Inspectoratul Teritorial de Muncă a fost pentru o bună perioadă de timp şi „punct comercial” pentru vânzarea unor fişe de protecţia muncii care sunt obligatorii prin lege a fi deţinute de absolut toţi angajatorii din judeţ. Culmea este că aceste materiale erau comercializate nu de ITM, ci prin intermediul unui angajat al acestei instituţii, sub ochii şefilor săi, fără a exista vreun contract încheiat între cele două părţi. Practic, ani de zile o întreprindere individuală a vândut fişe de protecţia a muncii în subsolul ITM fără ca Inspectoratul să încaseze vreun leu chirie. Şi asta se întâmplă într-o instituţie care ar trebui să lupte împotriva muncii „la negru”.

Fişe de protecţia muncii vândute prin intermediul şoferului ITM
Afacerea derulată încă din timpul mandatului fostului inspector şef al ITM Silvia Pasat, după cum susţine actualul şef, era controlată de un angajat al acestei instituţii, respectiv Dan Bânzar (foto prima pagină), şofer încadrat ca personal contractual. Acesta comercializa respectivele fişe prin fiul său, Sergiu Bânzar, pe numele căruia funcţionează o întreprindere individuală şi care oficial era solicitat de tată imediat ce exista un cumpărător la sediul instituţiei. „Magazinul” a funcţionat ani buni la subsolul clădirii, unde este amenajată şi arhiva, existând informaţii că mai multor angajatori li se sugera mai mult sau mai puţin direct să cumpere astfel de materiale chiar din incinta instituţiei. Lunea trecută, când reporterul Botoşăneanul.ro s-a deplasat la sediul instituţiei pentru a cere informaţii cu privire la activitatea din subsolul ITM, atât şoferul cât şi inspectorul şef Stelian Metler s-au contrazis în declaraţii şi au încercat să dea „o tentă de legalitate” afacerii cu astfel de materiale.
„Da, sigur aici se vând fişe de protecţia muncii”
Reporterul Botoşăneanul.ro s-a deplasat iniţial la subsolul clădirii unde se aflau Dan Bânzar şi un alt angajat al instituţiei. Întrebat dacă se vând în locul respectiv fişe de protecţia muncii, Dan Bânzar a răspuns prompt: „Da, sigur aici se vând fişe de protecţia muncii”. Ulterior s-a luat legătura cu Stelian Metler, care a afirmat că ştie despre ce este vorba, dar nu a luat nici o măsură în acest sens. „Eu aici când am venit am prins treaba asta. Este din timpul d-nei Pasat. Dar nu este nici o problemă, opresc imediat treaba asta. Nu a fost nici o chestiune de forţă din partea noastră asupra angajatorilor”, a declarat Stelian Metler, cu referire la „sugerările” de a se cumpăra fişe de la, oficial, fiul şoferului instituţiei. Mai mult, inspectorul şef a afirmat că, dacă există angajaţi care au făcut astfel de presiuni, aceştia vor fi imediat sancţionaţi disciplinar.
„Nu v-am spus eu că vând aici”
După discuţia cu Stelian Metler, reporterul Botoşăneanul.ro a revenit la subsolul instituţiei, însoţit de către acesta. Dan Bânzar, tatăl celui care deţine întreprinderea individuală pe care se comercializează respectivele materiale, şi-a schimbat declaraţia după nici 20 de minute şi a afirmat că, de fapt, aceste fişe nu se vând în incinta instituţiei. „Nu v-am spus eu că vând aici. Eu ştiu cine vine să mă întrebe de asta? Cum să vă spun, eu îl ajut pe fecioru-meu, eu îi spun: «bă vino încoace cu maşina, taie factură şi dă marfă la om». Asta fac eu. Pe mine mă cheamă Dan Bânzar, puteţi să mă verificaţi în baza de date, dacă eu mă ocup cu aşa ceva. Fiul meu, Bânzar Sergiu, da, comercializează la ambulant, la persoane, la societăţi, nu vă interesează”, a afirmat Dan Bânzar. Practic, angajatul ITM susţine că, în momentul în care erau solicitări din partea angajatorilor de a cumpăra astfel de materiale, îşi suna fiul, care „îşi lua genţile în spate şi venea la ITM pentru a onora solicitările”.”Din 2003 se comercializează aşa ceva. Treaba aceasta o făcea ITM cu revista Obiectiv. Acum nu mai, a preluat fiul meu, deci ITM nu este societate comercială şi deci nemaifiind societate comercială, a preluat fiul meu chestia asta”, a mai arătat Dan Bânzar. El a continuat să îşi susţină punctul de vedere afirmând că tot sprijinul oferit fiului său are la bază un temei legal, dat fiind faptul că el doar intermedia aceste vânzări, nu era vânzător direct şi în  plus, nu este funcţionar public. „Dvs. nu cunoaşteţi legea, eu nu sunt funcţionar public, sunt personal contractual şi nu fac nimic rău”, a mai spus Bânzar.
