Marea ţigăneală europeană Prefectură – primării de la Botoşani

Sute şi sute de mii de euro s-au cheltuit la Botoşani în ultimul deceniu pe proiecte pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor, iar rezultatele sunt cel puţin îndoielnice. Pe vremea guvernării Adrian Năstase a fost pusă la cale o strategie naţională pentru această minoritate care a presupus numai în judeţ cheltuirea unor fonduri semnificative, crearea de zeci de locuri de muncă, întocmirea a tot felul de programe pe o mulţime de scheme de finanţare. Toate acestea pentru ca, după aproape zece ani, să descoperim că, cel puţin oficial, romii sunt pe cale de dispariţie la Botoşani.


20 de miliarde de lei vechi - de la buletine la punct sanitar
În legislatura PSD a fost constituit în cadrul Prefecturii Biroul Judeţean pentru Romi (BJR). Acesta a avut rolul de a coordona politicile guvernamentale pentru îmbunătăţirea situaţiei etniei. De atunci şi până astăzi BJR a implementat în parteneriat cu societatea civilă zece proiecte, deci în medie unul în fiecare an, în valoare totală de 421.000 de euro şi 5.000 de dolari. Este vorba deci de circa două milioane de lei sau, dacă vreţi, de 20 de miliarde de lei vechi. Au fost tot felul de proiecte, de la facilitarea accesului romilor pe piaţa muncii şi emiterea de acte de identitate şi de proprietate până la crearea unei ferme de capre sau amenajarea unui punct sanitar. Banii au venit de la tot felul de organizaţii şi instituţii, de la Uniunea Europeană, prin programul PHARE, până la fundaţiile Soros din Ungaria sau SPOL din Olanda, iar proiectele au fost implementate de BJR în parteneriat cu instituţii şi, de obicei, cu Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Inter – Activă (ADCIA), care l-a avut ca director executiv pe Jupiter Borcoi, expert pentru romi la Primăria Botoşani şi, din această vară, preşedintele de la municipiu al Partidei Romilor Pro Europa, iar mai apoi chiar pe Semiramida Bălan, şeful BJR.

PROIECT	OBIECTIV PRINCIPAL	SUMĂ
Promovarea ocupării profesionale în rândul tinerilor şi adulţilor din comunităţile marginalizate	Creşterea accesului romilor pe piaţa muncii	30.000 euro
Instruire pentru integrare	Crearea unei reţele profesioniste de lideri romi în administraţia locală	29.000 euro
Caravana Dezvoltare Comunitară	Formare şi informare a factorilor decizionali şi a opiniei publice	5.000 dolari
Femeia Romă în Reţeaua Activă a Organizaţiilor Rome (RAOR)	Înfiinţarea juridică şi împuternicirea RAOR	7.000 euro
Identitate şi proprietate pentru romi	Emiterea a 120 acte de identitate şi 50 de acte de proprietate	45.000 euro
Iniţiative pentru şanse egale pe piaţa muncii	Îmbunătăţirea accesului romilor pe piaţa muncii	72.000 euro
Centru Comunitar Regional de Educaţie Socio-Sanitară	Creşterea accesului membrilor comunităţilor marginalizate din Hilişeu-Crişan, Hudeşti şi Cristineşti la serviciile integrate de informare sociale, medicale şi educaţionale	72.000 euro
Punct Sanitar-Prioritate Comunitară	Deschiderea unui punct sanitar şi asigurarea de asistenţă socio-sanitară la Oneaga şi Unguroaia	39.000 euro
Ferma de Capre "Bărăncuţa"	Creşterea nivelului de trai a romilor din Baranca - Cristineşti	65.000 euro
"Euroagrorom"	Creşterea nivelului de trai a comunităţii rome din Baranca - Hudeşti	62.000 de euro
10 programe		421.000 euro şi 5.000 dolari

