Ancheta săptămânii
Milioane de euro risipite în lupta cu inundaţiile

Patru milioane de euro s-au cheltuit în Botoşani cu lucrările contra inundaţiilor numai de către primării şi Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri începînd cu anul 2005. Cu toate acestea, ploile continuă să producă pagube imense aproape an de an în judeţ. În acelaşi timp, alte două milioane de euro alocate după inundaţiile din 2008 sunt necheltuite pînă la această dată.

Inundatii Dorohoi

Inundaţii 2005 – zeci de miliarde la firme cu datorii sau cu probleme la Curtea de Conturi

În urmă cu cinci ani Executivul a adoptat patru acte normative prin care s-au repartizat judeţului 9,4 milioane de lei (94,2 miliarde de lei vechi) în vederea reconstrucţiei unor drumuri, poduri şi podeţe. Pagubele calculate atunci la nivelul judeţului, produse în urma ploilor, erau de circa 50 de milioane de lei. Banii Guvernului au fost alocaţi Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri (DJDP) şi la o serie de primării. Conform celor precizate în hotărîrile sau ordonanţele Guvernului, atribuirea se făcea fără licitaţie deoarece se considera că erau lucrări de urgenţă care impuneau acordarea investiţiilor prin încredinţare directă. Unele instituţii au organizat licitaţii altele nu, cert este că, în final, firme cu datorii la stat, depistate cu nereguli în urma controalelor Camerei de Conturi ori care au făcut drumuri ce s-au prăbuşit la puţin timp după finalizare, sînt beneficiarele lucrărilor de milioane de lei din banii guvernamentali pentru refacerea judeţului după inundaţii.

Pod BuhaiPrintre aceste firme se regăsea la acea dată şi SC Drumuri şi Poduri SA, unitatea Consiliului Judeţean de atunci, care avea datorii la bugetul de stat de circa 1 milion de lei şi i se pusese sechestru pe o parte a maşinilor şi utilajelor pentru că luase bitum de la o firmă din Bucureşti şi nu l-a mai plătit. Conducerea unităţii a reuşit în ciuda situaţiei financiare să încheie un grafic de eşalonare a plăţilor cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP), astfel încît a putut contracta lucrări atît la drumurile judeţene, cît şi la cele comunale. "Din punctul nostru de vedere, dacă îşi achită obligaţia lunară ce este prevăzută în grafic, nu sînt probleme", afirma în decembrie 2005 Gheorghe Sorescu, pe atunci director DGFP.

Construct Com, societatea care de obicei lucra în subantrepriză cu firmele la care acţionar era preşedintele Consiliului Judeţean de la acea dată, Constantin Conţac, prinsese la rîndul ei cîteva lucrări. Controlorii Camerei de Conturi au stabilit în urma unui control pe 2003 la DJDP că firmele la care acţionar este şeful CJ sînt de fapt executantele unei bune părţi a lucrărilor contractate de Construct Com şi că aceasta deţinea doar un autoturism, două camioane şi nu avea nici staţie de asfalt şi nici balastieră.

Firma Codin, care îşi adjudecase aproape o treime din banii alocaţi de Guvern pentru refacerea infrastructurii, a lucrat la unele drumuri SAPARD care au început să se prăbuşească la doar cîteva luni după terminarea lucrărilor. Este vorba mai ales de Flămînzi - Odaia Veche, pentru care s-au cheltuit circa 3 milioane de lei şi care s-a surpat aproape în totalitate.

Conrec, societatea care lucrează de obicei în municipiu Botoşani şi-a extins afacerile şi în judeţ după ce Guvernul a alocat fonduri în vederea reconstrucţiei unor drumuri afectate de precipitaţii. O verificare a Camerei de Conturi a evidenţiat că în 2003 Primăria a plătit societăţii aproape cu 100.000 de lei peste ceea ce ar fi trebuit în mod normal să plătească, instituţia trebuind ulterior să recupereze banii de la firmă.

"Aceştia sînt contractorii din Botoşani. Noi verificăm dacă lucrările sînt în grafic pentru că, în primul rînd asta ne interesează", afirma în 2005 Cristian Roman, aflat pe atunci la primul mandat de prefect. Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) a împărţise banii pe instituţii.

