Era printr-o iarnă de la sfârşitul anilor ’80, ultimii ai dictaturii comuniste. Regizorul Teatrului Mihai Eminescu renunţă la repetiţie şi fiindcă era 24 decembrie, Sfânta Eugenia, numele mamei sale, iar el era Eugen, hotărăşte să îşi sărbătorească ad-hoc cu actorii onomastica.
Unul dintre colegi cumpără ceva vin, regizorul îşi dă drumul la gură şi spune ceea ce mai toţi românii conştientizau, dar foarte puţini aveau curajul să rostească despre regimul totalitar. Vorbeşte în termeni duri despre Partidul Comunist Român şi neajunsurile din ţară. Petrecerea, organizată pe la amiază, nu durează mai mult de o oră, după care actorii îşi văd de treburile lor.
În numai câteva zeci de minute unul dintre ei se trezeşte la uşă cu un ofiţer de Securitate care îi cere amănunte despre discuţiile care au avut loc la onomastică şi îi solicită să dea o declaraţie referitoare la criticile aduse regimului totalitar. Regizorul scapă ca prin minune fără prea multe represalii, după revoluţie ajunge chiar şef la actuala Direcţiei pentru Cultură, însă nu prinde prea mulţi ani de viaţă în libertate. A dus cu el în mormânt întrebarea „cine a turnat?” şi poate şi răspunsul.
La mai bine de două decenii, la solicitarea unui cotidian central, după trei ani de căutări, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) eliberează o adeverinţă şoc: „domnul Puric Liviu Dan este titular al dosarului fond reţea nr. R 64665. Domnia sa a fost recrutat în scopul supravegherii informative a elevilor din cadrul Liceului de Arte Plastice N. Tonitza”. În adresa eliberată de instituţie şi semnată de Dragoş Petrescu, preşedintele CNSAS, scrie negru pe alb: “La data 15.03.1976, a semnat un Angajament, atribuindu-i-se numele conspirativ Cristian”.
Dan Puric a venit la Botoşani în 1985 şi a activat la Teatrul Mihai Eminescu până în 1988. Fusese şef de promoţie la Bucureşti, ar fi putut rămâne în capitală, dar dragostea pentru o actriţă din oraşul poetului nepereche l-a adus în nordul Moldovei.
“Actorii în general au o viaţă mai libertină, sunt mai boemi, el era însă foarte ordonat, citea foarte mult. El la Botoşani a învăţat step, aici a făcut primul spectacol de pantomimă”, îşi aminteşte Constantin Adam, actual regizor tehnic la Teatrul Mihai Eminescu.
CITEȘTE ȘI:
Fost actor la Teatrul Eminescu propus ministru de „Guvernul străzii” – ce PĂRERE aveţi?
În anii ’80 juca în numeroase piese, inclusiv în “Bacalaureaţii”, unde Dan Puric avea un rol important, însă i se pare neverosimilă informaţia că fostul său coleg a turnat la Securitate: “Nu cred că a făcut aşa ceva”.
În amintita adeverinţă emisă de CNSAS se menţionează că, „Direcţia de specialitate nu a identificat informaţii transmise Securităţii de către domnul Puric Liviu Dan”. Asta cu toate că semnase un „Angajament”. Cu alte cuvinte, actorul şi-ar fi luat angajamentul să îşi toarne colegii, dar n-ar mai fi pus în practică promisiunea scrisă.
Pe de altă parte, unul dintre membrii CNSAS susţine că, în realitate, Dan Puric ar fi informat Securitatea despre colegii săi. Florian Bichir a declarat într-o emisiune la B1 TV că Dan Puric nu a colaborat cu Securitatea "ca poliţie politică", dar că "şi-a turnat colegii de liceu". Florian Bichir, alături de Andrei Pleşu, dar şi de alţi oameni de cultură şi jurnalişti, l-au criticat pe Dan Puric pentru ipocrizia de care în opinia lor dă dovadă, ţinând tot felul de conferinţe pe bani grei, în care amestecă, printre altele, ortodoxismul radical, excepţionalismul românesc şi discursul anti-occidental şi erijându-se într-un formator de opinie în timp ce trecutul său din perioada comunistă nu i-ar da dreptul moral să aibă o asemenea atitudine.
Posesor al unui palmares impresionant, care include premii şi distincţii oferite de la Academia Română şi până la UNITER şi Casa Regală, actorul a răspuns în stilul propriu acuzaţiilor.
“Max Reinhardt a avut o expresie extraordinară: «artistul îşi ia rucsacul copilăriei în spate şi porneşte la drum». Diferenţa dintre mine şi colegul meu de la Royal Shakespeare Company este una ontologică. În sensul că el n-a fost utecist, n-a fost membru de partid şi nu i s-a propus să fie informator. Eu când eram prin liceu a venit unul la mine, a zis să semnez o hârtie din aia cum că ajut statul. Nu ştiam ce presupune şi am semnat-o. Pesemne că pe la CNSAS, pe la securiştii ăştia, există şi asta – că Dan Puric a fost securist… M-au şi turnat. Pentru că eu, la 17 ani, îl imitam pe Ceauşescu. Strângeam două clase într-una şi dădeam decoraţii. Ei bine, colegul meu de la Royal Shakespeare Company sau de la Comedia Franceză nu a cunoscut lucrurile astea”.
”Eu când aveam 17 ani a venit ăla să-i scriu acolo şi eu am semnat acolo, că nici nu ştiam ce semnez, dar în clipa în care mi-a cerut să-mi vând colegii «cine face politică?» am spus: «Dan Puric», pentru că imitam pe Ceauşescu. Şi ăla a plecat. M-au apărat îngerii, dar pesemne că pe la CNSAS... Problema este alta, vezi cum încercau să te toace”.
În 2011 Dan Puric a revenit pe scena Teatrului Mihai Eminescu pentru o prelegere despre martiri şi mărturisire. S-a referit atunci inclusiv la perioada în care a jucat la Botoşani, dar n-a făcut vreo trimitere la relaţia cu Securitatea.
MAI MULTE DESPRE ACEA CONFERINȚĂ:
Dan Puric a revenit cu martiri şi mărturisiri pe scena Teatrului Eminescu - VIDEO
CNSAS Adeverință Dan Puric
