Iulian şi Doina Berescu sunt autorii uneia dintre cele mai mari afaceri derulate vreodată la Botoşani. Cei doi au reuşit să vândă majoritatea acţiunilor societăţii „Romtranspetrol” tocmai unei firme din Azerbaidjan. Şi nu oricărei firme, ci companiei petroliere a statului din Caucaz. Suma uriaşei tranzacţii nu a fost făcută publică, însă fosta acţionară a societăţii menţionate a acceptat că este vorba de o sumă de ordinul zecilor de milioane de euro.
Tranzacţie efectuată după un raport PricewaterhouseCoopers
SOCAR, adică State Oil Company of the Republic Azerbaidjan sau mai pe româneşte Compania Petrolieră de Stat a Republicii Azerbaidjan este noul proprietar al SC Romtranspetrol SA. Azerii au preluat 90% dintre acţiunile societăţii din Botoşani, restul rămânând în continuare în proprietatea Doinei Berescu, şi au înfiinţat astfel SC SOCAR Petroleum SA. Negocierile au durat aproape un an. Au început în martie 2010 şi s-au finalizat abia la începutul lui 2011.
„Am fost la locul potrivit în momentul potrivit”, ne-a spus
Doina Berescu. Azerii şi-au dat acordul pentru cumpărarea pachetului de acţiuni abia după întocmirea a trei rapoarte de către celebra PricewaterhouseCoopers. Aceasta este cea mai mare companie de servicii profesionale, de consultanță și audit din lume și una dintre cele mai mari companii private, cu o cifră de afaceri de 22 miliarde $ în anul 2006.
Societatea botoşăneană a fost astfel preluată de o membră a grupului SOCAR şi are un director general din Azerbaidjan, în persoana lui Hamza Karimov, nimeni altul decât şeful pe România al SOCAR, în timp ce Iulian Berescu este director adjunct. SOCAR este angrenată şi în proiectul gazoductului AGRI - care va aduce gaze naturale către Europa, pe ruta Azerbaidjan-Georgia-România, alături de companiile de stat din Georgia (GOGC), Ungaria (MVM) şi România (ROMGAZ). În secolul al XX-lea, zăcămintele Azerbaidjanului furnizau cea mai mare parte a petrolului, necesară fostei URSS.
10 milioane euro cifră de afaceri, petrol şi amenajări piscicole
Deşi mai puţin mediatizată, „Romtranspetrol” este una din societăţile botoşănene cu cel mai mare volum de afaceri.
Conform datelor de la Registrul Comertului, ea a avut în 2009 o cifră de afaceri de 40,4 milioane de lei, adică în jurul a 10 milioane de euro şi un profit brut de 38.527 lei.
Deţine 14 staţii PECO în nordul Moldovei, jumătate în Suceava şi restul în Botoşani, Neamţ şi Iaşi. Dar asta nu este tot, firma botoşăneană mai deţine un depozit şi o mulţime de amenajări piscicole. Astfel, conform unui dosar depus la Primăria Botoşani în vederea obţinerii practic a unei amânări la plata taxelor şi impozitelor locale, pe lista investiţiilor efectuate de „Romtranspetrol” se regăsesc, printre altele, o fermă piscicolă la Ibăneasa cu 149,88 hectare luciu de apă, o cabană de oaspeţi şi pontoane, o fermă piscicolă la Vorniceni cu 169,5 hectare luciu de apă, o fermă piscicolă cu 99,6 hectare luciu de apă la Drăguşeni, o cabană de oaspeţi la Popăuţi şi o alta la Argestru, în judeţul Suceava. Totodată, flota de transport a societăţii cuprinde 16 maşini mari de transport a carburanţilor.
Datorii de circa 10 milioane $
Afacerile derulate de „Romtranspetrol” au intrat însă într-o perioadă mai puţin fastă odată cu criza economică.
Vânzările au crescut inclusiv în 2008, când s-au ridicat la 14,6 milioane litri de carburanţi, iar ulterior au început să scadă, ajungând ca în 2010 să fie de doar 7,2 milioane litri, adică nici măcar jumătate din totalul din urmă cu doi ani. În aceste condiţii societatea a început să acumuleze datorii care potrivit amintitului raport depus la municipalitate se ridicau spre sfârşitul anului trecut la 29,1 milioane de lei, adică circa 10 milioane $. Cea mai mare parte a acestora, în jur de 90%, erau însă debite recente, adică nu mai vechi de un an. Cele mai mari datorii se înregistrau către BCR 12,1 milioane de lei, UNICOM Holding Bucureşti 7,5 milioane de lei, ANAF 2,8 milioane de lei, Rompetrol Downstream 2,2 milioane de lei şi Tinmar-IND Bucureşti 1,8 milioane de lei.