Firme beneficiare de lucrări din fondurile de calamităţi din 2005

 FIRMĂ

 SUMĂ CONTRACTATĂ

 SC CG - Grup Colas Iaşi

 2,65 milioane lei

 Codin

 1,89 milioane lei

 Icroms

 1,02 milioane lei

 Construct Com

 0,5 milioane lei

 Conrec

 0,48 milioane lei

 Tehnic Asist

 0,35 milioane lei

 Drumuri şi Poduri

 0,15 milioane lei

 GeoEx Construct

 0,15 milioane lei

* Restul pînă la 9,4 milioane de lei au fost făcute de alte firme sau în regie proprie

Inundaţii 2008 – un  SRL din Darabani ia grosul lucrărilor

În septembrie 2008 Guvernul a alocat din fondul de intervenţie circa 7 milioane de lei (70 de miliarde de lei vechi) pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale provocate de inundaţii. Sumele au fost repartizate judeţului pentru refacerea unor obiective publice, fiind vorba în general de drumuri. Hotărîrea de Guvern prin care s-au dat banii, HG 1031/2008 face trimitere expresă la o prevedere dintr-un act alt normativ, OUG 34/2006, prin care autorităţilor contractante li se dă dreptul să încredinţeze direct lucrările, fără să organizeze licitaţie. Şi asta pe motiv că ar fi vorba de o situaţie specială, deci de lucrări urgente care nu pot aştepta derularea unor licitaţii.

Pe 9 septembrie, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) a hotărît să aloce fondurile pentru refacerea unor drumuri comunale şi săteşti sau realizarea lor pe alte amplasamente, cu sumele aferente. La mai puţin de două săptămîni după hotărîre, Consiliul Judeţean a început deja să încheie contractele de execuţie a lucrărilor. Prin procedura de negociere fără publicarea unui anunţ de participare la lucrări au ajuns să contracteze executarea societăţi care nu au mai efectuat niciodată lucrări de amploare la drumuri, nici pentru cele judeţene şi nici pentru cele din municipiul Botoşani.

Magazin Europa GroupAstfel, Europa Group SRL, societate recunoscută pentru comercializarea produselor de utilitate casnică (centrale termice, instalaţii sanitare), cu magazin de profil în municipiul Botoşani, a reuşit să contracteze refacerea unui pod în satul Bîznoasa din comuna Lunca. Suma? 624.800 de lei, fără TVA. Şi asta în condiţiile în care inclusiv datele de la Oficiul Registrului Comerţului aratău că firma are ca principal obiect de activitate „comerţ cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă şi a celor pentru vopsit, în magazine specializate”.

O altă lucrare a revenit SC A.M. Cos Company, iar felia cea mai mare din tort a ajuns însă la societatea Transghe SRL din Darabani. Aceasteia i-au revenit cinci lucrări: refacerea unor drumuri pe noul amplasament în comuna Rădăuţi Prut, reparare staţie pompe din aceeaşi localitate, refacerea unui drum din comuna Hudeşti, reabilitarea unor drumuri din comuna Păltiniş şi reabilitarea unui drum judeţean. În total este vorba de lucrări de 4,3 milioane lei, fără TVA, adică peste un milion de euro. Marea parte a lucrărilor şi deci a sumei au fost contractate într-o singură zi, 18 septembrie 2008. „Transporturi rutiere de mărfuri” este obiectul principal de activitate al societăţii.

Că dobîndirea acestor lucrări a reprezentat o bună afacere pentru măcar două dintre firmele în cauză o demonstrează cîteva date financiare. Astfel, în anul 2007 Transghe a avut o cifră de afaceri de 9,7 milioane de lei, ceea ce înseamnă că amintitele contracte încheiate cu CJ se ridică la aproape jumătate din totalul veniturilor pe care firma le avusese cu un an înainte.

„Nu mai ştiu cum s-au stabilit constructorii. Noi, în comitet, atît am hotărît, că e o situaţie de urgenţă şi trebuie împărţite sumele cît mai repede, mai departe nu mai îmi amintesc. Oricum, atribuirea lucrărilor, clar, s-a făcut prin Consiliul Judeţean”, declara David Şalgău pe atunci subprefect şi membru al CJSU.

