Aproape jumătate din județele țării vor beneficia de unități medicale printr-o linie de finanțare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) gestionată de Ministerul Sănătății (MS) la care, din motive încă neclare, autoritățile botoșănene nu au avut acces. Sau poate că au avut, dar nu au putut ori nu s-au zbătut ori nu și-au unit eforturile pentru a obține finanțarea.
Ministerul Sănătății, Alexandru Rafila, a făcut publică pe 11 ianuarie lista celor 27 de unități sanitare care vor fi construite sau extinse cu fonduri de la PNRR.
Botoșaniul nu doar că nu s-a aflat pe aceasta, ci nici pe cea cu 42 de obiective care trecuse de a doua etapă a evaluărilor și nici măcar pe cea inițială cu 46 de unități.
Ceea ce nu a fost posibil la Botoșani s-a putut în alte județe din Regiunea Nord-Est, care au obținut fonduri prin programul mult discutat:
- Construire secții la Spitalul nr. 2 din Vaslui, unitate subordonată Primăriei Vaslui, primar Vasile Pavăl, PSD;
- Finalizare proiectare și execuție Pavilion Municipal Bacău și integrarea în ansamblul medical al Spitalului Județean de Urgență Bacău – președinte Consiliul Județean, Valentin Ivancea – PSD, primar Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu – USR;
- Construire sediu nou pentru Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, județul Neamț, cu funcțiuni și tehnologii inovative pentru protejarea climei și digitalizare – subordonat Consiliului Județean, președinte Ionel Arsene, PSD.
Cum se întâmplă aproape de fiecare dată în cazul unui eșec major, principalii actori politici de la Botoșani dau vina unii pe alții pentru cele întâmplate.
Președintele Consiliului Județean susține că instituției pe care o conduce și căreia i se subordonează Spitalul Mavromati, cel mai mare din Botoșani, nu i s-a dat absolut nici o șansă. Iar motivul ar fi unul exclusiv politic: în 2021, la data demarării programului, arcul guvernamental era format din PNL – USR-PLUS și UDMR. Ministerul Sănătății era condus de reprezentanții ”Salvați România” astfel încât finanțările ar fi fost dirijate spre județele și localitățile conduse de președinții și primarii partidelor aflate la putere.
”Chiar îmi aduc aminte că în momentul în care am văzut lista inițială de 49 și noi nu eram acolo, am avut mai multe discuții la nivel central. Aveam asigurat tot sprijinul dacă se reușește reconfigurarea listei să fim și noi prinși cu un spital, numai că, din păcate, ce să mai zic, nu mai zic nimic. Așa au gândit-o atunci USR-ul cu PNL-ul. Bănuiesc că nici PNL-ul nu a fost străin de situație când s-a trimis lista cu 49 la Bruxelles”,
Doina Federovici, președinte Consiliul Județean Botoșani.
A adăugat că Ministerul Sănătății a decis beneficiarii pe baza unor simple fișe de proiect, fără să existe vreo competiție ori să se acorde vreun punctaj și că nici până în ziua de astăzi nu se știe care au fost criteriile după care s-au desemnat câștigătorii.
Prin programul mult discutat Consiliul Județean a dorit să construiască două spitale noi, unul de Psihiatrie, celălalt de Pediatrie.
Liderul județean al liberalilor susține că vina pentru cele întâmplate este împărțită între USR, care a gestionat atunci programul prin reprezentanții săi din conducerea Ministerului Sănătății și șefii social-democrați de la Consiliul Județean Botoșani, care nu au făcut demersurile necesare pentru a intra în programul respectiv al PNRR.
Deputatul PNL a menționat că nu a auzit vreodată și nici nu a văzut vreun proiect depus de CJ la Ministerul Sănătății pentru linia în cauză din PNRR. Este convins că excluderea Botoșaniului de pe lista județelor beneficiare este și o consecință a lipsei de curaj specifică liderilor social-democrați, care evită să își asume răspunderea pentru proiecte de anvergură, preferându-le pe cele mici, precum amenajarea unui heliport, pe care le îmbracă însă într-un marketing politic foarte agresiv.
”Dacă demersurile din partea noastră, a botoșănenilor, și în speță a Consiliului Județean, erau unele consistente, serioase, curajoase în sensul de a ataca și lucrări de zeci de milioane de euro, nu numai lucrări de sute de milioane de euro, lucrurile ar fi stat complet altfel. Din câte știu eu, și acum, și în urmă cu doi ani, și în urmă cu patru ani, la Consiliul Județean, în subordinea căruia se află spitalele, și chiar și la municipiul Botoșani, se află conducere PSD, ca să nu folosesc nume”,
Costel Șoptică, președintel PNL Botoșani.
Parlamentarul a catalogat drept ”ceva de noaptea minții” acuzația de împărțire politică a amintitelor finanțări prin PNRR, arătând că Doina Federovici ”se raportează doar la proiecte mici” și că nu are capacitatea de a gândi investiții de amploare, limitându-se la proiecte de maxim 1 milion de euro, aproape insignifiante în comparație cu cele ale CJ-urilor din alte județe.
”Aș întreba invers: Consiliul Județean a depus vreodată, a aplicat vreodată, fac vreo dovadă că s-au înscris măcar pe o foaie de parcurs în ideea de a face un nou spital?”
Costel Șoptică, președinte PNL Botoșani.
Am încercat să îl contactăm și pe deputatul Andrei Drancă, președintele USR Botoșani, pentru o discuție privitoare la programul lansat de Ministerul Sănătății în perioada când era condus de membrii Uniunii Salvați România, numai că așa cum ne-a obișnuit, nu a răspuns nici la telefon și nici la mesaje.