Autorităţile locale au derulat însă şi alte programe, iar banii cheltuiţi pentru acestea nu sunt incluşi în amintita centralizare. De exemplu, la Botoşani s-a implementat „Casa Roma”, proiect prin care s-au renovat mai multe case ale membrilor etniei, iar la Dorohoi a fost construit un cartier la marginea oraşului destinat în mare parte romilor, care au fost mutaţi pe vremea fostului primar Sergiu Lungu din casele pericol public din centrul vechi al urbei în locuinţe noi.
Experţi romi plătiţi de primării pentru localităţi fără nici un rom
Tot prin implementarea unor astfel de proiecte s-a creat o reţea de experţi romi în judeţ. Aceştia au devenit angajaţi ai primăriilor Botoşani, Dorohoi, Săveni, Flămânzi, Ştefăneşti, Truşeşti, Albeşti, Cristineşti, Hudeşti, Băluşeni, Coşula, Hilişeu Horia, Hlipiceni. Administraţiile celor două municipii plus cea de la Coşula au avut sau încă mai au chiar câte doi experţi romi. La început aceştia au fost plătiţi pe anumite programe, însă ulterior salariile le-au fost asigurate de primării. Alături de aceştia, aproximativ zece mediatori sanitari care trebuie să monitorizeze starea de sănătate a etnicilor lucrează pentru Direcţia de Sănătate Publică. Alţi în jur de 20 de profesori de limba romanes activează în judeţ, iar Inspectoratul Şcolar Judeţean are şi un inspector pentru romi în persoana Petroniei Scripcariu. Alte instituţiei, de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean şi până la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului au câte unu-două posturi pe care sunt angajaţi romi. În total aproximativ 50 de romi lucrează, teoretic, pentru comunitate. „Este o armată de oameni antrenată în îmbunătăţirea situaţiei romilor”, recunoaşte Semiramida Bălan (foto dreapta), şeful BJR.
Oficial romii par a fi pe cale de dispariţie
În ciuda efortului colectiv şi a sumelor de bani consistente cheltuite, după zece ani de politică pentru romi constatăm cu surprindere că Botoşani nu prea are romi. 25 de recenzori romi au lucrat în octombrie la Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor tocmai pentru ca minoritarii să nu mai aibă nici o problemă în a-şi declara apartenenţa la etnie. Au activat în Botoşani, Ştefăneşti, Coşula, Albeşti, Truşeşti, Băluşeni, Flămânzi, Dorohoi, Cristineşti, Hudeşti, Hilişeu Horia. BJR a început astfel să primească date de la aceştia, iar rezultatele sunt incredibile. Astfel, în ultimele trei localităţi, deşi acolo lucrează de ani de zile experţi pe probleme de romi pe lângă primării, nici un locuitor al comunelor respective nu s-ar fi declarat ca fiind rom. În municipiul Botoşani s-ar fi declarat în jur de 140 în ghetourile din Parcul Tineretului şi încă 250 în Centrul Vechi în condiţiile în care la precedentul recensământ au fost număraţi în tot municipiul 1.158 de etnici. La Albeşti ar fi ieşit 70, după ce la recensământul din urmă cu nouă ani erau 237, în timp ce la Truşeşti diminuarea ar fi mai redusă, de la 97 la 90. „Nu speram să se declare 100%, dar măcar 20%... Probabil că nu sunt romi. Sunt cetăţeni români şi au tot dreptul”, afirmă Semiramida Bălan, care crede că frica de discriminare şi amintirea Holocaustului încă joacă un rol important în mentalul minorităţii. Pe de altă parte, şefa BJR recunoaşte că, atât timp cât s-au cheltuit sume importante pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor, iar aceştia pe hârtie par să fie pe cale de dispariţie, înseamnă că toate programele şi strategiile derulate la Botoşani şi-au ratat ţinta. „În situaţia aceasta mi se pare firesc ca tot ce înseamnă structură pentru romi, în contextul crizei economice actuale, să renunţe la funcţii. Avem structuri pentru romi acolo unde nu există romi”, spune Semiramida Bălan. Acesteia i se pare inacceptabil ca localităţi care au plătit ani de zile experţi, iar aceştia au lucrat şi ca recenzori, să nu mai aibă romi. Ea crede că între ocupanţii posturilor pentru romi de la instituţiile publice şi comunităţi s-a creat o adevărată prăpastie, în sensul că romii, odată ce au dobândit posturi şi salarii la stat, au uitat de menirea pentru care au fost angajaţi acolo. „Oamenii nu sunt reprezentaţi atunci când îşi asumă identitatea”, este convinsă Semiramida Bălan.  Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care s-a încercat şi desfăşurarea unei campanii prin care romii s fie determinaţi să îşi reunoască etnia. S-au dispus afişe precum cel de jos, însă şi acestea au ajuns cu mare întârziere, după ce trecuse jumătate din recensământ.


