Tot mai mulţi conducători auto din Botoşani sunt puşi în imposibilitatea de a beneficia de prevederile legale potrivit cărora au dreptul să plătească jumătate din amendă în termen de 48 de ore de la aplicare pentru circulaţia fără rovinietă în afara localităţilor.
Şi aceasta din cauza sistemului de constatare şi comunicare a sancţiunilor, care îi aduc în situaţia de a afla abia după câteva luni că au fost pedepsiţi. Estera Tofan este una dintre ultimele posesoare de autovehicule care a păţit-o. Deşi a fost surprinsă conducând fără rovinietă tocmai pe 6 februarie 2017, a aflat abia pe 18 octombrie, când a avut treabă la Direcţia de Impozite şi Taxe Locale (DITL). Nu mică i-a fost însă mirarea să constate că, oficial, ar fi fost informată de amendă încă de pe 31 mai.
Atunci, Dorel Coţovanu, angajat al Oficiului Judeţean de Poştă (OJP), deoarece nu a găsit-o acasă, a completat un proces-verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare a actului de constatare a contravenţiei. În acesta se precizează că martor la afişarea plicului cu amenda la domiciliul şoferiţei ar fi fost Elena Crîşmaru. Întrucât locuiesc la bloc şi nu cunosc să aibă vreun vecin cu acest nume, Estera Tofan şi soţul său s-au interesat la OJP şi au aflat că, de fapt, femeia trecută martor este la rândul ei salariată a Poştei Botoşani.
„Am sunat şi mi-a spus că ei aşa au primit indicaţie să facă: dacă nu găsesc pe nimeni acasă să treacă acolo ca martor un coleg de muncă. Chiar mi-a spus omul că nici lui nu i se pare corect şi că au avut discuţii la serviciu pe chestia asta”, a relatat soţul conducătoarei auto.
Iar marea problemă este că, maşina surprinsă fără rovinietă fiind una de gabarit, amenda care trebuie achitată este de nici mai mult, nici mai puţin de 1.250 de lei şi, cu toate că în procesul verbal de constatare a contravenţiei este specificat că se poate achita jumătate din minim, adică doar 625 de lei, botoşăneanca nu a putut uza de această facilitate. Şi aceasta pentru că, oficial, a fost informată pe 31 mai şi putea deci să plătească amenda înjumătăţită până pe 2 iunie.
Reprezentanţii OJP Botoşani recunosc că apelează la martori dintre colegi, dar spun că aceasta practică este o excepţie la care recurg atunci când vecinii refuză să fie cooptaţi ca martori la comunicarea amenzilor.
„Noi avem un contract încheiat cu cei de la CNAIR, este stabilită o procedură. Asta este procedura: dacă nu te găseşte acasă, se afişează. Martor poate fi oricine”,
Vica Purici, director OJP Botoşani.
Şefa Poştei Botoşani a arătat că, atunci când aud de afişarea unor amenzi, destui sunt oamenii care refuză să fie luaţi drept martori, astfel încât factorii poştali îşi cheamă un coleg dintr-o zonă apropiată pentru a îndeplini procedurile de comunicare. Vica Purici susţine însă că, în realitate, şoferii ar afla de amenzi prin această procedură de comunicare, fiindcă de obicei plicurile li se lasă chiar în uşă, dar că nu recunosc.
Dar problema nu este doar la Poştă. Întregul sistem de aplicare a sancţiunilor de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) este unul cel puţin ciudat. În cazul concret expus mai sus se menţionează negru pe alb că, „prezentul proces verbal de constatare a contravenţiei a fost întocmit la data de 09.05.2017” şi că, „am constatat la data de 09.05.2017 că vehiculul (…) a circulat la data de 06.02.2017, ora 14:11, locul DN 29 km 31 + 289 m, Baisa, jud. BT, fără a deţine rovinietă valabilă”. Cu alte cuvinte, CNAIR constată abia în luna mai că în februarie autovehiculul nu avea rovinietă. Şi aplică şi amendă pentru asta!
