Ancheta săptămânii
Banii botoșănenilor băgați într-o sală de chefuri, în câteva garduri și în birourile luxoase ale edililor

Unii se dezvoltă cu un gard care împrejmuiește sediul administrației publice locale. Alții construiesc o anexă la Primărie sau un garaj și simt cum întreaga comunitate face un pas înainte. Nu lipsesc nici primarii care văd progresul comunei în montarea unor camere video. Și toate acestea, dacă s-ar putea, pe bani de la bugetul de stat.

Ce a vrut să facă CJ-ul


Pe 28 februarie, Consiliul Județean Botoșani a împărțit localităților fondurile de la bugetul de stat pe anul în curs. Pentru a preveni disputele politice pe seama repartizării acestor bani, s-a decis atribuirea lor în funcție de arieratele existente la primării, de împrumuturile bancare efectuate și de programele de dezvoltare locală / proiectele de infrastructură care necesită cofinanțare locală. Și, mai departe, pentru întocmirea unei situații cât mai exacte, s-a solicitat primăriilor să nominalizeze programele de dezvoltare locală pentru care solicită fonduri de la bugetul de stat.

Și ce a ieșit

primaria blandestiEi bine, operațiunea a scos la iveală veritabile minuni administrative. Alegătorii au astfel posibilitatea să afle ce înțeleg oamenii cărora le-au dat votul la scrutinul din vara anului precedent prin ”programe de dezvoltare locală”. Din capul locului trebuie spus că o mulțime de primari înțeleg să dezvolte localitatea creându-și lor un loc de muncă mult mai modern. Altfel nu se explică abundența cererilor de fonduri pentru ridicarea unor noi sedii de primării sau extinderea celor existente. Primăria Blândești (foto stânga) dorește, în baza unei hotărâri de Consiliu Locală adopatăt în decembrie, 250.000 de lei pentru ”construire sediu administrativ în comuna Blândești”. Primăria Brăești vrea aproape aceiași bani, 200.000 de lei mai exact, pentru ”construire anexă gospodărească la Primărie”, având deja studiu de fezabilitate. Unii sunt foarte grijulii cu mașinile. Primăria Drăgușeni, de exemplu, a cerut 150.000 de lei pentru ”reabilitare magazie sediu Primărie (garaj, magazie lemne, arhivă)”, iar Primăria Sulița 600.000 de lei pentru ”construire clădire anexă cu funcțiune de garaj auto ISU, magazie materiale și cameră centrală sediu Primărie”.

Primarii dezvoltă comunele făcându-și lor birouri moderne, parcări, garaje

Abia inaugurată după cheltuirea a circa 1,4 milioane de lei, Primăria Durnești nu este totuși... completă, așa că a solicitat de la CJ 109.400 de lei pentru ”construire anexă Primărie”. O situație asemănătoare se întâlnește și la Primăria Mihai Eminescu, ridicată în mandatele lui Verginel Gireadă, care acum a cerut 200.000 de lei pentru ”recompartimentare și extindere sediu Primărie”. La Lozna problemă este la mansarda clădirii administrației publice locale și, ca atare, s-au cerut 12.000 de lei pentru ”compartimentare mansardă sediu Primărie”. Primarul de Hlipiceni dorește o clădire total nouă în care el și funcționarii să muncească și a solicitat 500.000 de lei, lucru valabil și la Vlădeni, unde însă noua primărie costă 1,1 milioane de lei.