2,2 milioane euro pentru inundaţii aşteaptă de 9 luni să fie cheltuite

Autorităţile din Botoşani nu au cheltuit nici un euro din cele 2,2 milioane acordate din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene ca ajutor după inundaţiile din vara lui 2008. Banii au fost repartizaţi judeţului în toamna anului trecut, însă liderii administraţiei judeţene susţin că le este imposibil să acceseze fondurile.
Premier la DorohoiAceasta din cauza diferenţelor majore dintre ghidul de finanţare şi realitatea din teren. Astfel, UE ar da banii în primul rind pentru lucrări de infrastructură, în timp ce grosul investiţiilor de după inundaţii au vizat refacerea unor case. Şi mai ciudat este faptul că din fond s-ar putea lua şi bani pentru infrastructură, însă doar dacă lucrăruile s-ar fi executat pe vechile amplasamente, adică în zonele inundabile. Şi asta nu e tot. La un pod, de exemplu, despăgubirea se acordă la valoarea de inventar. Această înseamnă că, dacă podul distrus era din lemn şi în locul său se ridică unul din beton, nu se pot lua bani decît tot pentru unul din lemn. „Realitatea din teren nu corespunde cu ghidul, deşi întîi au fost inundaţiile, adică realitatea şi apoi ghidul”, ne-a declarat Mihai Ţâbuleac, preşedintele CJ. Aceasta a abordat problema fondurilor de solidaritate de la UE şi cu prilejul vizitei efectuate de către premierul Emil Boc în zonele inundate. La început s-a cerut modificarea ghidului de finanţarea în sensul eliminării condiţiilor foarte restrictive. Între timp, după calamităţile din 2010, s-a avansat ideea obţinerii unui acord de la UE astfel încît banii iniţial alocaţi după inundaţiile din 2008 produse de Prut să poată fi utilizaţi în vederea înlăturării efectelor produse de precipitaţiile din 2010. Cert este că în toamna acestui an banii trebuie returnaţi dacă nu se cheltuie.

Datorii la constructori după cheltuirea a zeci de miliarde

În ciuda cheltuirii atîtor bani pentru înlăturarea efectelor produse de inundaţii unele primării au ajuns în această primăvară în situaţia de a fi ameninţate cu executarea silită tocmai din cauza neachitării unor lucrări executate după inundaţiile din 2008. sinistrataEste cazul primăriilor din comunele Rădăuţi Prut şi Hudeşti. Acestea înregistrau debite de peste 1,2 milioane de lei la constructori. În cazul comunei Rădăuţi Prut au fost executate lucrări la iluminatul public în Satul Nou în valoare de 300.000 de lei, lucrări de iluminat în tabăra de sinistraţi de 150.000 de lei, alimentare cu apă în Satul Nou de 20.000 de lei, lucrări la modulele montate în tabără de 100.000 de lei. La acestea se adaugă şi contravaloarea energiei electrice consumate la module, de 200.000 de lei. Datoriile totale înregistrate de comuna Rădăuţi Prut se ridică astfel la 770.000 lei. Totodată, în localitatea Baranca, au fost executate lucrări la utilităţile din modulele pentru sinistraţi, respectiv alimentare cu apă, canalizare, racord electric şi amenajare teren cu o valoare de peste 320.000 de lei, în timp ce energia electrică la module a fost de aproape 41.500 lei. Consiliul Judeţean le-a alocat din fondul de rezervă, în luna aprilie a acestui an, fondurile necesare achitării restanţelor.