Vândută după „concordat preventiv”
În aceste condiţii tranzacţia s-a încheiat după aplicarea pentru societate a procedurii de „concordat preventiv”. Aceasta este prevăzută de o lege apărută la începutul anului trecut şi este văzută ca o soluţie de protecţie împotriva deschiderii procedurii de insolvenţă de către creditori. În rezumat,
concordatul preventiv păstrează toate avantajele insolvenţei, fără a avea şi dezavantajele acesteia. Astfel, ca şi în cazul insolvenţei, se suspendă executarea silită, valoarea datoriilor este îngheţată, iar contractele aflate în curs nu se suspendă. Pe de altă parte, debitorul păstrează controlul asupra afacerii sale şi beneficiază de ajutor specializat pentru restructurarea companiei. De asemenea, concordatul preventiv nu presupune insolvenţa si nici "stigmatul" aferent acesteia, se declanşează la cererea debitorului, fiind exprimarea voinţei acestuia, nu a creditorilor. Concordatul preventiv este practic un contract încheiat între un întreprinzător şi creditorii săi, prin care întreprinzătorul propune un plan de redresare a afacerii sale, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de a depăşi dificultăţile în care se află întreprinderea. Pentru încheierea unui astfel de contract nu este necesar un consens al creditorilor, ci doar o majoritate reprezentând creditorii care deţin două treimi din masa credală.
Municipalitatea intră în joc
Ei bine, printre cei care au acceptat oferta de concordat preventiv propusă de SC Romtranspetrol SA se numără şi Consiliul Local Botoşani, către care societatea avea datorii de aproape 600.000 de lei în contul impozitului pe teren, pe mijloacele de transport, pe clădiri, concesiuni, ş.a.m.d. Într-o şedinţă desfăşurată pe 30 noiembrie anul precedent aleşii locali au adoptat o hotărâre în această privinţă.
„Se acceptă oferta de concordat preventiv propusă de debitorul SC Romtranspetrol SA Botoşani prin care se propune satisfacerea creanţei municipiului Botoşani pe o perioadă de trei luni de la data încheierii concordatului preventiv”, se arată la
articolul 1 al hotărârii.
Aceasta a fost aprobată de consilierii locali după întocmirea unui dosar cu zeci de pagini cu informaţii despre agentul economic.
„Având în vedere că societatea nu dispune de lichidităţi în prezent şi nu există posibilitatea de încasare în totalitate a creanţei într-un termen scurt, cu toate că s-a instituit sechestru asupra unor bunuri, faptul că creanţa noastră se poate încasa integral în termen de trei luni de la data de 30 noiembrie 2011 constituie un avantaj pentru bugetul local”, se specifică într-un
raport semnat de Valerian Sănduc, directorul economic al Primăriei, Lucian Lupu, directorul Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale, Mihaela Gontineac de la serviciul juridic contencios şi Gabriela Artimon de la serviciul patrimoniu.
Azerii intră în Europa prin Botoşani
Consilierii par să fi luat o decizie bună. La puţin timp după preluarea „Romtranspetrol” de către SOCAR în conturile municipalităţii s-au virat banii necesari stingerii datoriei de 558.996,53 de lei.
Şi sunt semne că acesta nu este decât începutul. „Moldova Project”, primul proiect pe care azerii s-au angajat să îl pună în aplicarea după preluarea societăţii botoşănene, presupune modernizarea tuturor staţiilor PECO după standardele SOCAR. Lucrările au început simultan în mai multe locuri,
în municipiul Botoşani fiind deja dezafectată benzinăria din strada Independenţei (foto stânga) care ar urma să fie înlocuită de o alta, modernizată. Se doreşte ca prin mai-iunie să fie inaugurate primele staţii modernizate.
„Vrem să dăm drumu cât se poate de repede”, ne-a spus
Doina Berescu. „Romtranspetrol” avea la finele anului precedent 120 angajaţi, însă lucrătorii din benzinării au fost trimişi în şomaj tocmai pentru că se lucrează la acesta. Într-o a doua etapă se intenţionează extinderea reţelei de staţii de carburanţi şi în restul ţării.
„Nu am dus nici un euro acasă, toţi banii i-am readus în firmă, am reinvestit sumele şi mergem mai departe. E un business bun, adică s-a văzut”, ne-a mai declarat
Doina Berescu. Ea a arătat că tranzacţia este de ordinul zecilor de milioane de euro. Dincolo de bani, afacerea are şi o importanţă strategică deoarece pentru SOCAR este prima investiţie care o face în Europa. Compania, despre care Doina Berescu susţine că ar fi în primele 10 de profil din lume, are o reţea de benzinării în Azerbaidjan, pe care o modernizează şi foarte multe în Georgia. Abia în ianuarie a deschis câteva staţii în Ucraina.
Sergiu BĂLĂŞCĂU