Gardul din jurul primăriei prin care progresează întreaga localitate

La Mileanca (foto stânga) și Răuseni dezvoltarea comunenlor se face prin montarea de garduri. Și nu oriunde, ci la primării, iar așa-ziele programe de dezvoltare locală sună cam așa: ”modernizare prin împrejmuire Primărie”, obiectiv nou, 100.000 lei, respectiv ”amenajare împrejmuire Primărie”, obiectiv în continuare, 96.000 lei.
primaria mileancaPreocuparea primarilor pentru locul de muncă pe care îl dețin cel puțin pentru patru ani nu se oprește însă aici. La Tudora sunt necesari nici mai mult, nici mai puțin de 230.000 de lei pentru a se înfăptui ”mărețul obiectiv” de ”reparații fațadă sediu Primărie”, pe care aleșii din localitate încearcă tocmai din noiembrie 2015 să-l înfăptuiască.
La Vârfu Câmpului prioritare sunt ”reparații parcare incinta Primăriei”, un obiectiv nou, contractat în luna noiembrie a anului precedent, pentru a cărui ducere la îndeplinire sunt necesari 12.790 lei.
În fine, Primăria Vorniceni, posesoarea unui sediu care contrastează puternic cu sărăcia din comună, a dorit să i se aloce 50.000 de lei pentru ”dotări independente pentru sediul Primăriei”.
În fine, după ce a cheltuit peste un milion de lei pentru construcția unui nou sediu al administrației locale întrucât cel vechi fusese retrocedat, Primăria Văculești a solicitat 450.000 de lei pentru... ”achiziție teren și clădire fost sediu al a Primăriei Văculești”. Ca un făcut și în acest caz contractul a fost semnat tot în luna noiembrie.

WC-uri de la 5.000 la 150.000 de lei

Toaletele reprezintă un alt obiectiv întâlnit ca ”programe de dezvoltare locală” la o mulțime de primării. Dacă mai ales la școli amenajarea acestora chiar constituie o necesitate, pentru ca elevii și profesorii să nu își mai facă necesitățile fiziologice ”în fundul curții”, în schimb frapează diferențele enorme de fonduri. Astfel, dacă Primăria Brăești a cerut 150.000 de lei pentru ”construire grup sanitar Școala Gimnazială Gheorghe Coman”, pentru care are SF, Primăria Drăgușeni a solicitat doar 5.000 de lei, adică de 30 de ori mai puțin, pentru ”amenajare grup sanitar Școala nr. 2 Străteni”.

 

17,9 milioane de lei

a repartizat CJ primăriilor pentru arierate, rambursări de credite și programe de dezvoltare locală

Camere video, tribună acoperită, cimitir, ”scară acces balcon”

primaria cristestiDezvoltarea locală este percepută în fel și chip de către primari. La Cristești (foto dreapta), de exemplu, se intenționează cheltuirea a 120.000 de lei pentru ”montaj sistem de supraveghere video”, la Drăgușeni 300.000 de lei pentru ”construire teren fotbal sintetic” și 60.000 de lei pentru ”extindere cămin cultural la Podriga”, la Vlăsinești 89.000 de lei pentru construirea unei tribune acoperite la baza sportivă, la Todireni 26.000 de lei pentru ”înființare și dotare cabinet stomatologic”, în timp ce edilul din Săveni ar vrea să își dezvolte orașul inclusiv prin construirea unui nou cimitir, cu 200.000 lei de la CJ. Și pentru că veni vorba de centre urbane, demn de menționat sunt câteva obiective încadrate de Primăria Dorohoi la capitolul ”programe de dezvoltare locală”: ”modernizare pe verticală trepte Spiru Haret” - 134.000 lei,  ”realizare scară acces balcon Sala Teatrului” - 30.000 de lei și ”construire platformă izolată pentru depozitarea zăpezii” - 400.000 de lei.

Există și un primar care vrea bani pentru o sală de chefuri

Nimeni și nimic nu pare însă să-l întreacă pe primarul de la Hilișeu-Horia. Cel puțin două dintre așa-numitele ”programe de dezvoltare locală” pentru care a vrut să i se aloce fonduri de la CJ Botoșani sunt unicat la nivelul județului. Ioan Butnaru a cerut nici mai mult, nici mai puțin de 610.000 de lei pentru ”construire sală festivități” și 110.000 de lei pentru ”realizarea unui centru de tranzit pentru preluarea și cazarea victimelor violenței în familie”. La aceste obiective a adăugat și ”realizarea unui sistem supraveghere video pentru combaterea criminalității”. ”Doar” 175.000 de lei.