Inundaţiile la Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a României a efectuat un control naţional cu privire la modul de cheltuire a fondurilor de înlăturare a efectelor produse de inundaţii în 2008. Din nota de documentare întocmită la final nu lipseşte nici judeţul Botoşani. „La obiectivul de investiţii «Supraînălţare dig mal stîng Jijia amonte confluenţă cu rîul Prut», de pe raza de responsabilitate a Direcţiei de Ape Prut, pentru care iniţial a fost alocată suma de 880.000 RON, echivalentul a 249.000 euro, în vederea realizării lucrării «Reprofilare şi supraînălţare dig» pe o lungime de 1,470 km, ulterior s-au solicitat fonduri în valoare de 17.617.067 RON (4.986.433 euro), pentru realizarea aceleiaşi lucrări, dar pe o lungime de 38,100 km”, se arată în nota Curţii de Conturi.
În final trebuie spus că pentru case situate în zone inundabile s-au alocat de mai multe ori bani pentru refacerea lor. S-a întîmplat chiar în cartierul din Dorohoi vizitat săptămîna trecută de ministrul Elena Udrea, unde prefectul a recunoscut cîteva familii cărora li s-a dat bani de mai multe ori pentru refacerea imobilelor.
„De fiecare dată a plouat în altă parte”, ne-a declarat prefectul Cristian Roman, preşedintele CJSU, despre faptul că s-au cheltuit sume importante de bani după inundaţii, dar acestea continuă să producă pagube majore în judeţ.

