox de fete ”Elena Doamna” din Cernăuți, la ”Cetățuia”, organizația de tineret a femeilor din Mișcarea Legionară. Se născuse, cu 25 de ani în urmă, acolo, în comuna Cotul Ostriței, în România cea Mare, Dodoloață. Terminase, cu greu, școala generală, din cauza războiului. Își obținuse bacalaureatul pe la Orăștie, acolo unde luase calea refugiului. La Facultatea de Litere și Filosofie de la Universitatea ”Babeș Bolay” din Cluj este una dintre elevele preferate ale marelui Lucian Blaga.
Aspazia Oţel Petrescu e condamnată, scurt, la 10 ani de temniță grea. Ajunge la Mislea, la Miercurea Ciuc, la Dumbrăveni. Apoi, în 1958, când trebuie să scape, a fost dusă la biroul de eliberare.
”După ce am semnat biletul de ieşire m-au pus să ies afară şi m-au aşezat într-un pluton. Am fost calificată drept irecuperabilă şi am crezut că merg să mă împuşte“, spunea ea.
„M-au închis singură foarte mult timp, aproape că am uitat să vorbesc. Nu mă aşteptam să mai scap de acolo“. A ajuns, din nou, la Mislea, de aici la Jilava, unde a fost bătută crunt, la Botoșani, la Arad. ”Ne ţineau două zile flămânzi şi în a treia zi ne aduceau jumătate de porţie de mâncare, rece ca gheaţa. M-am făcut ca o vişină putredă“, a povestit ea citată de Antena 1
Aspazia găsește, la eliberare, cu greu un post de contabilă la o cooperativă din Roman, Se căsătorește cu Ilie Alexandru Petrescu, căruia îi decedase soția. În 1987 acesta decedează.
După decembrie 1989 participă la toate comemorările martirilor şi mucenicilor din temniţele comuniste, fiind coorganizatoarea Sfântului Paraclis de la Mislea, locul de pomenire a tuturor sfintelor din temniţele comuniste.
Aspazia Oţel Petrescu, femeia care a pătimit 14 ani în temniţele comuniste, a murit în noaptea de luni spre marţi. Fusese naşa Zoei Rădulescu, fiica lui Gogu Puiu, liderul rezistenţei armate din Dobrogea. ”Sfânta” închisorilor s-a stins în liniște, așa cum și-a trăit și viața.