Iar acesta nu este un caz singular. Tot la mijlocul lui octombrie un şofer din Botoşani a aflat că în luna iulie a circulat fără rovinietă în acelaşi loc, adică la Baisa.
Iar după comunicarea în stilul menţionat, oamenii află întâmplător, după opt luni, că au fost amendaţi şi nu mai pot plăti doar jumătate.
„Instituţia care aplică amenda, aceea ne-o şi trimite. Dacă o amendă este dată de Poliţie, primim de la Poliţie, dacă e aplicată de Jandarmerie, o primim de la Jandarmerie. Când primim, vin mai multe, la pachet. Sunt însă şi oameni care primesc plicul acasă şi vin cu el în mână să achite”,
Lucian Lupu, director DITL.
Unitatea pe care o conduce nu are întocmită o situaţie cu privire la valoarea sancţiunilor aplicate pentru lipsa rovinietei, însă cert este că din tot acest mecanism singurul câştigător este Statul Român, care încasează amendă în procent maxim şi nu doar jumătate.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL
Câteva piese de mobilier au generat o dispută serioasă între un atelier de profil şi un client. Şi după câteva luni de certuri s-a ajuns la un proces.
O hotărâre aparent banală adoptată de plenul Consiliului Județean scoate la iveală o situație cel puțin ciudată în administrația publică botoșăneană. Zeci de localități plătesc cotizație la o organizație neguvernamentală chiar dacă în mod practic nu beneficiază de nici un serviciu.
Duminică seară, Alexandru Pătrășcanu, tânărul care sâmbătă a spart cu o bâtă de baseball luneta unui Renault Clio, a fost eliberat din arestul Inspectoratului de Poliție Județean, acolo unde fusese reținut pentru 24 de ore.
Imaginați-vă că viața voastră ar depinde de o balustradă. Da, de o banală balustradă pe care nu o puteți monta fiindcă nu aveți bani. Și chiar dacă i-ați avea, tot v-ar fi imposibil pentru că, pur și simplu, vă lipsesc puterile.
Consilierii judeţeni au adoptat la mijlocul săptămânii trecute o hotărâre care înlesneşte acordarea celui mai mare salariu de care are parte angajatul unei societăţi comerciale de stat din Botoşani.
Două clădiri simbol ale Botoşanilor lăsate de izbelişte de zece, respectiv șase ani de către Ministerul Sănătăţi au pierdut o nouă şansă de a fi reabilitate. Şi aceasta după o poveste absurdă, în care se minte în acte oficiale, de la nivel înalt.
De 15 ani, câţiva cetăţeni din Curteşti se tot plâng de problemele pe care le au cu benzinăria de la ieşirea din Hudum spre Baisa. S-a schimbat proprietarul, însă conflictele au rămas. Ba chiar s-au şi înteţit anul trecut, când în spatele staţiei de carburanţi s-a montat un aşa-numit SKID GPL, practic un rezervor suprateran de gaz petrolier lichefiat
Cu o zi înainte ca Direcția Națională Anticorupție să facă publică punerea în mișcare a acțiunii penale față de Florin Sandu și alți foști și actuali șefi ai societății de termoficare și nu numai, la sediul unității a avut loc o ședință maraton a consiliului de administrație.
Peste trei decenii au trebuit să treacă pentru a se elucida misterul morții tânărului din Botoșani care a sfidat regimul comunist și în toamna anului 1981, timp de mai multe nopți, a scris pe zidurile Palatului Administrativ, Casei de Cultură a Sindicatelor și a altor obiective din Botoșani mesaje împotriva regimului totalitar.