Sergiu BĂLĂŞCĂU


Președintele polițiștilor destituit de Tribunal, câțiva oameni ai legii și-au călcat în picioare propriul regulament
Finalul în disputa privind alegerile de la Biroul Teritorial Botoșani al Corpului Național al Polițiștilor (CNP) a venit poate mai repede decât se preconiza și confirmă suspiciunile ivite încă din ziua scrutinului. Oamenii legii și-au încălcat practic propriul regulament de organizare și funcționare.
Cea mai grea boală pune stăpânire pe botoșăneni, tot mai mulți oameni mor în spitale, motivele sunt (ne)cunoscute  
Auzim adeseori în jurul nostru cuvântul cancer și ne înspăimântă. Oricât ne-am feri să recunoaștem. Ne gândim că nouă nu ni se poate întâmpla, suferim deopotrivă atunci când cineva drag este diagnosticat cu această boală grea și ne vin în minte o mie de întrebări care nu-și găsesc totdeauna răspuns. Un lucru este cert: tot mai mulți botoșăneni aud acest diagnostic dur din partea medicilor.
Clubul care a rupt lumea în două: scandal de la Primărie până la conducerea Poliției – Se aude pe o rază de 1 kmVIDEO & GALERIE FOTO
Deschiderea unui club într-una dintre cele mai mare comune ale județului a provocat un scandal care a ajuns până la Primărie, Consiliul Local și conducerea Inspectoratului Județean de Poliție. Iar disputele sunt departe de a se fi încheiat chiar și după ce autoritățile au fost sesizate și au dezbătut problema.
Afacerea GARAJUL de la Botoșani: Țepe imobiliare pe terenurile statului, oferte care depășesc și 10.000 de euro
Site-urile de profil sunt pline de anunțuri de vânzare a unor așa-zise proprietăți considerate de marea masă a fi chilipiruri. În general, vânzătorii vor să scape de o serie de proprietăți pentru care anual trebuie să scoată din buzunar sume consistente, mai puțin accesibile botoșănenilor care trăiesc la nivel mediu.
Botoșaniul câștigă războiul cu asistații sociali dar primarii (nu) mai au cu cine să muncească – TOPUL comunelor fără puturoși
În urmă cu câțiva ani, Botoșaniul era printre județele fruntașe când venea vorba despre statistici cu privire la asistații sociali. Între timp, lucrurile s-au schimbat iar la nivelul județului vorbim doar de aproape 3.200 de botoșăneni care primesc bani de la stat și nu muncesc.
Partidul SPERANȚĂ de la Botoșani secretizat de persoane acuzate de „legături pesediste”, noul lider REFUZĂ dialogul cu mass media
Tandemul politic aflat pe val prin prisma rezultatelor alegerilor europarlamentare a fost Alianța 2020 USR – PLUS, o uniune de partide care promitea schimbarea și insufla speranță. USR, un partid care aduce nume noi și cu CV-uri importante în propriile domenii de activitate. PLUS, partidul înființat de ex-premierul tehnocrat care „nu a fost lăsat” să ducă România spre progres.
Pensionarii de lux ai județului Botoșani, mii de lei intrate în casă lună de lună, case de vacanță, votanții lor TRĂIESC cu câteva sute de lei
„Ban la ban trage și păduche la păduche” spune o vorbă din popor și cât de luminată i-a fost mintea celui care a spus-o cel dintâi, de-a rămas exemplu și azi. Pentru că trăim vremuri în care păduchii sunt tot unii lângă alții, iar cei cu bani, delimitați de aceștia pe care-i detestă, însă de care au nevoie. La fiecare patru ani.
Șeful educației botoșănene cu „sabia deasupra capului” după ce a fost acuzat că a trimis date FALSE la minister, un alt „general” a fost deja demis
Se prea poate ca abia acum social democrații botoșăneni să încerce să-l înlăture din funcție pe inspectorul școlar general, Gabriel Hîrtie, considerat în trecut un apropiat al Mihaelei Huncă. Cum predecesoarea sa a părăsit barca PSD pentru Pro România, postul de șef al Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) ar putea fi râvnit de altcineva.
Final de anchetă în scandalul prefect – Nicuță din Palatul Administrativ: filmul incredibil al disputei, apar dezvăluiri despre ședințe la PSD
Disputa dintre prefectul Dan Șlincu și fostul director adjunct al SC Urban Serv SA, pornită de la un loc de parcare din Piața Revoluției, s-a terminat nedecis. Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani a finalizat cercetările în dosarul constituit în luna ianuarie emițând ordonanță de clasare pentru plângerile depuse de ambii combatanți.
Un botoșănean cu cetățenie americană acuză un paznic de la ”Mavromati” că i-a agresat fetița pentru că vorbea cu mama ei pe FaceTime – VIDEO & FOTOGALERIE
Evenimentul regretabil a avut loc pe holul Unității de Primiri Urgențe (UPU) a Spitalului Județean Mavromati în dimineața zilei de sâmbătă, 6 iulie 2019.
Baronii PSD de Moldova sparg Regionala de Drumuri, Botoșaniul rămâne iarăși de căruță
În timp ce de mai bine de doi ani anunță iminența demarării investiției la drumul Botoșani – Târgu-Frumos fără ca măcar să fie în stare să atribuie contractul, reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) au în realitate cu totul alte preocupări: reorganizarea unității în teritoriu.
5 lei X 2 declarația unică!!! O firmă de apartament vinde fișe fiscale în sediul Finanțelor, contribuabilii constrânși să le cumpere
O afacere cu declarații fiscale înflorește chiar în sediul Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) fără ca vreun reprezentant al instituției, dintre toți cei contactați de Botoșăneanul, să poată explica ce se întâmplă acolo. Contribuabilii ajung să plătească pentru formulare care ar trebui oferite gratuit de Statul Român.
Tânăr de 18 ani OMORÂT cu mașina de un șofer băut: Mama își plânge fiul și cere 50.000 de euro pentru viața lui