Pentru a vedea cum stau lucrurile am luat lista integrală a proiectelor finanțate prin PNRR pe linia gestionată de Ministerul Sănătății, am identificat beneficiarii și mai departe am căutat apartenența politică a șefilor acelor instituții.
Am eliminat din start unitățile militare, conduse de persoane apolitice, iar acolo unde spitalele sunt regionale sau în subordinea Ministerului Sănătății, am menționat coloratură politică a conducătorului județelui unde se vor construi ori extinde acele unități întrucât respectivii deja își arogă în bună parte meritul obținerii finanțărilor.
Și iată ce a ieșit:
1. Construire Centru Chirurgical Cardiovascular la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș - președinte Peter Ferenc, UDMR
2. Construire secții la Spitalul nr. 2 din Vaslui, primar Vasile Pavăl, PSD
3. Spitalul Județean de Urgență Bistrița - extinderea pavilionului spitalului prin construirea unei clădiri noi - președinte Consiliul Județean, Emil Moldovan, PSD
4. Finalizare proiectare și execuție Pavilion Municipal Bacău și integrarea în ansamblul medical al Spitalului Județean de Urgență Bacău - președinte Consiliul Județean, Valentin Ivancea – PSD, primar Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu – USR
5. Spital județean de Urgență Giurgiu – spital nou etapa I (secțiile oncologie și neurologie), subordonat Consiliului Județean, președinte Dumitru Beianu - PNL
6. Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia - relocarea și modernizarea activității secției de onologie și inființare compartiment cardiologie intervențională, subordonat Consiliului Județean, președinte Ion Dumitrel - PNL
7. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Braşov - un nou corp de clădiri, subordonat Consiliului Județean Brașov, președinte Adrian Veștea - PNL
8. Construire corp nou - Departament Sănătatea mamei și copilului, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sfântul Apostol Andrei, Constanţa - președinte Consiliul Județean, Mihai Lupu - PNL
9. Construire sediu nou pentru Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, județul Neamț, cu funcțiuni și tehnologii inovative pentru protejarea climei și digitalizare, președinte Consiliul Județean, Ionel Arsene - PSD
10. Construire și dotare corp clădire destinat secțiilor de boli infecțioase și pneumologie, Oradea, președinte Consiliul Județean, Ilie Bolojan – PNL
11. Construire spital și funcțiuni conexe pentru Spitalui Municipal Dr. Teodor Andrei din Lugoj, primar Claudiu Buciu - PNL (demis în 2022)
12. Institutul Regional de Oncologie Timișoara, nou înființat, președinte Consiliul Județean, Alin Nica – PNL
13. Construcție nouă: Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Prof.Dr.C.C. Iliescu, București - primar Nicușor Dan, independent susținut la alegeri de USR-PLUS - PNL
14. Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Balotești – modernizarea infrastructurii, primar Cristian Pretorian - PSD
15. Extinderea aripilor A1, A4 ale Spitalului Universitar de Urgență București cu regim de înălțime P+6E, amenajări parcări exterioare - primar Nicușor Dan, independent susținut la alegeri de USR-PLUS - PNL
16. Recompartimentare clădire existentă și extindere cu un corp nou - secția clinică neurochirurgie – centru de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, președinte Consiliul Județean, Alin Tișe, PNL
17. Realizare pavilion nou-bloc chirurgical politraumă din cazarma 1044 Sibiu.
18. Lucrări de investiții și intervenții în cazarma 705, Pitești.
19. Construcția de secții de obstetrică și ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică și pediatrie, Arad – unități noi, președinte Consiliul Județean, Iustin Cionca, PNL
20. Construire, dotare și amenajare a Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Buftea și desființare construcții existente (C1-C15), relocarea stației de oxigen și relocarea gospodăriei apă, primar Gheorghe Pistol, PNL
21. Sediu nou pentru Spitalul de Urgență al MAI "Prof. Dr. Dimitrie Gerota".
22. Pavilion de medicină operațională-politraumă în cazarmă 1053 Craiova.
23. Policlinica municipală, specializarea cardiologie și oncologie, Constanța - spital nou, primar Vergil Chițac, PNL
24. Laborator de radioterapie Spitalul Județean de Urgență Pitești, președinte Consiliul Județean Argeș, Ion Mînzînă, PSD
25. Realizare pavilion nou medicină operațională politraumă D=P=4E, drum acces și rețele în cazarma 646, Brașov.
26. Centrul de Diagnostic şi Tratament al Tuberculozei Zerlendi (Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta), Bucureşti - spital nou, primar Nicușor Dan, independent susținut la alegeri de USR-PLUS - PNL
27. Construire centru de psihiatrie pediatrică în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia, București, primar Nicușor Dan, independent susținut la alegeri de USR-PLUS – PNL
Așadar, 17 autorități sunt conduse de membri PNL, USR, UDRM și 6 de reprezentanți ai PSD.
În subordinea Consiliului Județean funcționează cea mai mare unitate sanitară din Botoșani, Spitalul Județean de Urgență Mavromati, care de mai bine de un deceniu reunește și fostele spitale de copii, psihiatrie și obstetrică-ginecologie. Tot de CJ mai țin și Sanatoriul de Neuropsihiatrie Podriga și șase unități de asistență medico-socială.
Primăria Botoșani are în subordine Spitalul de Recuperare Sfântul Gheorghe și Spitalul de Pneumoftiziologie, iar Primăria Dorohoi, Spitalul Municipal.
Nici măcar una dintre aceste unități nu va fi extinsă pe linia în cauză din PNRR și nici nu se va construi vreun spital nou.
Astfel, o mulțime de bolnavi vor fi nevoiți în continuare să cheltuiască sume considerabile de bani pentru a se trata prin alte părți ale țării.
Urmărește-ne și pe Google News