Nici liderul primarilor comunali nu poate înțelege cum se cer și cum se alocă banii

dumitru chelariuPreședintele filialei județene a Asociației Comunelor din România (ACOR) recunoaște că o mulțime de primari solicită fonduri anapoda, pentru obiective care nu au în realitate nici o legătură cu dezvoltarea localităților pe care le conduc. Susține la rândul său că de un deceniu încearcă să înțeleagă modul în care unele primării solicită și ajung să primească fonduri de la bugetul de stat prin CJ și Administrația Județeană a Finanțelor Publice.


”Când se acordă bani pe această cotă trebuie să te raportezi la ceva. Vă arăt și studiul meu asupra unor primării care mereu cereau: nu avem trotuar și vrem trotuar, nu avem aia și vrem aia. La un moment dat s-a spus să prezentăm contracte de finanțare sau să prezinți măcar un studiu de fezabilitate sau o documentație tehnico-economică pentru că acea documentație te-a costat bani și n-ai dat banii în van, deci obligatoriu ai deja născut un proiect local. Dar astea au fost luate mereu din păcate așa, doar ca număr și aici intervine subiectivismul”,


Dumitru Chelariu, președinte ACOR Botoșani.

”Micile șopârle” prin care se finanțează tot felul de prostii

Iar afirmațiile liderului primarilor rurali din județ sunt dovedite tocmai de situația întocmită de CJ înainte de distribuirea fondurilor pe localități. Primăriilor li s-a solicitat să menționeze, la programele de dezvoltare locală, dacă este vorba de un obiectiv nou sau unul în continuare, numărul contractului și data semnării. Doar 36 de primării au specificat aceste informații, celelalte solicitând fonduri pentru tot felul de obiective fără a preciza dacă au sau nu contract încheiat, condiții în care nu se mai putea discuta și despre o dată.
Președintele ACOR Botoșani crede că banii ar trebui repartizați pe o formulă matematică clară, direct de către Fisc, fiindcă sistemul actual permite introducerea a ”mici șopârle” prin care plenul Consiliului Județean să poată distribui fondurile către primării pe criterii politice.


”Care este rolul Consiliului Județean în înpărțeala asta? O să se supere dl Macaleți, dar normal ar trebui prin instituțiile statului, după o anumită formulă. Ei nu adună bani, Consiliul Județean nu este o instituție care să adune taxe, nu își are rostul, e un organism intermediar care la un moment dat are și el un rol dintr-ăsta de a împărți. Uneori mai corect, alteori mai puțin corect”,


Dumitru Chelariu, președinte ACOR Botoșani.

”S-au cerut sume imense”

dorin birtaDacă unii primari au solicitat fonduri pentru ”programe de dezvoltare locală”, alții nu au cerut nici un leu și atunci se naște întrebarea: cine a procedat corect, primarii care au fost sinceri și au recunoscut că nu au obiective care să se încadreze la amintitul capitol sau cei care au solicitat bani pentru tot felul de lucrări care nu au nici o legătură cu ”programe de dezvoltare locală”? Răspunsul CJ-ului înclină către primarii din categoria întâi.


”Acelea nici nu s-au luat în calcul. S-au luat în calcul strict proiectele pe cofinanțări, după cum a declarat și președintele. S-au cerut sume imense, de nu știu câte ori mai mari față de ce aveam disponibil. Necesarul fiecărei unități administrativ-teritoriale este de zece ori mai mare față de fondurile pe care le aveam la dispoziție. E foarte complicat”,


Dorin Birta, vicepreședinte CJ Botoșani.


18 localități din județ


nu au solicitat bani pentru ”programe de dezvoltare locală”: Avrămeni, Bucecea, Concești, Corlăteni, Corni, Coșula, Coțușca, Curtești, Frumușica, Gorbănești, Hudești, Manoleasa, Mihăileni, Santa Mare, Stăuceni, Șendriceni, Ștefănești, Unțeni.

Primarul mincinos vs primarul sincer

Culmea este însă că, deși figurează printre primăriile care nu au solicitat fonduri, Coțușca are de fapt proiecte pentru care necesită cofinanțare.


”Noi avem mai multe școli și pentru a obține autorizație sanitară trebuie să efectuăm anumite lucrări. Avem proiecte depuse la Ministerul Dezvoltării și suntem obligați să contribuim cu o cotă de cofinanțare și de accea am cerut bani de la Consiliul Județean”,


Dan Vezeteu, primar Coțușca.


Experiența arată însă că primarii suferă mult la capitolul sinceritate. Iar ultima demonstrație a fost chiar la atribuirea fondurilor de la bugetul de stat pe 2017, când o mulțime dintre ei au anunțat CJ-ul că au arierate și, ca atare, trebuie să primească sume mai mari. Consiliul Județean a efectuat o verificare la Finanțe și a descoperit că mai multe administrații locale nu avea de fapt arierate.

loading...
Dezmăț financiar la Primărie: Angajații au cheltuit banii pe mesaje enjoy și convorbiri cu suprataxă
Cele șapte minuni investiționale ale județului, de la becurile... telefonice la pietonalul din comuna fără asfalt – GALERIE FOTO
Împărţeală social-democrată a banilor la drumuri: primarii PSD – cele mai mari fonduri – LISTA
CJ a repartizat banii primăriilor: O comună PSD bate toate oraşele, două localităţi PNL - 0 lei şi 0 bani – LISTA

 

Fantoma de la județ: 0 euro și câteva parale în nouă luni din 2017

Ceea ce scriam încă de la începutul anului şi anume că, din cauza creşterii masive a salariilor, Consiliul Judeţean Botoşani nu va ajunge să pună în practică direct sau prin unităţile subordonate nici măcar o singură investiţie de amploare, s-a dovedit a fi cât se poate de adevărat. Şi asta reiese din contul de execuţie al bugetului propriu judeţean şi al bugetului instituţiilor subordonate pe primele nouă luni ale anului.

Administrație cu miros de baltă la Nova Apaserv, șefii unității CJ-ului pregătiți să-și împartă profitul chiar și dacă populația nu are apă

Consilierii județeni au adoptat pentru colegii de partid din CA-ul de la ”Apă” niște criterii de performanță în baza cărora să poată primi o parte din profit fără să prevadă pe undeva că apa trebuie furnizată la o anumită presiune sau că trebuie asigurată continuitatea serviciului. Astfel, aceștia pot ajunge să beneficieze de o parte din câștig chiar și dacă într-o lună se dă apă doar trei săptămâni sau dacă apa nu are presiune să ajungă la etajul 4 al blocurilor.

Un rom cu două facultăți și un master vrea să ducă toți etnicii la școală, DAR...

Florin Nicoi are 30 de ani, un copil de cinci ani și reprezintă o figură aparte în rândul comunității rome din Botoșani. În timp ce o mulțime de etnici de-ai săi se ocupă cu spartul semințelor și agresatul oamenilor care trec prin Centrul Vechi, el are cu totul alte priorități.

Marea ţeapă a amenzilor pentru rovinietă, schema prin care Statul Român sileşte şoferii să plătească dublu

Tot mai mulţi conducători auto din Botoşani sunt puşi în imposibilitatea de a beneficia de prevederile legale potrivit cărora au dreptul să plătească jumătate din amendă în termen de 48 de ore de la aplicare pentru circulaţia fără rovinietă în afara localităţilor.

Primarii botoșăneni de care nu mai scapă lumea

Condamnaţi de judecători, demişi de prefect, pe alocuri şi cu procese pentru revenirea pe post pierdute în instanţă, unii primari din Botoşani au reuşit totuşi să rămână la conducerea localităţilor. Sub o formă sau alta decid direct sau „din umbră” ce se întâmplă în administraţia comunală.

Doi parlamentari PSD au locuit mai bine de un deceniu în ANL-uri din centrul orașului, dar au predat la Locativa altele, la Cișmea

Aşa cum a promis la începutul verii, Doina Federovici a renunţat la apartamentul pe care îl avea închiriat în cartierul Griviţa. La fel a procedat şi Marius Budăi, care a părăsit locuinţa de lângă bazar. Ambii însă au predat alte imobile decât cele în care au locuit efectiv.

Peste 400.000 de euro kilometrul de asfalt județean la Botoșani, ”săracii țării” ajungem să avem cele mai scumpe drumuri din România

Săraci, dar cu preţuri ca la bogaţi, asta s-ar putea spune despre politica de investiţii practicată de Consiliul Judeţean (CJ) şi Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri (DJDP). Săptămâna trecută, consilieri judeţeni au adoptat trei hotărâri referitoare la tot atâtea căi rutiere administrate de DJDP, iar costurile prevăzute pentru investiţii ridică serioase semne de întrebare asupra modului în care s-au făcut calculele.

Alarmă la sate! Firmele nu mai găsesc nici măcar tractorişti, barmanii sunt deja… parfum: Pare ceva de râs

Lipsa cronică a forţei de muncă sau mai exact a oamenilor dispuşi să lucreze loveşte şi mediul rural. Dacă la oraş antreprenorii s-au obişnuit să facă tot mai greu angajări din cauza lipsei resursei umane, unii ajungând să asigure gratuit transportul pentru locuitorii de la sate doar ca să aibă cu cine lucra, acum tocmai comunele se confruntă cu o criză generalizată a forţei de muncă.

Nova Apaserv, condusă de un textilist, un constructor de mașini și alți ”super-specialiști” - 12 șefi, nici măcar unul singur licențiat în furnizarea apei

Avem jurist, avem o pleiadă de economiști, avem chiar și un specialist în confecții-tricotaje. Plus o mulțime de ingineri specializați în tot felul de domenii, însă numai în hidrotehnică nu.
 

loading...
Școala din căminul cultural, grădinița din dormitor, toaleta ”accesul interzis” - adevărata față a învățământului botoșănean

Dincolo de discursuri sforăitoare, de defilarea oficialităților, de îndemnuri mobilizatoare, este realitatea. Iar într-o mulțime de școli botoșănene este cât se poate de crudă. Și asta reiese chiar din documentele instituțiilor care trebuie să contribuie la asigurarea condițiilor desfășurării unui act de învățământ cel puțin decent.

Vitejie doar cu pensionare și cerșetori? Poliția, Jandarmeria și Poliția Locală - nici o singură amendă pentru scandalul de două zile de la spital

Ameninţări, înjurături, obscenităţi, consum de băuturi alcoolice în loc public, toate acestea şi multe altele nu au fost suficiente pentru autorităţi ca să aplice măcar o singură amendă gloatei care timp de două zile s-a manifestat în curtea sau în împrejurimile celei mai mari unităţi sanitare din Botoşani.

Indicator fals în ”Intersecția morții” - eroare uluitoare a autorităților - GALERIE FOTO

Un lucru banal, care costă zero lei şi zero bani, ar fi putut salva vieţile unor oameni. Cum trăim însă în Botoşani – România, nimeni nu s-a gândit să îl facă. Iar autorităţile în puterea cărora stă o astfel de intervenţie preferă să asiste nepăsătoare la valul de tragedii produse în intersecţia de la Orăşeni Deal.

„Mogulii” de la Judeţ: Lefuri uriaşe pentru „vătămaţii” care au produs 0 euro în ultimul an

Consiliul Judeţean Botoşani a creionat o majorare copioasă a salariilor angajaţilor din aparatul propriu, care vor ajunge să câştige mult mai bine decât oameni care îşi riscă zi de zi viaţa la locul de muncă. Şi aceasta în condiţiile în care de la instalarea în urmă cu mai bine de un an a noii conduceri, instituţia nu a accesat nici măcar un program european.

Boierii de altă dată vs ciocoii noi cu bodyguard de astăzi – UNDE au ajuns bogații orașului cu mână largă

În trecut avuțiile boierilor care au trăit pe meleaguri botoșănene erau incomparabile milioanelor de euro care se află în conturile bogaților prezentului. Boierii s-au transformat de-a lungul timpului, din toate punctele de vedere. Duse sunt și actele mari de mărinimie, prezentul aduce cu sine o goană neobosită după noi și noi câștiguri.

loading...
Şefii Modern Calor omeniţi cu câte un sfert de miliard de lei vechi din profitul unităţii într-o manevră care a amuţit conducătorii

O parte importantă a profitului înregistrat de societatea de termoficare a oraşului în 2015 şi 2016 ajunge în buzunarele angajaţilor, dar mai ales a şefilor. Adunarea Generală a Acţionarilor de la SC Modern Calor SA a adoptat la şedinţa din 18 mai o decizie privind împărţirea câştigului din anii menţionaţi.

Mii de euro pentru Flutur și Macaleți, prefectul bate pasul pe loc, campionul de la Apă cu ”salariu nesimțit”, aproape detronat!

Din fericire pentru el, ocupantul scaunului de director general de la Nova Apaserv iese deocamdată din atenția opiniei publice, ca persoană cu ”salariu nesimțit”. L-au ajuns la acest capitol, de la începutul lunii în curs, demnitarii care conduc orașul și județul. Mai puțin prefectul care este pus de Legiuitor, dintr-o scăpare probabil, pe ”hold”.

La ce mai avem semafoare!? Ori sunt stricate, ori funcţionează cu program de bugetar. Iar tragediile curg în intersecţii

Dincolo de neatenţia unor şoferi, de inconştienţa altora, de graba unora, de tupeul prostesc al altora, valul de accidente care s-a abătut asupra municipiului reşedinţă odată cu venirea verii au un numitor comun: s-au produs în intersecţii în care semafoarele funcţionau pe intermitent sau deloc.

Arbitrul, şeful de la asociaţie, consilierul şomerilor, femeia care face toţi banii – Leii curg pe toate căile în buzunarele aleşilor de la municipiu

Dacă unii aleşi de la municipiu n-au nici casă, nici apartament, nici teren şi nici maşină, alţii sunt cât se poate de inventivi în a-şi ridica nivelul de trai şi îşi cresc veniturile din activităţi cât se poate de diverse, unele fără nici o legătură cu studiile sau domeniul lor de activitate.

Metoda ”Rănitul”: Doctorița, primarul și oamenii cu handicap închipuit care nu mai pot de grija alegerilor

Corectitudinea alegerilor desfăşurate duminică, 11 iunie, la Vlăsineşti, pentru desemnarea noului primar este pusă sub semnul întrebării de numărul mare de persoane care au votat cu urna mobilă.

vivacredit.ro
Falimentara Termica face bani frumoși și-i cheltuiește pe „proceduri” , unități de stat care așteaptă banii primesc... de-o pizza

Mai mult de jumătate din sumele încasate de fosta societate de termoficare a oraşului în al doilea semestru al anului trecut s-au dus pe cheltuieli de procedură. Mai pe româneşte spus, majoritatea banilor ajunşi în contul unităţii au fost cheltuiţi ca să se… aducă bani.

cel de la Frumusica nu a cerut bani pentru că nu stie ce să facă cu ei, pe el funcţia de primar l-a obosit nu este de loc implicat în ceea ce inseamna viaţa acestei comunităţi. N-a facut 1m de trotuar, apa, abia acum in 2017, ani de zile le-a spus oamenilor că dacă vor apă să-şi facă fântâni, aici nu există nici o activitate culturală,nici o acţiune gen ziua comunei, nimic. Şi când te gândeşti că l-au votat pentru încă 4 ani, vorba ceea ,, ce-şi face omul cu mâna lui.....
13 martie 2017, 10:07
iarena.ro
loading...
loading...
Sondaj
Ar trebui susținută Mihaela Huncă pentru funcția de ministru al Educației?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
”Pentru mine contează mai puțin funcția pe care o dețin la un moment dat. Cel mai important este să las ceva în urmă fie ca e vorba de o lege, de un program, fie de rezolvarea unor probleme punctuale prin care să se imbunătăț ...
astratex.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.6679 lei
USD
Dolarul SUA
3.8116 lei
CHF
Francul elveţian
3.9611 lei
GBP
Lira sterlină
5.3186 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.4451 lei
XAU
Gramul de aur
163.7611 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2261 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.5063 lei
AUD
Dolarul Australian
3.0369 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.0559 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1837 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6271 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
web site traffic statistics
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2018 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.