Maşini ridicate fără licitaţie, firmă care enervează mii de botoşăneni controlată de un băieţaş de 20 şi ceva de ani, sediu într-un apartament de bloc, act adiţional la contract încheiat în aceeaşi zi cu contractul şi, mai ales, un secret bine păzit privitor la încasările municipalităţii, toate acestea sunt ingredientele uneia din cele mai mari afaceri cu Primăria de după revoluţie: ridicatul/blocatul maşinilor şi administrarea parcărilor cu parcomate.
HSR – firmă de apartament
SC Hi-Speed Recovery SRL pare să fi fost de la început o firmă „cu dedicaţie”. Ea s-a înfiinţat pe data de 8 decembrie 2008, iar două luni mai tîrziu, fără să se organizeze vreo licitaţie, bloca şi ridica deja maşini în municipiul Botoşani. Firma care a adus în pragul disperării sute şi sute de conducători auto are un capital social de numai 200 de lei, asemenea unui amărît de SRL care vinde gumă de mestecat la un chioşc de la colţul străzii. Deşi oamenii trebuie să meargă să îşi recupereze maşinile ridicate din oraş de undeva de prin Manoleşti Deal sau, mai nou, de la service-ul UGIRA, societatea este, la propriu, una de apartament. Ea îşi are sediu într-un apartament de bloc din Aleea Griviţei (foto sus). De fapt, nici măcar locuinţa respectivă nu se află în proprietatea agentului economic. În ea locuieşte nimeni altul decît Iulian Bogdan Juncanaru, unic asociat şi administrator al societăţii, un tînăr care, oficial, la 28 de ani reuşise să ia faţa tuturor oamenilor de afaceri din Botoşani şi, la vreo două luni de la înfiinţarea firmei, să facă ceea ce nimeni nu a putut timp de aproape două decenii după revoluţie: să blocheze şi să ridice sute de maşini.
Firma ia grosul banilor făcuţi pe spatele şoferilor
Contractul dintre Primăria Botoşani şi vestita HSR a fost semnat abia pe 15 aprilie 2009, după ce, între timp, a avut totuşi loc şi o licitaţie. Contractul are numărul 7275 şi prevede că „redevenţa datorată concedentului de concesionar este de 10% din valoarea încasată din operaţiunile de blocare-deblocare roţi, 5% din operaţiunile de ridicare a autovehiculelor şi 15% din valoarea tichetelor vîndute din parcomatele montate pe cheltuială proprie”. Cu alte cuvinte, doar a zecea parte din ceea ce firma încasează din blocatul-deblocatul roţilor dă municipalităţii şi doar a 20 – a parte din banii pe care îi face din ridicatul automobilelor ajunge la Primărie. Lucru bine ştiut, prima operaţiune costă şoferii în jur de 60 de lei, iar cea de a doua 300 de lei, ceea ce înseamnă că, proporţional vorbind, cu cît firma taxează mai mult conducătorii auto, cu atît municipalitatea ia mai puţini bani din această activitate.
Act adiţional cu HSR, semnat în aceeaşi zi cu contractul
De asemenea, în oraş sunt două tipuri de parcări cu taxă, cele în care parcomatele au fost montate de Primărie şi cele în care acestea au fost dispuse de HSR. Conform contractului, în primul caz firma îşi opreşte 10% din încasări, iar în cel de al doilea 85%. Cu alte cuvinte, firma cîştigă mult mai bine dacă montează singură parcomate. Ei bine, fix în aceeaşi zi în care s-a încheiat contractul 7275, deja între Primăria Botoşani şi HSR s-a semnat un act adiţional. Prin acesta se predă în administrarea şi exploatarea concesionarului, adică a societăţii, şase parcări publice în vederea montării de parcomate pe cheltuiala firmei. A fost atunci vorba de parcările din zonele BCR, Junior, Tribunal, bazar, Piaţa Mare (Comaliment) şi Piaţa Viilor. Şi în actul adiţional se specifică foarte clar că „redevenţa datorată concedentului de concesionar este de 15% din valoarea tichetelor vîndute din parcomatele montate pe cheltuială proprie”, adică din parcările menţionate ajung la municipalitate doar 15% din încasări, restul luînd drumul conturilor HSR.