Ceea ce scriam încă de la începutul anului şi anume că, din cauza creşterii masive a salariilor, Consiliul Judeţean Botoşani nu va ajunge să pună în practică direct sau prin unităţile subordonate nici măcar o singură investiţie de amploare, s-a dovedit a fi cât se poate de adevărat. Şi asta reiese din contul de execuţie al bugetului propriu judeţean şi al bugetului instituţiilor subordonate pe primele nouă luni ale anului.
Consilierii județeni au adoptat pentru colegii de partid din CA-ul de la ”Apă” niște criterii de performanță în baza cărora să poată primi o parte din profit fără să prevadă pe undeva că apa trebuie furnizată la o anumită presiune sau că trebuie asigurată continuitatea serviciului. Astfel, aceștia pot ajunge să beneficieze de o parte din câștig chiar și dacă într-o lună se dă apă doar trei săptămâni sau dacă apa nu are presiune să ajungă la etajul 4 al blocurilor.
Florin Nicoi are 30 de ani, un copil de cinci ani și reprezintă o figură aparte în rândul comunității rome din Botoșani. În timp ce o mulțime de etnici de-ai săi se ocupă cu spartul semințelor și agresatul oamenilor care trec prin Centrul Vechi, el are cu totul alte priorități.
Condamnaţi de judecători, demişi de prefect, pe alocuri şi cu procese pentru revenirea pe post pierdute în instanţă, unii primari din Botoşani au reuşit totuşi să rămână la conducerea localităţilor. Sub o formă sau alta decid direct sau „din umbră” ce se întâmplă în administraţia comunală.
Aşa cum a promis la începutul verii, Doina Federovici a renunţat la apartamentul pe care îl avea închiriat în cartierul Griviţa. La fel a procedat şi Marius Budăi, care a părăsit locuinţa de lângă bazar. Ambii însă au predat alte imobile decât cele în care au locuit efectiv.
Săraci, dar cu preţuri ca la bogaţi, asta s-ar putea spune despre politica de investiţii practicată de Consiliul Judeţean (CJ) şi Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri (DJDP). Săptămâna trecută, consilieri judeţeni au adoptat trei hotărâri referitoare la tot atâtea căi rutiere administrate de DJDP, iar costurile prevăzute pentru investiţii ridică serioase semne de întrebare asupra modului în care s-au făcut calculele.
Lipsa cronică a forţei de muncă sau mai exact a oamenilor dispuşi să lucreze loveşte şi mediul rural. Dacă la oraş antreprenorii s-au obişnuit să facă tot mai greu angajări din cauza lipsei resursei umane, unii ajungând să asigure gratuit transportul pentru locuitorii de la sate doar ca să aibă cu cine lucra, acum tocmai comunele se confruntă cu o criză generalizată a forţei de muncă.
Avem jurist, avem o pleiadă de economiști, avem chiar și un specialist în confecții-tricotaje. Plus o mulțime de ingineri specializați în tot felul de domenii, însă numai în hidrotehnică nu.
Dincolo de discursuri sforăitoare, de defilarea oficialităților, de îndemnuri mobilizatoare, este realitatea. Iar într-o mulțime de școli botoșănene este cât se poate de crudă. Și asta reiese chiar din documentele instituțiilor care trebuie să contribuie la asigurarea condițiilor desfășurării unui act de învățământ cel puțin decent.
Ameninţări, înjurături, obscenităţi, consum de băuturi alcoolice în loc public, toate acestea şi multe altele nu au fost suficiente pentru autorităţi ca să aplice măcar o singură amendă gloatei care timp de două zile s-a manifestat în curtea sau în împrejurimile celei mai mari unităţi sanitare din Botoşani.
Un lucru banal, care costă zero lei şi zero bani, ar fi putut salva vieţile unor oameni. Cum trăim însă în Botoşani – România, nimeni nu s-a gândit să îl facă. Iar autorităţile în puterea cărora stă o astfel de intervenţie preferă să asiste nepăsătoare la valul de tragedii produse în intersecţia de la Orăşeni Deal.