Câteva piese de mobilier au generat o dispută serioasă între un atelier de profil şi un client. Şi după câteva luni de certuri s-a ajuns la un proces.

O hotărâre aparent banală adoptată de plenul Consiliului Județean scoate la iveală o situație cel puțin ciudată în administrația publică botoșăneană. Zeci de localități plătesc cotizație la o organizație neguvernamentală chiar dacă în mod practic nu beneficiază de nici un serviciu.

Duminică seară, Alexandru Pătrășcanu, tânărul care sâmbătă a spart cu o bâtă de baseball luneta unui Renault Clio, a fost eliberat din arestul Inspectoratului de Poliție Județean, acolo unde fusese reținut pentru 24 de ore.

Imaginați-vă că viața voastră ar depinde de o balustradă. Da, de o banală balustradă pe care nu o puteți monta fiindcă nu aveți bani. Și chiar dacă i-ați avea, tot v-ar fi imposibil pentru că, pur și simplu, vă lipsesc puterile.

Consilierii judeţeni au adoptat la mijlocul săptămânii trecute o hotărâre care înlesneşte acordarea celui mai mare salariu de care are parte angajatul unei societăţi comerciale de stat din Botoşani.

Două clădiri simbol ale Botoşanilor lăsate de izbelişte de zece, respectiv șase ani de către Ministerul Sănătăţi au pierdut o nouă şansă de a fi reabilitate. Şi aceasta după o poveste absurdă, în care se minte în acte oficiale, de la nivel înalt.

De 15 ani, câţiva cetăţeni din Curteşti se tot plâng de problemele pe care le au cu benzinăria de la ieşirea din Hudum spre Baisa. S-a schimbat proprietarul, însă conflictele au rămas. Ba chiar s-au şi înteţit anul trecut, când în spatele staţiei de carburanţi s-a montat un aşa-numit SKID GPL, practic un rezervor suprateran de gaz petrolier lichefiat

Cu o zi înainte ca Direcția Națională Anticorupție să facă publică punerea în mișcare a acțiunii penale față de Florin Sandu și alți foști și actuali șefi ai societății de termoficare și nu numai, la sediul unității a avut loc o ședință maraton a consiliului de administrație.

Peste trei decenii au trebuit să treacă pentru a se elucida misterul morții tânărului din Botoșani care a sfidat regimul comunist și în toamna anului 1981, timp de mai multe nopți, a scris pe zidurile Palatului Administrativ, Casei de Cultură a Sindicatelor și a altor obiective din Botoșani mesaje împotriva regimului totalitar.

Ceea ce scriam încă de la începutul anului şi anume că, din cauza creşterii masive a salariilor, Consiliul Judeţean Botoşani nu va ajunge să pună în practică direct sau prin unităţile subordonate nici măcar o singură investiţie de amploare, s-a dovedit a fi cât se poate de adevărat. Şi asta reiese din contul de execuţie al bugetului propriu judeţean şi al bugetului instituţiilor subordonate pe primele nouă luni ale anului.

Consilierii județeni au adoptat pentru colegii de partid din CA-ul de la ”Apă” niște criterii de performanță în baza cărora să poată primi o parte din profit fără să prevadă pe undeva că apa trebuie furnizată la o anumită presiune sau că trebuie asigurată continuitatea serviciului. Astfel, aceștia pot ajunge să beneficieze de o parte din câștig chiar și dacă într-o lună se dă apă doar trei săptămâni sau dacă apa nu are presiune să ajungă la etajul 4 al blocurilor.

Florin Nicoi are 30 de ani, un copil de cinci ani și reprezintă o figură aparte în rândul comunității rome din Botoșani. În timp ce o mulțime de etnici de-ai săi se ocupă cu spartul semințelor și agresatul oamenilor care trec prin Centrul Vechi, el are cu totul alte priorități.

Condamnaţi de judecători, demişi de prefect, pe alocuri şi cu procese pentru revenirea pe post pierdute în instanţă, unii primari din Botoşani au reuşit totuşi să rămână la conducerea localităţilor. Sub o formă sau alta decid direct sau „din umbră” ce se întâmplă în administraţia comunală.

Aşa cum a promis la începutul verii, Doina Federovici a renunţat la apartamentul pe care îl avea închiriat în cartierul Griviţa. La fel a procedat şi Marius Budăi, care a părăsit locuinţa de lângă bazar. Ambii însă au predat alte imobile decât cele în care au locuit efectiv.

Săraci, dar cu preţuri ca la bogaţi, asta s-ar putea spune despre politica de investiţii practicată de Consiliul Judeţean (CJ) şi Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri (DJDP). Săptămâna trecută, consilieri judeţeni au adoptat trei hotărâri referitoare la tot atâtea căi rutiere administrate de DJDP, iar costurile prevăzute pentru investiţii ridică serioase semne de întrebare asupra modului în care s-au făcut calculele.

Lipsa cronică a forţei de muncă sau mai exact a oamenilor dispuşi să lucreze loveşte şi mediul rural. Dacă la oraş antreprenorii s-au obişnuit să facă tot mai greu angajări din cauza lipsei resursei umane, unii ajungând să asigure gratuit transportul pentru locuitorii de la sate doar ca să aibă cu cine lucra, acum tocmai comunele se confruntă cu o criză generalizată a forţei de muncă.

Avem jurist, avem o pleiadă de economiști, avem chiar și un specialist în confecții-tricotaje. Plus o mulțime de ingineri specializați în tot felul de domenii, însă numai în hidrotehnică nu.
 

Dincolo de discursuri sforăitoare, de defilarea oficialităților, de îndemnuri mobilizatoare, este realitatea. Iar într-o mulțime de școli botoșănene este cât se poate de crudă. Și asta reiese chiar din documentele instituțiilor care trebuie să contribuie la asigurarea condițiilor desfășurării unui act de învățământ cel puțin decent.

Ameninţări, înjurături, obscenităţi, consum de băuturi alcoolice în loc public, toate acestea şi multe altele nu au fost suficiente pentru autorităţi ca să aplice măcar o singură amendă gloatei care timp de două zile s-a manifestat în curtea sau în împrejurimile celei mai mari unităţi sanitare din Botoşani.

Un lucru banal, care costă zero lei şi zero bani, ar fi putut salva vieţile unor oameni. Cum trăim însă în Botoşani – România, nimeni nu s-a gândit să îl facă. Iar autorităţile în puterea cărora stă o astfel de intervenţie preferă să asiste nepăsătoare la valul de tragedii produse în intersecţia de la Orăşeni Deal.