Mihai Boariu avea doar 18 ani și toată viața înainte. Destinul lui însă s-a frânt brusc într-o nefastă noapte de 12 aprilie 2015, când a fost călcat de o mașină. A lăsat în urmă părinți îndurerați și o comunitate întreagă șocată de ceea ce s-a întâmplat.
Peste 400 de botoșăneni au luat bani frumoși pentru alegeri fără să miște un deget
Cele peste 900 de voturi obținute de UDMR nu reprezintă singura ciudățenie a alegerilor europarlamentare de la Botoșani. Scrutinul din 26 mai a avut parte și de un aspect financiar greu de explicat și care a presupus o cheltuială importantă din partea statului.
Șoferii, singurii vinovați! Nici măcar o amendă în doi ani pentru gropile din drumuri care pun în pericol viața oamenilor – DOCUMENT
”A încercat să evite o groapă”, ”din cauza stării proaste a carosabilului”, ”ca urmare a unei porțiuni de drum fără asfalt”, sunt doar câteva formulări din zeci sau poate chiar sute de articole din presă referitoare la cauzele producerii unor accidente. Deși într-o mulțime de evenimente rutiere starea proastă a drumurilor reprezintă un factor determinant în producerea acestora, responsabili în final sunt doar șoferii. Iar acest lucru este confirmat chiar de către Poliția Română.
ASFALT pentru primarii „la putere”, GROPI pentru aleșii din opoziție – CERC politic vicios cu împărțeala banilor la drumuri, Dorohoiul ia aproape tot
Cu PSD la guvernare, în județul Botoșani polul de atragere de fonduri, guvernamentale mai ales, pare să fie cel de-al doilea municipiu al județului. Primarul Dorin Alexandrescu de la Dorohoi, pe lângă sumele de la bugetul de stat de care beneficiază frecvent, s-a luptat și pentru a avea oameni pe funcții cheie, de la directori de instituții până la prefect.
Marea trădare roșie: Primari și directori PNL la conferința PSD. Afaceriști de calibru la ședința cu Dragnea - GALERIE FOTO
Conferința județeană a PSD Botoșani desfășurată vinerea trecută în prezența capilor naționali ai partidului, în realitate un miting electoral pentru alegerile europarlamentare, s-a dorit a fi și o demonstrație de forță a social-democraților în preajma scrutinului din luna mai.
Copiii cu valiza în mână așteptați la muncă, concurs cu salariu atrăgător la Primăria Botoșani, n-a venit nimeni
Odată deveniți majori și fără intenții de a învăța la o facultate, copiii care au fost în sistemul de protecție al statului se trezesc în stradă, cu valiza în mână și cu o lume mare care abia așteaptă să-i înghită. Dacă în familiile normale, majorii au parte în continuare de susținerea părinților, orfanii statului trebuie să se descurce singuri.
Circul foamei de la Botoșani LOVEȘTE și în copii: 8 ani de bătut pasul pe loc, bucăți din școli ajung ruine și aproape cad peste elevi – GALERIE FOTO
Patru ani în care municipiul Botoșani a avut primar PSD (Ovidiu Portariuc 2012 - 2016) și Consiliul Local într-o bună parte a timpului a fost majoritar PNL - PDL (odată cu destrămarea USL-ului). Următorii patru ani a avut loc rocada politică, primarul a devenit liberal (Cătălin Flutur), iar Consiliul Local este al PSD-ului. Vara viitoare se vor împlini opt ani în care și-au pus piedici unii altora, s-au stopat proiecte mai mici sau mai mari pentru Botoșani, iar lupta a fost una aproape exclusiv politică și mai deloc pentru botoșăneni. Opt ani în care nu s-a întâmplat ceva notabil.
RADIOGRAFIA unui județ sărac… dar fudul: Numai 1 din 4 botoșăneni merg la muncă, restul ajung slugi la străini, iar statul își omoară fabricile
1 din 4 botoșăneni apți de muncă merg la serviciu în prezent la Botoșani. Este drept, mare parte dintre oamenii aflați în floarea vârstei care pot munci, o fac, dar în alte țări. Iar cei rămași sunt fie copii, fie pensionari sau bolnavi. Și botoșănenii care pur și simplu NU vor să muncească, în ciuda văicărelilor, de pe rețelele de socializare mai ales.
ca de obicei, Balascau vede paiul si nu vede barna..daca tot ii zici ancheta...spune corect cine in 2006 a facut licitatii corecte, transparente si cone nu? ca asa am putea trage concluzia ca Roman prefectul este total nevinovat de darea banilor catre unde a vrut muschii lui....adica de ce ti-este greu sa recunosti ca la cj s-a organizat licitatii si ca sumele cheltuite au girul ministerului, spre deosebire de prefectura care aruncat cu bani in preteni si tovarasi, poate pe comisioane grase........adica ce ancheta faci tu de fapt?...de fapt nu faci decat sa amesteci lucrurile in stilul tau caracteristic.....cu indulgenta pentru unii si mancare de ccat ptr altii
5 iulie 2010, 09:18
kalapod.net%20
starshiners.ro%20
Sondaj
Sunteți mulțumiți de serviciile medicale prestate în spitalele din Botoșani?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Un film înseamnă o echipă, nu înseamnă un singur om. De aceea cei care iubesc filmul lasă genericul de final, nimeni nu iese din sală până nu vede ultimul om din echipă, pentru că fără această echipă fantastică din ...
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.7592 lei
USD
Dolarul SUA
4.2607 lei
CHF
Francul elveţian
4.3260 lei
GBP
Lira sterlină
5.5323 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9243 lei
XAU
Gramul de aur
204.2784 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2457 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4413 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9314 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.2512 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1857 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6370 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.