Amenzi de peste 6 miliarde aplicate conducătorilor auto
Afacerea este una cît se poate de bănoasă şi asta din mai multe puncte de vedere. Nici mai mult nici mai puţin de 3.581 de amenzi a aplicat anul trecut Poliţia Comunitară şoferilor botoşăneni pentru tot felul de fapte, de la parcarea pe spaţii verzi şi pînă la staţionarea pe locurile destinate persoanelor cu handicap. 495.135 de lei, adică aproape 5 miliarde de lei veche este valoarea sancţiunilor băneşti date anul trecut pentru acest gen de abateri conducătorilor auto. Aproape fiecare amendă aplicată a însemnat şi blocarea sau ridicarea autovehiculului, de unde rezultă că peste 3.000 de botoşăneni au avut de-a face numai anul trecut cu HSR. „Filmul” a rulat cu succes şi în acest an. În prima jumătate din2010 Poliţia Comunitară a aplicat alte 394 de amenzi în valoare totală de 122.150 lei, adică peste 1 miliard de lei vechi. Astfel, excluzînd banii daţi HSR pentru deblocarea roţilor sau ridicatul maşinilor, doar din amenzi şi numai într-un an şi jumătate, municipalitatea face pe spatele şoferilor 617.285 lei, adică în jur de 150.000 de euro sau, dacă vreţi, circa 200.000 de dolari. Chiar şi în aceste condiţii reprezentanţii instituţiei susţin că agenţii comunitari sînt înţelegători. „Cînd eşti la prima abatere, nu ţipi, nu înjuri, îţi recunoşti greşeala, ai putea primi doar avertisment”, spune Bianca Albu, purtător de cuvînt al Poliţiei Comunitare.
Peste 14 miliarde produşi de HSR în primul an de activitate
Aceştia sunt însă doar banii „produşi” de Poliţia Comunitară. La rîndul ei HSR a făcut mult mai mult decît atît. Conform datelor financiar-contabile pe 2009, an în care nu s-au ridicat maşini chiar de pe 1 ianuarie, societatea a avut o cifră de afaceri de 1.408.661 de lei, adică peste 14 miliarde de lei vechi, un profit brut de 31.536 de lei şi unul net de 19.547 de lei. Toate acestea cu doar 16 angajaţi, ceea ce înseamnă că fiecare salariat a produs aproape un miliard de lei vechi pentru firmă anul trecut. Nu trebuie uitat nici că agentul economic este unul nou înfiinţat. Cîte firme din Botoşani reuşesc oare în primul an de activitate să aibă o cifră de afaceri de circa 500.000 de dolari?
Banii daţi de firmă Primăriei, un secret straşnic păzit
Incredibil este însă că, în condiţiile în care este vorba de o activitate care, aşa cum am arătat afectează mii de botoşăneni, din care se fac sute de mii de euro anual, în care consilierii locali au votat un regulament public al circulaţiei rutiere, ca să nu mai vorbim că municipalitatea trebuie să îşi fundamenteze un buget avînd cunoştinţă de banii care se încasează şi de la HSR, suma pe care Hi-Speed Recovery a dat-o Primăriei Botoşani conform contractului şi a actului adiţional reprezintă un mister. Lucian Lupu, director Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale, a refuzat cu obstinaţie să divulge cîţi bani a primit Primăria Botoşani de la firma în cauză susţinînd că, potrivit Codului Fiscal, este vorba de… secret fiscal. „Un asemenea lucru trebuie să fie public, fără doar şi poate, dar este tratat de Codul Fiscal ca orice informaţie legată de baza de impozitare, care este secretă”, a explicat Valerian Sănduc, directorul economic al Primăriei. Deşi pare greu de crezut, nici viceprimarului Cătălin Alexa şi nici consilierilor, se pare, nu li s-a spus cîţi bani s-au făcut din această activitate. Primul a încercat la rîndul său să afle, însă s-a izbit de acelaşi refuz cu aceeaşi motivaţie: este secret. „Nu este nici un secret, nu poate să fie secret. Este un contract public, la vedere, nu poţi să te ascunzi, cu atît mai mult cu cît a fost o activitate licitată”, ne-a declarat Cătălin Alexa, care, despre activitatea de blocare/ridicare a maşinilor a mai adăugat că „nu m-am ocupat deloc, nu ştiu nimic în ce priveşte HSR-ul”. Unii consilieri se plîng că, din punct de vedere financiar, nu deţin nici o dată referitoare la derularea contractului cu HSR. „Nu are cum să fie secret. Nu ni s-a prezentat pînă acum nici o informaţie financiară. Normal ar fi fost ca la şase luni să ne prezinte un raport despre aplicarea contractului”, ne-a spus şi consilierul local Romulus Eram.
