Secretele salariilor de peste 1.000 $ din învăţământ - LISTA NOMINALĂ a celor mai mari lefuri

Contabili şefi cu salarii de peste 6.000 de lei, învăţători şi educatoare cu retribuţii de 3.000 de lei, profesori cu lefuri care trec chiar şi de 7.000 de lei, toţi aceştia se regăsesc în sistemul educaţional din Botoşani. În acelaşi timp un cadru didactic debutant trebuie să se mulţumească lunar cu o remuneraţie de aproximativ 800 de lei. Discrepanţele salariale din învăţământ, între cei care au împlinit deja 20 de ani la catedră şi cei veniţi de pe băncile facultăţilor sunt uriaşe. Motivele sunt multe, pleacă de la legislaţie şi se termină cu aplicarea acesteia de către directori, care favorizează profesorii cu vechime în sistem.

O treime din angajaţii şcolilor din municipiu au salarii de minim 3.000 de lei
În ciuda contestării vehemente de către protestatari a existenţei unor salarii mai mari decât ale primarului sau preşedintelui Consiliului Judeţean şi a acreditării ideii că ar fi vorba de excepţii, datele statistice arată altceva. Liceele, şcolile şi grădiniţele din municipiul Botoşani au 2.150 de angajaţi. Ei bine, conform datelor furnizate de Primăria Botoşani, prin care se plătesc retribuţiile în unităţile din învăţământ, a celor provenite de la Inspectoratul Şcolar Judeţean şi de la şcoli, 709 dintre aceştia, adică 32,9% sunt de peste 3.000 de lei brut. Aşadar, o treime din personalul didactic şi nedidactic din şcoli este plătit cu 1.000 $, ceea ce înseamnă că lefurile de acest tip nu constituie o excepţie. “Salariile sunt corecte. Am făcut o verificare încă din luna februarie  şi sunt stabilite corect”, a dat asigurări Ada Macovei, şefa educaţiei botoşănene. Interesant este că numărul beneficiarilor unor remuneraţii de peste 3.000 de lei coincide aproape cu cel al angajaţilor din sistem care au câştigat procese şi care este în jur de 750.

SALARII ÎNTRE	PERSONALUL DIDACTIC	PERSONAL NEDIDACTIC	TOTAL PERSONAL
3.000 - 4.000	387	26	413
4.000 - 5.000	207	17	224
5.000 - 6.000	50	3	53
6.000 - 7.000	10	2	12
7.000 - 7.500	7	0	7

*Sumele sunt exprimate în RON, salariile sunt brute

60 de miliarde pentru salariile pe o lună din educaţie
Asta nu este însă singura confirmare a salariilor nu tocmai mici plătite în educaţie şi care explică de altfel refuzul multor cadre didactice de a-şi face publice lefurile  motivând mereu că ar fi confidenţiale, deşi aproape toţi lucrătorii din aparatul de stat de la Botoşani, de la parlamentari, prefect, poliţişti şi jandarmi până la funcţionari din primării sau instituţii cu subordonare guvernamentală sunt obligaţi să îşi declare nu doar veniturile, ci să completeze inclusiv declaraţii de avere. În plus, în timp ce cadrele didactice invocă mereu confidenţialitatea, o mulţime de instituţii din Botoşani şi-au făcut publice salariile pe internet încă din primăvara anului trecut. Concret, suma totală necesară pentru plata lefurilor în luna martie numai în municipiul Botoşani este de 6 milioane de lei, adică 60 de miliarde de lei vechi. Ţinând cont de cei 2.150 angajaţi din municipiu reiese că media salarială este de 2.790 de lei, adică aproape 1.000 $. Este tot cam atât cât câştigă într-o lună inspectorul şcolar general. Astfel, în februarie 2011 Ada Macovei a avut o remuneraţie brută de 2.860 de lei, în condiţiile în care, printre altele, are spor de doctor şi indemnizaţie de conducere. Cifra totală salarială în municipiu este într-o creştere accentuată ca urmare a câştigării tot mai multor procese privind acordarea unei diferenţe la leafă. Ea a fost de 5,1 milioane de lei în ianuarie, de 5,6 milioane în februarie, pentru ca în martie, când sistemul a sucombat, să ajungă la 6 milioane de lei.