Fermă de capre pentru romi... caprele sunt tot mai puţine, romi nu mai sunt deloc
Elocvent este ceea ce s-a întâmplat la Cristineşti. Acolo s-au cheltuit circa 65.000 de euro pentru crearea Fermei de Capre „Bărăncuţa” din fonduri PHARE. Parteneri au fost Consiliul Local Cristineşti, fostul Oficiu Judeţean de Consultanţă Agricolă şi Grupul de Producători „Ieduţa”. S-a dorit în principiu crearea câtorva locuri de muncă pentru romii din localitate şi derularea unor activităţi generatoare de venituri. Ferma n-a prea mers, însă de-a dreptul incredibil este că, potrivit datelor parvenite BJR, nici un cetăţean din Cristineşti nu s-a declarat rom, aceasta deşi întregul proiect a fost conceput pentru comunitatea romă de acolo. „Eu am primit comandă de la Semiramida Bălan să fac un proiect eligibil pe o fermă de capre că eu, dacă mă uit la ei, cu toţii aparţin acestei etnii. Că ei nu se declară este altceva. Fiecare capră de acolo are câte un număr de crotal, nu este un banc. Treaba mea a fost să fac o fermă. Să o pun pe picioare şi să o predau mai departe, iar asta am realizat”, declară Florin Aioniţoaie (foto stânga), coordonatorul proiectului. Acesta susţine că nu a fost remunerat pentru activitatea depusă şi a predat toată ferma, în baza unui contract de comodat, Asociaţiei „Bărăncuţa”, încă din 2009. Ferma ar fi trebuit să aibă 200 de caprine şi 100 de ieduţe, însă potrivit şefei BJR ar mai avea doar în jur de 60 de capete şi ar fi trecut în administrarea Primăriei Cristineşti. „Nu este nici o diferenţă între proiectele derulate cu români şi cele pentru romi. Am făcut mai multe proiecte şi de fiecare dată m-am ales cu praful de pe tobă”, mai spune Aioniţoaie.
Acum nouă ani erau 3.390, acum nu se mai ştie câţi sunt
Diminuarea numărului de romi este confirmată şi de datele parţiale furnizate de unele localităţi. Astfel, la Răuseni etnicii au scăzut de la 16 la 8, la Todireni de la 55 la 44, la Dângeni de la 17 la 3, însă informaţiile sunt totuşi departe de a fi cele finale. Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) este încă în plină desfăşurare a acţiunii de centralizare. „S-a terminat deocamdată de preluat toate mapele. Să se aştepte până la sfârşitul lunii ianuarie”, afirmă Ovidiu Mihalache, directorul interimar al DJS. Abia atunci vor fi făcute publice câteva date preliminarii, însă cele finale vor fi gata abia în vara anului viitor. La recensământul din 2002, pe baza căruia s-au construit toate strategiile pentru romi, la Botoşani au fost număraţi 3.390 în tot judeţul, însă liderii romilor, atât de la BJR, cât şi de la Partida Romilor, au susţinut atunci că, în realitate, minoritarii ar fi de vreo patru ori mai mulţi. Acum realitatea pare să arate exact invers.
Sergiu BĂLĂŞCĂU
CITEŞTE ŞI:
 Miliarde pentru romi
 Consecinţe recensământ: Romii din instituţii riscă să rămână fără serviciu