La 19 ani fiul şoferului ITM a intrat în lumea afacerilor
Ciudată coincidenţă, 2003, anul indicat de Dan Bânzar ca fiind cel în care a început să se comercializeze fişele de protecţia a muncii, este acelaşi în care fiul său, Sergiu Bânzar, şi-a constituit o întreprindere individuală. Potrivit datelor existente la Oficiul Registrului Comerţului, pe 12 aprilie 2003, când avea 19 ani, Bânzar jr. intrase deja în lumea afacerilor.

Obiectul principal de activitate al întreprinderii individuale îl constituie „intermedieri în comerţul specializat în vânzarea produselor cu caracter specific”, în timp ce unicul obiect secundar de activitate este reprezentat de „intermedieri în comerţul cu produse diverse”. Cel puţin oficial agentul economic îşi are sediul într-un apartament de la etajul al treilea dintr-un bloc din Calea Naţională, iar în baza de date a Registrului Comerţului nu figurează cu bilanţul depus pe 2009.
Şeful ITM dă vina pe fosta şefă…
La aproximativ două ore după discuţia avută, inspectorul şef Stelian Metler a susţinut că a luat măsuri şi a stopat afacerea de familie din subsolul instituţiei. Mai mult, el a recunoscut că, pentru vânzarea fişelor respective nu a existat vreun contract încheiat între ITM şi întreprinderea individuală a lui Sergiu Bânzar, nefiind astfel stabilit nici măcar un tarif de închiriere a spaţiului din instituţie, pentru vânzarea materialelor. „Am distrus tot. Nu mai este nici o fişă nimic. Treaba asta a persistat dinainte şi pe mine nu m-a preocupat, fiul său era cel care vindea, mie nu îmi trebuia nici o chirie nimic. Nu mai este absolut nimic, să vândă în altă parte”, a afirmat Stelian Metler (foto stânga).
… Iar aceasta are probleme cu memoria când e vorba de afacerea din subsol
În ceaţă este învăluită afacerea din subsolul Inspectoratului Teritorial de Muncă şi din punctul de vedere a celei despre care actualul şef al ITM susţine că ar fi permis încă de la început derularea ei în cadrul instituţiei. Silvia Pasat, fostul inspector şef, nu îşi aminteşte ca, în perioada propriului mandat în fruntea ITM, să fi purtat discuţii privitoare la un eventual contract privind închirierea spaţiului în cauză pentru comercializarea fişelor de protecţie a muncii. „Nu vă pot da detalii, chiar nu ştiu, este posibil să fi fost treaba asta încă de atunci, dar nu era ceva continuu. A fost o chestie sporadică, eu ştiu, o dată la săptămână dacă era o solicitare”, a declarat Silvia Pasat, fost inspector şef al ITM (foto dreapta). Pe de altă parte, ex-şefa instituţiei recunoaşte că, practic, Sergiu Bânzar ar fi fost singurul care comercializa astfel de materiale la Botoşani, însă partea bună este faptul că, dacă unii angajatori ar fi avut alte preferinţe, ar fi putut să o facă… online. „Nu era neapărat nevoie să se cumpere de la el, astfel de fişe se pot procura şi de pe internet”, a mai precizat Silvia Pasat.
Vânzarea cu monopol a fişelor de protecţia muncii poate aduce peste 6.000 de lei pe lună
Vânzarea unor fişe de protecţia muncii este o afacere în care îţi este imposibil să rămâi fără clienţi. Oricărui nou angajat de către un agent economic trebuie să i se întocmească o fişă de protecţia muncii. Cu alte cuvinte, un contract de muncă nou înregistrat presupune obligatoriu şi cumpărarea unei astfel de fişe. Conform informaţiilor furnizate chiar de ITM, anterior intrării în vigoare a noului Cod al Muncii lunar se încheiau, în medie, 1.300 contracte de muncă. Potrivit aceloraşi reprezentanţi ai ITM, dar chiar şi a preşedintelui PDL Botoşani Cătălin Flutur, numai în primele 28 de zile de la intrarea în vigoare a legii amintite, nici mai mult, nici mai puţin de 3.288 noi contracte de muncă s-au înregistrat la ITM. Cum o fişă de protecţia muncii se vinde cu doi lei, reiese că, dacă o firmă din Botoşani ar deţine monopolul, ar încasa peste 6.000 de lei pe lună. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă, în registrul de evidenţă sunt înregistrate un număr total de 153.013 contracte de muncă, aici fiind incluse şi cele individuale dar şi cele pentru prestări servicii, în cazul în care un salariat ar fi înregistrat cu mai multe astfel de contracte. Asta în timp ce numărul total al salariaţilor activi de la nivelul judeţului Botoşani este de 71.569.
Moda afacerilor în subsol
Afacerea din subsolul ITM seamănă oarecum cu cea desfăşurată doar câţiva metri mai încolo, în subsolul Direcţiei pentru Agricultură Judeţene (DAJ). Acolo mai multe asociaţii private parafează unele cereri de sprijin necesare fermierilor pentru completarea dosarelor în vederea obţinerii subvenţiei de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA). Ca şi în cazul ITM, asociaţiile nu plătesc nici un leu instituţiei şi nici nu există perfectat vreun contract de închiriere a spaţiului respectiv. Şeful DAJ susţine că nu face altceva decât să vină în sprijinul agricultorilor, lucru care este obligat să-l facă prin Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a direcţiei semnat în 2010 de fostul ministru al Agriculturii, Mihai Dumitru.

Prefectul Cristian Roman a aflat de ceea ce se întâmplă în subsolul DAJ, a solicitat informaţii suplimentare, după care a sesizat Ministerul Agriculturii. „Am vorbit cu superiorii mei, le-am explicat situaţia creată şi au rămas minunaţi că cineva poate să pună aşa problema când noi vrem să ajutăm pe cineva”, ne-a declarat Cristian Delibaş. Mai mult sau mai puţin oficial acestuia i s-a reproşat că favorizează desfăşurarea unei afaceri de sorginte liberală, el fiind membru PNL, iar una din asociaţiile beneficiare ale locaţiei de la subsolul DAJ, „Moldoovis”, este condusă tot de un membru PNL, Ionică Nechifor. „Niciodată nu am făcut diferenţă între producătorii agricoli”, a dat însă asigurări Cristian Delibaş. El a mai arătat că asociaţiilor le-a fost pus la dispoziţie respectivul spaţiu încă din 2003, de când s-a dat în folosinţă clădirea, că acelaşi lucru s-a întâmplat şi pe vremea foştilor directori Gheorghe Manole, Claudiu Adăscăliţei, Mihai Pavel şi Ioan Toma, dar că atunci nu s-a sesizat cineva că ar fi ceva în neregulă. Vineri, când reporterul Botoşăneanul.ro s-a deplasat la faţa locului, fermierii stăteau la coadă la subsolul DAJ pentru a li se semna diverse acte de către reprezentanţii unei asociaţii.
Gabriela ERDIC