Debutant de 908 lei, experienţă de 4.417 lei şi prin voia directorilor
Cele mai mari diferenţe sunt între debutanţi sau cei care abia şi-au dat definitivatul şi cadrele didactice care au în jur de două decenii la catedră. De exemplu, Mihaela Mihăescu, profesor debutant la Colegiul Economic „Octav Onicescu”, are un salariu de numai 908 lei, din care rămâne efectiv cu un brut de numai 783 de lei ca urmare a deciziilor de diminuare a salariilor la bugetari adoptate de Guvern. În acelaşi timp, colega sa Gabriela Donişa, cu o vechime între 18 şi 22 de ani, are un salariu de 4.417 lei, din care după scăderea aplicată tuturor bugetarilor rămâne cu un brut efectiv de 3.810 lei. Diferenţa nu provine însă doar din vechime, grade sau încadrarea în grila salarială, ci şi din modul de tratare a profesorilor de către directori. Un motiv important al retribuţiei mult mai mari a cadrelor cu experienţă o reprezintă „plata cu ora”, adică peste cele 16 – 18 ore prevăzute ca normă pentru un profesor. Astfel, majoritatea orelor peste normă sunt încredinţate tot cadrelor didactice cu vechime. Revenind la exemplul nostru, prof.Mihăescu nu are nici un curs la care să fie plătită cu ora, în timp ce prof. Donişa este plătită cu aproape 500 de lei pe acest considerent. Sunt însă o sumedenie de cadre didactice care câştigă mult mai mult la salariu prin acest sistem. De exemplu, la acelaşi Colegiu Economic Marcelei Benta i se dă 1.357 de lei pentru „plata cu ora”. Uneori chiar şefii unităţilor din învăţământ sunt beneficiarii acestui tip de remuneraţie. Mihaela Prăjinariu, director adjunct al Colegiului Naţional „AT Laurian”, are un salariu de 5.749 de lei, din care, dacă se scade procentul aplicat tuturor angajaţilor de la stat pentru reducerea cheltuielilor bugetare rămâne cu 4.959 de lei. Din acesta 1.230 de lei reprezintă „plata cu ora”.
„Există acolo o serie întreagă de sporuri care se adaugă”
O altă explicaţie a discrepanţelor salariale dintre cadrele cu experienţă şi cele mai nou intrate în educaţie o reprezintă sporul pentru dirigenţie. Acesta oscilează în jurul a 300 de lei şi este acordat cu precădere tot profesorilor cu vechime, debutanţii sau cei cu doar definitivat primind mai greu clase la care să fie diriginţi. „Legea dă directorilor de şcoli o putere fantastică pentru că opţionalele le dau ei cui vor ei”, ne-a mai spus Ada Macovei. Peste toate acestea, o bună parte a cadrelor cu experienţă beneficiază şi de gradaţie de merit, distincţie care constituie de obicei apanajul tot a celor cu vechime şi care se ridică la 400 – 600 de lei. „Aceasta este grila de salarizare şi aşa se calculează. Există o grilă de salarizare pe care nu noi am dat-o şi există acolo o serie întreagă de sporuri care se adaugă pe măsură ce… Există sporul de vechime, sporul de fidelitate, e şi plata cu ora, dar totuşi cei tineri, să nu uităm că cei care sunt angajaţi în învăţământ în primii ani au 890 salariul de încadrare şi ei nu au nici un alt spor comparativ cu ceilalţi care au grade, au gradaţii, pot avea şi ore suplimentare. Sigur că ora suplimentară este plătită mai mult pentru cel care are 25-30 de ani vechime pentru că se calculează la altă grilă de salarizare”, ne-a explicat Marilena Mardare (foto stânga), directorul Liceului Pedagogic „Nicolae Iorga”.
Foşti inspectori şcolari generali despărţiţi de aproape 2.000 de lei 
Dar poate cel mai important motiv al existenţei unor discrepanţe salariale atât de mari în educaţie îl reprezintă procesele câştigate pentru achitarea acelei diferenţe salariale prevăzută în legea 221/2008. Un exemplu elocvent este al profesorilor Corneliu Picealcă şi Constantin Manolache de la „Laurian”. Ambii au condus ani buni IŞJ, au gradul didactic maxim, au gradaţie maximă, doar intervalul de vechime fiind de 35 – 40 de ani la primul şi de 30 -35 la al doilea. În schimb, Manolache primeşte spor pentru titlul de doctor, de care Picealcă nu beneficiază.

