În Botoşani se produce cel mai puţin din toată ţara, doar 10% din populaţia activă are un loc de muncă, mulţi fiind plecaţi la lucru în străinătate, iar salariul din judeţ reprezintă 75% din media pe ţară, scrie Capital într-o analiză economică a judeţului Botoşani, pe care o redăm integral mai jos.
Dacă vrei să cauţi de muncă, Botoşani se află printre ultimele opţiuni. De ce? Pentru că pe aceste meleaguri, la o populaţie totală de peste 410.000 de persoane, au ocupaţie puţin peste 146.000 de persoane, din care doar 51.000 lucrează cu contract de muncă fiind salariate. Ceilalţi muncesc pe cont propriu, de obicei, în agricultură.Sărăcia este atât de mare, spun localnicii, încât magazinele de haine mai au vânzări doar în lunile august şi decembrie, când vin acasă botoşănenii plecaţi la lucru în străinătate.Cei mai mari 15 angajatori din judeţ, potrivit datelor de la Registrul Comerţului (ONRC), au în total 6.814 de salariaţi, însă niciunul nu reuşeşte să ofere peste 1.000 de locuri de muncă.
Producătorul de îmbrăcăminte Formens, care are 843 de salariaţi, este cel mai mare angajator din Botoşani şi a avut o cifră de afaceri de 191,6 milioane de lei (circa 43 milioane de euro) în 2014, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP), situându-se pe locul al doilea în judeţ, după acest criteriu. Fondatorul Formens, Gerard Losson (45 de ani) provine din oraşul Crehange, Franţa. Împreună cu un prieten, Gerard a achiziţionat, în 1999, fabrica din Botoşani, care se întindea pe o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi .În 2005, cei doi parteneri francezi au luat-o pe căi diferite. Gerard a înfiinţat firma Formens şi a rămas cu fabrica din Botoşani. Astăzi, produce la Botoşani 1.000 de sacouri şi 400 de perechi de pantaloni pe zi, din care 100-150 de bucăţi sunt făcute la comandă (made to measure - MTM). Din 1999 şi până în prezent, omul de afaceri a investit în fabrica din Botoşani peste 6,5 milioane de euro şi reuşeşte să producă circa 750.000 de costume anual.
Cea mai mare parte din producţie este exportată în peste 32 de ţări. O altă achiziţie pe care a făcut-o francezul a fost fabrica din Dorohoi, pe care a cumpărat-o în 2012 şi în care a investit 1 milion de euro. În Dorohoi, produce 1.000 de perechi de pantaloni pe zi.
Dacă în urmă cu 16 ani, atunci când s-a înfiinţat Formens, Botoşani a fost propice afacerilor în confecţii, astăzi nu se mai poate spune acelaşi lucru. Infrastructura deficitară este unul dintre motivele pentru care investitorii străini nu vor să ajungă în această parte a ţării.
Singurul aeroport funcţionabil din jurul Botoşanului este cel din Iaşi. Pe şoseaua de 50 de kilometri dintre Iaşi şi Botoşani se circulă, însă, foarte greu.
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani, Constantin Conţac, spune că în ultimii ani investiţiile străine au fost zero.
“Investiţiile sunt foarte mici, singurele investiţii vizibile sunt cele legate de proiectele finanţate cu fonduri europene. La nivelul judeţului sunt alocaţi anual în jur de 4-5 milioane de lei pentru proiecte în sectorul agricol (5-6%), alimentări cu apă la administraţiile locale (15%) şi infrastructura rutieră (15%), iar restul consultanţă”, a precizat Conţac.
Tot el spune că acum nu se produce mai nimic.
„Înainte de ’89 plecau de la fabricile textile 10 tiruri pline cu materiale în Germania şi Rusia. Acum nu mai pleacă cantitatea aceasta nici măcar în 10 ani“, a subliniat Conţac.
În afară de companiile care produc pentru export, vechile fabrici de confecţii au fost vândute pe bucăţi.
„S-au vândut ultilajele, s-au vândut fabricile, iar șoseaua este într-o stare foarte proastă, cel puțin pe o bucată de 50 km, nu a mai rămas nimic din vechile fabrici. Nu mai producem nimic, importăm totul“, a completat Conţac.
Doar unul din 10 locuitori lucrează, „restul aşteaptă milă de la guvern, milă de la Comisia Europeană sau au plecat în străinătate”.
„Dacă veniţi dimineaţa în staţiile mijloacelor de transport o să vedeţi numai femei. Eu dimineaţa nu am mai văzut niciun bărbat care să plece la muncă de ani de zile. Nu ştiu pe unde stau“, mai arată el.
Economia judeţului pare concentrată în oraşul reşedinţă. Dintre primii 10 angajatori, nouă se află în Botoşani şi numai unul în Dorohoi, producătorul de confecţii textile Conted, care ocupă locul 5, cu 505 salariaţi.
La clasamentul după cifra de afaceri, Botoşani are opt companii în Top 10. Cele două firme care „sparg monotonia“ au sediile în două localităţi mici. Pe locul 4 se situează constructorul de drumuri Tehnic Asist din Cătămărăşti-Deal, cu 153 milioane de lei (aproximativ 34 milioane de euro), iar pe 12, distribuitorul de produse agricole Cereal Bac din Avrămeni, cu afaceri de 71 milioane de lei (16 milioane de euro) pe anul trecut.
Cea mai mare cifră de afaceri din judeţ, 223,4 milioane de lei, peste 50 milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, a fost înregistrată anul trecut de producătorul de fibre textile Rolana Tex, fosta întreprindere Melana, în prezent parte a grupului Rifil.
Pe locul al doilea la acest capitol se află cel mai mare angajator, Formens, cu 191,6 milioane de lei (43 milioane de euro). Locul al treilea, cu 169,6 milioane de lei (circa 38 milioane de euro) este ocupat de compania Elsaco Electronic care este şi sponsorul echipei de fotbal FC Botoşani, cu o ascensiune spectaculoasă în ultimii ani şi o participare în cupele europene în vara lui 2015.
Judeţul Botoşani are cel mai mic Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor din ţară, 4.022 euro, după cum relevă cifrele Comisiei Naţionale de Prognoză pentru anul 2015. PIB-ul total (7,2 miliarde de lei, circa 1,6 miliarde de euro) a avut o evoluţie sinuoasă în ultimii ani.
După scăderea de 4,7% din 2012 a urmat o creştere spectaculoasă, de 7,4% în 2013, apoi una mai uşoară – 3,9% în 2014, pentru anul în curs estimându-se o nouă majorare a economiei judeţului, de 2,9%. Tot creşteri anticipează CNP şi pentru anii următori: 3,1% în 2016, 3,4% în 2017, 3,8% în 2018.
Salariul mediu lunar net este unul mic, 1.359 lei, dar nu chiar cel mai mic din ţară. Astfel, datele CNP arată că alte judeţe, tot din Moldova, vor încheia, anul acesta, cu niveluri medii mai scăzute: Vrancea, Neamţ şi Vaslui.
CITEŞTE ŞI:
