Ancheta săptămânii
Eroul care OFICIAL nu există! Gheorghe Podaru, omul care într-o după-amiază de vară a salvat șase oameni din mlaștina de la Huțani: Totul s-a petrecut într-o tăcere de mormântVIDEO & GALERIE FOTO

Ne reîntoarcem în timp, în duminica zilei de 29 iunie 1980, în localitatea Huțani, unde a avut loc cea mai mare tragedie rutieră a României.

Gheorghe Podaru a avut o implicare uriașă în partea a doua a evenimentului rutier, în ceea ce s-a înțeles pe atunci a fi misiunea de salvare.

Salvator nerecunoscut!

 

După 41 de ani de la tragedie, Gheorghe Podaru trăiește tot în Huțani, în casa sa de unde se vede podul de pe care a căzut autobuzul.

 

Acum are peste 80 de ani, dar încă-și amintește clar acea zi de vară care a lăsat răni adânci în comunitate. Încă de tânăr lumea din sat îl știa ca pe-un bun înotător, însă „specialitatea” lui, adică la ce se pricepea cel mai bine, era scufundarea. Avea acea abilitate de a înota în adâncime și a găsi orice în apă. Pe atunci scafandrii erau rari prin părțile noastre.

 

*casa în care trăiește Gheorghe Podaru

 

Și când se întâmpla vreo nenorocire cu vreun înecat sau dispărut, lumea pe el îl căuta. S-a auzit că până la 40 de ani salvase deja zeci de oameni din apele Siretului. Trecuse și Dunărea înot, de la un mal la altul. Iubea apa.

 

În 1980 era brigadier la cooperativa agricolă din comuna Vlădeni, iar cei care au trăit timpurile comuniste cunosc această formă de organizație agricolă.

 

A auzit bubuitura și a rupt-o la fugă spre pod fără a-și imagina grozăvia care a avut loc și care urma să-i schimbe și lui viața în mod iremediabil.

 

Când a ajuns, mlaștina bolborosea.

 

Revista Lumea nota în anul 1995, în baza mărturiilor lui, mai proaspete, după doar 15 ani: „deasupra apăreau, unele după altele, haine, poșete, coșuri de papură, fructe, o bucată de salam, fel de fel de acte, o lumânare albă de cununie, bancnote, un biberon. Apoi, unul câte unul, câțiva oameni. Ghiță Podaru, unul dintre cel mai buni înotători din lungul luncii Siretului salvase, până la 41 de ani ai lui, mai bine de 60 de oameni și scosese de prin bulboane și ascunzișurile Siretului încă vreo 20, dar morți”.

 

*din fața casei, se zărește podul „blestemat”

 

Șoferul autobuzului a murit cu mâinile încleștate pe volan

 

Își amintește că s-a aruncat în apă îmbrăcat și a pătruns direct în autobuzul scufundat, printr-o fereastră. „Înăuntru era întuneric, măcar că era ziua-n amiaza mare, știți, bulboana era foarte adâncă”. Primul trup pe care l-a găsit a fost cel al șoferului. Gheorghe Podaru își amintește că și-a ținut respirația până a ajuns la punctul în care simțea că plesnește. I-a descleștat mâinile șoferului de pe volan. Ulterior s-ar fi comunicat că suferise un infarct în urma șocului, înainte ca autobuzul să se scufunde în apă.

 

„Niciunul nu răcnea după ajutor, totul s-a petrecut într-o tăcere de mormânt. Dar cum puneau norocoșii aceia piciorul pe pământ, o și luau la fugă peste ogoare, cât mai departe de moarte”, este una dintre amintirile care poartă pecetea tragediei.

 

Un militar și-a recunoscut printre cadavre mama și sora

 

Următoarele ore s-au desfășurat cu încetinitorul. Vestea accidentului s-a dus până la București și a ajuns la urechile lui Nicolae Ceaușescu. De pe plan local, pe malul mlaștinii au început să apară șefi din Miliție, dar și ofițeri de Securitate.

 

„Traficul fusese blocat. Cum morții erau de acum înșiruiți pe mal ca la expoziție, unii dintre privitori au început să le ia verighetele, cerceii și banii de prin buzunare. Am făcut scandal. Au venit apoi niște soldați, ba de la pompieri, ba din trupele de la securitate. Unul dintre ei era cât pe ce să leșine. Și-a recunoscut printre cadavre mama și sora, care tocmai veneau de la Fălticeni, în vizită la unitatea lui din Botoșani”,

Gheorghe Podaru, salvator

 

 

Ștabii de la București au sosit cu elicopterul. Se trăsese un fir de telefon pe malul bălții, iar primul secretar vorbea cu „Capitala” în poziție de drepți. Comunica ritmul anevoios al operațiunii de salvare. Un „civil” se afunda încăpățânat în apa rece de gheață și scoatea cadavre. Unul după altul. Aliniate.

 

A doua zi a scos din apă un copil care rămăsese ascuns în mâl. Era băiatul unui localnic, voia să meargă la un meci de fotbal.

 

În total, Gheorghe Podaru a scos șase oameni care au trăit și vreo 30 de trupuri inerte. Tot el a fost cel care, legat de brâu cu o sfoară, a prins osiile autobuzului de două macarale aduse pe pod.

 

„L-am legat de osia din spate și cea din față, cu două macarale. De pe pod l-au tras și l-au urcat în sus. În autobuz, când a ieșit afară, nu mai era nimeni. Când a căzut autobuzul, întâi a căzut pe o parte. Care a fost la geam, apa le-a spart geamul și i-a aruncat. Iar care au fost partea cealaltă, nu au mai avut când să vină, e vorba de secunde, îți ia aerul, mori. Ăștia care au fost la geam, pe ăștia am apucat să-i tragem. Ceilalți au rămas acolo. Atunci hârtiile alea, toate eu le-am semnat, venise procurorul general de la București. Ceaușescu nu era în țară, nu știu unde era. Că era vorba să vină și el”,

Gheorghe Podaru, salvator

 

„Au început românii să-i buzunărească”

 

La trei zile după accident Ghiță Podaru a început brusc să încărunțească. S-a trezit cu părul nins în plină vară.

 

La două luni a mai prins și o boală, care a început să-l macine: tromboflebită profundă la piciorul drept. Totul a pornit de la apariția unui cheag într-un vas de sânge, din cauza șederii îndelungate în apa foarte rece.

 

Cel puțin așa au concluzionat medicii de la spitalele din Botoșani și Iași, unde s-a căutat atunci. A rămas cu tratament pe viață.

 

„Au venit pompierii, dar nu au rezistat în apă. Nu au mai scos pompierii. A venit armata, dar nu a făcut nimic, apa era rece. Mulți oameni nu au murit de înecătură. Apa rece, era căldură mare, au murit subit așa. Am început a scoate pe mal abia 12, au început tot românii noștri să-i buzunărească, să le ia de pe degete”,

Gheorghe Podaru, salvator

 

 

Erou?

 

În DEX erou înseamnă persoană care se distinge prin vitejie și prin curaj excepțional / personaj principal al unei întâmplări; persoană care, într-o anumită împrejurare, atrage atenția asupra sa.

 

Eroi sunt mulți în zilele noastre. Premiați cu tot felul de distincții, unii recompensați și financiar. Pentru fapte mai mărunte decât cele ale botoșăneanului Gheorghe Podaru, un om care a trăit simplu și așa își duce mai departe bătrânețile, în comuna natală.

 

Nimeni nu i-a dat vreodată vreo diplomă. Iar de vreo rentă sau vreo remunerație pentru faptele sale curajoase din 29 iunie 1980, chiar că nu s-a pus vreodată în discuție.

 

Pe atunci autoritățile i-ar fi oferit niște bani...

 

„De la partid atunci la toată lumea le-a dat câte 25.000 de lei, cu banii ăia pe vremea aia îți luai o mașină. Și i-a îngropat și a dat ordin primul secretar să nu le facă autopsie. Și au vrut să-mi dea și mie și eu am refuzat. Le-am spus că eu nu am făcut pentru asta, să-mi dea bani. – Dar pentru ce ai făcut? – Nu știu, le-am zis”,

Gheorghe Podaru, salvator

 

Oficial, accident a fost doar în închipuirea oamenilor

 

După accident ar fi fost totuși propus să primească Ordinul „Meritul Sanitar” pentru vitejie.

 

Și un premiu în bani.

 

„Propunerea scrisă a fost trimisă la București. N-a primit însă nimic nici până astăzi, de «sus» fiind îndreptat către Botoșani doar un răspuns arțăgos: «de ce vă scărpinați?» Cei cu ideea decorării erau muștruluiți că pritociseră o astfel de propunere, când, de fapt oficial nici la Huțani, nici în alt colț al României nu se petrecuse chipurile vreun accident rutier cu atâția morți, care să bată recordurile în domeniu. Doar în mediile activiștilor de partid cazul a fost prelucrat, fără a mai fi însă și plasat cu exactitate în timp și spațiu”,

Revista Lumea, 1995

 

Din toate ordinele de atunci, toți au înțeles că pe șoseaua Suceava – Botoșani nu se întâmplase absolut nimic, chiar dacă numărându-se morții s-a ajuns până la 47... 48... 50 sau câți or fi fost ei.

 

Câteva zile după, presa vremurilor a făcut referire la un accident rutier... fuseseră vreo 30 de victime, într-un autobuz care se prăbușise de pe un viaduct. Era o tragedie la nivel mondial, dar nu se întâmplase la noi, ci tocmai în India.

 

În România, se înțelege prea bine, nu se puteau petrece asemenea catastrofe.

 

41 de ani de la cea mai mare tragedie rutieră din România, petrecută la Botoșani! MISTERUL nenorocirii încă este ținut ascuns de autorități – FOTO&VIDEO

Mărturiile femeii care a supraviețuit celei mai mari tragedii rutiere din România: Șoferul a strigat - ne răsturnăm / Fetițele alea au murit cu garoafele în mână – VIDEO & FOTO

 

loading...
Anchetă eveniment: Accidentul de la Huțani, cea mai mare tragedie rutieră din istoria României – VIDEO

 

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Îngrijitoare de lux la Spitalul Mavromati: Lefuri în plată de 6.000 - 9.000 de lei
Nu există posturi mai bine sau mai prost remunerate. În România angajatorii sunt cei care provoacă discrepanțele uriașe între mediul privat și cel bugetar.Și se ajunge astfel ca două persoane care prestează practic aceeași activitate, dar în locuri diferite, să aibă salarii diametral opuse, ca valoare.
După 31 de ani, Primăria Botoșani a înregistrat la OSIM „Premiul Național de Poezie Eminescu”: Eminescu este al nostru, al tuturor / Dacă dorește să-l provincializeze, să-l facă de nivel local, să implice și aprozarul nu știu care...
După trei decenii în care manifestările dedicate Zilelor Eminescu au fost organizate de Fundația Culturală Hyperion, de anul viitor organizatorii ar putea fi alții.Primăria municipiului Botoșani, finanțatorul principal al acestor evenimente culturale, a devenit proprietară pe titulatura premiului.
Lichidare până la capăt: S-a scos la vânzare și o cale ferată din ograda orașului - O să vină romii până la urmă să o cumpereGALERIE FOTO
Cabinetul Individual de Insolvență (CII) ”Dascălu Constantin Lulu” continuă încercarea de recuperare a datoriilor SC Termica SA. La 11 ani de la intrarea în faliment a fostei societăți de termoficare a orașului, în patrimoniul acesteia încă se mai găsesc bunuri care pot fi valorificate.
Marea ”pilăreală”: Statul a uitat de concursuri, puzderie de instituții conduse de interimarii cu pile la partid
”Exercită cu caracter temporar”, ”promovare temporară”, ”delegare atribuții”, ”preluare sarcini”, toate aceste expresii sofisticate nu fac altceva decât să ascundă la Botoșani un fenomen care a luat amploare în pandemie. La conducerile a tot mai multe instituții sunt propulsați oameni fără concurs, dar cu carnetul potrivit de partid.
„Omul care mânca două pâini” la companiile orașului, dat afară de la societatea în faliment care a îngropat Primăria în datorii
S-au câștigat și se câștigă bani frumoși la societățile Consiliului Local Botoșani, indiferent de situația lor financiarăDirectorul cu două salarii din termie și-a încheiat contractele de șef și a rămas doar cu statutul de angajat la Modern Calor
TRAGEDIA de la Huțani reprodusă după 41 de ani! Cât de pregătit e Botoșaniul să intervină la un accident de o asemenea amploare? – VIDEO 
Seria articolelor privitoare la cea mai mare tragedie rutieră a României se încheie cu un exercițiu de imaginație. Colonelul Decebal Muraru, inspectorul-șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) „Nicolae Iorga”, a participat alături de Botoșăneanul la acest demers după un salt în trecut, pornind de la momentul în care s-a aflat de accident. 
Afaceri cu șomeri anchetate de Poliție și Agenția de Integritate, angajați de la AJOFM prinși în morișca subvențiilor
Polițiștii botoșăneni desfășoară o anchetă care vizează modul în care mai multe societăți comerciale și o organizație neguvernamentală au încercat, și unele chiar au și reușit, să obțină subvenții de la bugetul de stat și cel european prin Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM).
Femeia aruncată printre cadavre care a înviat la morgă: Mama, tu ai fost moartă și ești vie, ce ai văzut acolo?VIDEO & FOTOGALERIE
Aproape 42 de ani trecuți din ziua accidentului de la Huțani nu au fost nici pe departe suficienți pentru ca Virgina Varvarei, astăzi pensionară, să uite clipele îngrozitoare prin care a fost nevoită să treacă. Povestea acesteia este probabil cea mai tulburătoare dintre toate cele ale supraviețuitorilor pe care Botoșăneanul a reușit să îi găsească și să îi intervieveze.
”Șoferii iadului”, vinovații de serviciu în ”epoca de aur”: Mergeai non-stop până picai, mai ațipeai... / Când porneai motorul scotea o fumăraie că autogara nu se mai vedeaVIDEO & FOTOGALERIE
Despre modul inuman, un veritabil atentat la siguranța vieții, în care se circula în perioada comunistă...
Loading...
Șoferul din autobuzul groazei a murit sub ochii soției și a lăsat orfani trei copii, două amenzi – singurele pedepse pentru 48 de morți
Cea mai mare tragedie rutieră din istoria României a avut eroul său negativ. Pentru că în comunism sistemul nu putea fi decât perfect, cei care greșeau erau doar oamenii. Chiar dacă, atunci când vorbim despre șoferi de exemplu, erau nevoiți să circule cu autobuze vechi, pline de improvizații și cu anvelope noi, dar cu defecte de fabricație.
OMAGIU adus după 41 de ani de la tragedia în care au murit aproape 50 de botoșăneni - Troiță ridicată de Consiliul Județean și Primărie – VIDEO
Seria articolelor realizate de publicația Botoșăneanul despre tragedia care a avut loc la Huțani în urmă cu mai bine de patru decenii se aproapie de final. Atât cât s-a putut în condițiile date, am încercat să călătorim într-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat pentru a readuce în atenție accidentul care rămâne pe primul loc în România, în privința numărului ridicat de morți.
Tragedia de la Huțani, dezvăluită în presa comunistă doar la anunțurile de condoleanțe: A fost tratat drept un accident de muncă
Tragedia de la Huțani nu a existat și totul a fost doar un vis urât dacă ar fi să ne luăm după presa botoșăneană din acea perioadă. Presă ce însemna de fapt un singur ziar care nu a pomenit ceva despre cel mai mare accident rutier din istoria României.
Adevărul făcut scrum! Dosarul accidentului de la Huțani TOPIT de Parchet și Poliție – GALERIE FOTO singurele IMAGINI de la tragedia rutieră
Autoritățile au distrus toate dosarele și documentele cu fotografii anexate, declarații de martori, expertize sau rezultate ale cercetărilor penale care au existat în urma celei mai mari tragedii rutiere din țara noastră.Accidentul rutier cu morți colective a avut loc la Huțani pe 29 iunie 1980, când un autobuz s-a răsturnat cu roțile în sus într-o mlaștină, iar în jur de 50 de oameni și-au pierdut viața.
PREMIERĂ: Colonelul Vasile Botezatu, dezvăluiri amănunțite despre ancheta celei mai mari tragedii rutiere a României: Era o situație de război! VIDEO
Jumătatea vieții i-a fost marcată colonelului botoșănean Vasile Botezatu de cea mai mare tragedie rutieră care s-a petrecut vreodată în România, la Huțani – Botoșani.A avut implicare directă în cercetarea ulterioară și, acum, la venerabila vârstă de 81 de ani, își amintește clar modul în care s-a derulat ziua de 29 iunie 1980.
Loading...
Dezvăluiri după 4 decenii: Anvelopa care a explodat era nouă, ”autobuzul morții” avea doar o ușă și transporta oameni pe... motor
A doua zi după accidentul din 29 iunie 1980 de la Huțani s-a constituit o comisie de constatare tehnică a condițiilor în care s-a produs tragedia. Autobuzul a fost scos din apă cu o macara și transportat la garajul IJTL – Întreprinderea Județeană de Transport Local Botoșani.
Televiziunea Română a ajuns la Botoșani pentru cea mai mare tragedie rutieră din România: Sunt încă întrebări la care după 41 de ani nu se știe răspunsul GALERIE FOTO & VIDEO
Seria de articole inițiată de Botoșăneanul despre accidentul rutier care a avut loc la Huțani în 29 iunie 1980, când un autobuz cu circa 85 de persoane s-a răsturnat într-o mlaștină, a readus în atenția publică această tragedie unică în România prin proporțiile sale. Atunci când s-a produs, a fost înregistrat drept cel mai groaznic accident rutier de pe glob.
Dumitru Zmău în fața celei mai mari tragedii din carieră: Erau distruși. Oameni plângeau, țipau, răcneau. O nenorocire ca asta sper să nu mai prind în viața asta - VIDEO
Doar cei care au prins o bucată din comunism își pot aminti cum decurgeau călătoriile între localități sau cele interjudețene. Autobuzele plecau exclusiv din autogări, nu existau firme private, cum sunt în zilele noastre, pentru transportul călătorilor la orice destinație dorită. Nu erau bilete rezervate, aer condiționat sau altele de acest gen.
Pompierul care a intervenit la tragedia de la Huțani: Se scoteau oameni, intra unul, ieșea altul / Când vezi ce ai văzut acolo... nu-ți găsești cuvintele - VIDEO
Pe Liviu Adronic l-am cunoscut prin prisma activităților din ultimele două decenii, el dezvăluindu-și public sufletul sensibil îndrăgostit de cultură. A apărut și s-a poziționat firesc în mijlocul evenimentelor artistice ca și cum ar fi fost acolo dintotdeauna. Puțini cunosc faptul că Liviu Andronic a trăit o zi și o noapte în mijlocul celei mai mari tragedii rutiere care a lovit România. Și care l-a schimbat și pe el, pe viață. Deși, nu a pierdut pe nimeni drag. A preluat însă din durerea celorlalți, a celor care și-au plâns morții.
Mărturiile femeii care a supraviețuit celei mai mari tragedii rutiere din România: Șoferul a strigat - ne răsturnăm / Fetițele alea au murit cu garoafele în mânăVIDEO & FOTO
Margareta Hergheligiu avea 27 de ani în anul care avea să marcheze iremediabil sute de oameni din trei județe ale Moldovei și este una dintre puținele persoane care a supraviețuit teribilului accident rutier din 29 iunie 1980.Își amintește fiecare detaliu extrem de clar, iar amintirile încă-i rănesc memoria pentru că, în cei 41 de ani care au trecut de atunci, nu s-a oprit din întrebările adresate Divinității: „De ce am trăit eu și nu unul dintre copiii care se aflau în autobuz? Sau una dintre familiile fericite care se aflau printre călători?”.
41 de ani de la cea mai mare tragedie rutieră din România, petrecută la Botoșani! MISTERUL nenorocirii încă este ținut ascuns de autorități – FOTO&VIDEO
Au trecut patru decenii de la cea mai mare tragedie rutieră care a lovit România, la Botoșani. O nenorocire care a frânt zeci de familii și a împietrit numeroase inimi, ale celor care au înregistrat pierderi omenești, dar și ale celor care pe atunci au fost salvatori sau martori. În limitele posibile, permise de un sistem comunist opresiv, botoșănenii i-au plâns mai mult în șoaptă pe cei plecați, fără să tragă prea multe speranțe în aflarea adevărului.
Dumnezeu sa-i răsplătească marinimia și faptele frumoase!
22 noiembrie 2021, 13:02
Poate ca in urma acestor articole-document autoritatile vor avea initiativa de a ridica acolo un monument in memoria celor disparuti intr-un mod tragic, dar si ca un omagiu adus salvatorilor. Ar fi un gest reparatoriu absolut necesar.
22 noiembrie 2021, 10:20
Sondaj
Ar trebui introduse uniformele școlare obligatorii?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
”Colegilor mei care astăzi au intrat în echipă le urez mult succes și nu în ultimul rând vreau să mulțumesc și colegilor au făcut parte din echipa Inspectoratului Școlar până astăzi și cu care am colaborat excelent. Sper ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.9477 lei
USD
Dolarul SUA
4.7247 lei
CHF
Francul elveţian
4.7380 lei
GBP
Lira sterlină
5.8810 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.6529 lei
XAU
Gramul de aur
277.4951 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2493 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2761 lei
AUD
Dolarul Australian
3.3196 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.6853 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2002 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6649 lei
Vremea
astăzi
Botosani
16.6 o C
Dorohoi
16.7 o C
Bucecea
15.9 o C
Darabani
13.7 o C
Saveni
17.1 o C
Ştefăneşti
14.7 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.