Ei bine, prof. Picealcă are o leafă de 5.450 de lei (4.701 după reducerea aplicată tuturor bugetarilor), în timp ce prof. Manolache de numai 3.624 de lei (3.126 de lei după diminuările la bugetari). Motivul? Atunci când au început procesele în educaţie pentru obţinerea unor diferenţe salariale, Constantin Manolache era încă vicepreşedinte la Consiliul Judeţean şi nu putea deschide un proces.
Haos legislativ şi sute de procese cauzate de campania electorală din 2008
Cum s-a ajuns însă la aceste sute de procese pentru drepturi băneşti? Totul a plecat de la legea 221 adoptată în octombrie 2008, în preajma alegerilor parlamentare. În tentativa de a câştiga cât mai multe voturi PSD-iştii au propus în Legislativ mărirea salariilor cu 50%. Deşi era clar probabil pentru toţi senatorii şi deputaţii că acest lucru necesită un efort financiar uriaş, nesustenabil mai ales că tocmai începuse criza economică, nici PNL-iştii şi nici PDL-iştii nu s-au împotrivit şi au votat amendamentul social-democraţilor. La mai puţin de o săptămână de la adoptarea legii, în ciuda protestelor vehemente ale preşedintelui României Traian Băsescu, Guvernul condus atunci de Călin Popescu Tăriceanu, motivând lipsa resurselor financiare, a amânat printr-o ordonanţă de urgenţă (136/2008) acordarea majorării salariale până în aprilie 2009. Sindicaliştii au atacat ordonanţă în instanţă, iar Curtea Constituţională a declarat-o nelegală şi a cerut aplicarea legii 221/2008 cu majorarea. De aici a început o bulibăşeală generală. După ce s-au văzut la putere, PDL-iştii au uitat rapid de faptul că au votat pentru majorarea salariilor cadrelor didactice şi că i-au criticat dur pe liberali pentru că au încercat să amâne intrarea în vigoare a legii şi au făcut exact acelaşi lucru: au adoptat o mulţime de acte normative prin care au dorit să scape de achitarea lefurilor mărite. Au urmat sute şi sute de procese câştigate de sindicalişti, în care de obicei au fost chemate „la bară” şcolile, iar în unele cazuri şi MECTS, IŞJ sau Consiliul Local, iar legea 221/2008 a rămas în vigoare. Litigiile deschise în 2009 – 2010 au dat astfel câştig de cauză Sindicatului Învăţământului Preuniversitar şi Ligii Sindicatelor din Învăţământ, astfel încât Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a fost obligat să plătească majorarea salarială. MECTS nu şi-a inclus însă în bugetul pe 2011 banii necesari achitării lefurilor mărite, însă cum SIP şi LSI au ameninţat directorii de şcoli cu depunerea unor plângeri penale pentru neaplicarea unor hotărâri judecătoreşti, iar aceştia erau la rândul lor în bună parte beneficiarii deciziilor instanţei, în ianuarie şi februarie, au plătit salariile cu majorări. Conducerea IŞJ a acuzat faptul că, în afara a trei directori, ceilalţi nu şi-au apărat şcolile în instanţă. Mai mult, majoritatea au dat chiar şcolile pe care le conduc în judecată prin intermediul SIP sau LSI. „Până în luna ianuarie Inspectoratul n-a avut jurist. Deciziile au venit în 2010, în luna octombrie prima decizie, dar nu aveam cui să ne adresăm atunci că nu exista jurist şi cine putea… Noi am făcut întâmpinări, dar…”, a mai spus prof. Mardare, şefa Liceului Pedagogic. Cum însă în buget nu erau prevăzute sume şi pentru aceste diferenţe, iar bugetul are caracter de trimestrialitate, în sensul că nu se pot cheltui în trimestrul I sume din al doilea, al treilea sau al patrulea, s-a rămas fără fonduri pentru luna martie, când din 6 milioane necesare numai în municipiul Botoşani exista doar 1 milion de lei. 

NUME	UNITATE	POST	TOTAL DREPTURI SALARIALE	TOTAL DREPTURI CF. LEGII 285/2010
Constantin Neagu	Gr.Şc."Elie Radu"	prof.	5.464	4.713
Emilia Neagu	Gr.Şc."Elie Radu"	prof.	5.121	4.417
Iulia Cojocaru	Gr.Şc. Industrie Uşoară	adm.fin.	6.253	5.394
Mariana Constantin	CN "AT Laurian"	prof.	6.008	5.182
Mihaela Prăjinariu	CN "AT Laurian"	dir.adj.	5.749	4.959
Ioan Onofrei	CN "AT Laurian"	director	5.542	4.780
Ioan Huncă	LPS	prof.	5.395	4.653
Laura Cojocaru	LPS	prof.	5.203	4.488
Victor Baciu	LPS	prof.	5.203	4.488
Corneliu Furtună	Liceul "Grigore Antipa"	director	5.747	4.957
Romică Ilcu	Liceul "Grigore Antipa"	prof.	5.123	4.419
Paul Ungureanu	Liceul "Grigore Antipa"	prof.	5.114	4.411
Viorica Corolea	Liceul Pedadogic	prof.	5.854	5.049
Mariana Stănuc	Liceul Pedagogic	cont.şef	5.754	4.963
Marilena Mardare	Liceul Pedagogic	director	5.682	4.901
Constanţa Seniuc	Liceul Pedagogic	prof.	5.519	4.760
Carmen Hriţuc	Liceul Pedagogic	prof.	5.125	4.420
Elena Hăisan	Gr.Şc."Dimitrie Negreanu"	adm.fin.	5.829	5.028
Petrea Paveliuc	Gr.Şc."Petru Rareş"	maistru-instructor	6.091	5.253
Violeta Zahariuc	Gr.Şc."Petru Rareş"	prof.	6.042	5.211
Ioan Mardare	Gr.Şc."Petru Rareş"	prof.	5.869	5.062
Ioan Huţanu	Colegiul Economic	director	6.018	5.191
Valentin Râpă	Colegiul Economic	prof.	6.008	5.182
Luigi Ionescu	CT "Gheorghe Asachi"	dir.adj.	5.342	4.607
Georgeta Pogurschi	CT "Gheorghe Asachi"	director	5.288	4.561
Gheorghe Hancea	CT "Gheorghe Asachi"	dir.adj.	5.281	4.555
Stela Serpeanu	Liceul de Arte	prof.	7.448	6.424
Gigel Sobachi	Liceul de Arte	prof.	7.241	6.245
Dumitru Gherman	Liceul de Arte	prof.	7.184	6.196
Gliselda Alexoaei	Liceul de Arte	prof.	7.090	6.123
Doniţa Sobachi	Liceul de Arte	prof.	7.000	6.038
Roxana Bejinaru	Liceul de Arte	prof.	7.000	6.038
Ioan Băetu	CN "Mihai Eminescu"	prof.	5.174	4.551
Elena Dodiţă	Şcoala 17	director	5.736	4.947
Viviana Furtună	Şcoala 17	dir.adj.	5.419	4.674
Adela Horomnea	Şcoala 13	adm.fin.	5.817
Camelia Vasilică	Şcoala 13	dir.adj.	5.679	5.008
Olimpia Irinciuc	Şcoala 12	prof.	5.379	4.639
Gianina Drăguşanu	Şcoala 12	prof.	5.253	4.531
Maria Farcaş	Şcoala 11	prof.	5.007	4.319
Gheorghe Onofraş	Şcoala 10	director	5.248	4.526
Ioan Ciobănaşu	Şcoala 8	prof.	6.888	5.941
Rodica Fediuc	Şcoala 8	adm.fin.	6.652	5.737
Artimizia Merticaru	Şcoala 8	prof.	5.109	4.407
Mihai Pascaru	Şcoala 8	prof.	5.030	4.338
Gheorghe Prodan	Şcoala 2	director	5.085	4.386
Rodica Nacu	Grădiniţa 19	adm.fin.	5.851	5.046
Gensthaler Oprescu	Grădiniţa 18	contabil şef	6.246	5.387
Tatiana Adumitrăcesei	Grădiniţa 18	director	5.647	4.871
Alma Nistorică	Grădiniţa 9	adm.fin.	5.413	4.669
Maria Bercea	Grădiniţa 3	prof.	5.054	4.359

* Sumele sunt exprimate în RON
** S-a încercat selectarea de la fiecare unitate de învăţământ a celor mai mari salarii. Unităţile care nu apar înseamnă că nu au angajaţi care să aibă o retribuţie de minim 5.000 de lei.
*** Situaţia a fost întocmită pe baza statelor de personal pentru personalul didactic, nedidactic, didactic-auxiliar şi nedidactic pentru anul 2011 semnate de inspectorul şcolar general, contabilul şef al IŞJ şi reprezentantul compartimentului salarizare din IŞJ.

Sergiu BĂLĂŞCĂU