Administratorul societăţii, de negăsit
Am încercat să aflăm valoarea sumei plătită de HSR municipalităţii de la cel care, cel puţin în acte, este administrator şi unic asociat al societăţii. La sediul amintit din Aleea Griviţa nu l-am găsit, am încercat de mai multe ori la service-ul UGIRA, acolo unde şi-ar fi amenajat un birou, însă de fiecare dată ni s-a spus „ce ghinion aveţi, chiar acum un minut a plecat”. Pe telefonul mobil nu a răspuns niciodată, astfel încît am sunat la cel fix, declarat la Registrul Comerţului. La respectivul număr ne-a răspuns însă o botoşăneancă ce susţinea că locuieşte pe strada Ion Creangă, nu pe Aleea Griviţei şi că, nici într-un caz, la ea acasă nu e sediul HSR. În aceste condiţii am lăsat o carte de vizită la garajul UGIRA care să îi fie înmînată administratorului Bogdan Iulian Juncanaru (foto dreapta), în speranţa că ne va contacta el, lucru care însă nu s-a întîmplat. În aceste condiţii vă putem spune doar că, neoficial, municipalitatea ar fi încasat potrivit unor surse din Primărie în jurul a 150.000 de lei, iar conform altora circa 300.000 de lei de la HSR. Şi aceasta în condiţiile în care societatea a avut o cifră de afaceri de peste 1.400.000 de lei.
Municipalitatea ajută HSR pe banii contribuabililor
Pe de altă parte, deşi banii care ajung în conturile municipalităţii de la HSR reprezintă un secret straşnic păzit, tocmai municipalitatea este cea care, printr-o sumedenie de acţiuni, vine în ajutorul firmei. La încasările societăţii pune serios umărul Poliţia Comunitară. Astfel, dacă anul trecut numărul de blocări a roţilor a fost mai mare decît cel al maşinilor ridicate, în acest an proporţia s-a inversat, ceea ce înseamnă că se alege pedeapsa mai drastică şi deci mai bănoasă, iar raportul a fost confirmat chiar de reprezentanţii Poliţiei Comunitare. Cum este posibil aşa ceva? Foarte simplu. 
„Dispoziţia, şi de blocare, şi de ridicare o dă poliţistul comunitar, după care urmează procedura respectivă efectuată de firmă”, a afirmat Bianca Albu, purtătorul de cuvînt al Poliţiei Comunitare.
Acesta este însă doar un exemplu. În luna iulie a anului precedent Consiliul Local a adoptat o hotărîre privind organizarea circulaţiei rutiere şi măsuri aplicabile în cazul parcărilor neregulamentare pe domeniul public sau privat al municipiului. Numai în baza acestui regulament s-au dat 887 de amenzi în valoare totală de 264.050 de lei, ceea ce înseamnă că aproape 1.000 de maşini au fost blocate sau ridicate cu ajutorul acestui regulament.
Dar asta nu e tot. Străzile cu „oprirea interzisă” şi sancţiunea de blocare/ridicare a maşinilor s-au înmulţit. Ultimele două exemple sunt tronsoanele din Primăverii şi bulevardul Mihai Eminescu, unde HSR a trecut deja la treabă. Ironia sorţii, indicatoarele şi ridicatul maşinilor în cele două zone menţionate au survenit după ce pe 31 mai primarul Cătălin Flutur anunţa că intenţionează să suspende pentru măcar şase luni aplicarea contractului cu HSR. Au trecut două luni de atunci şi ultima dată cînd a fost întrebat despre acest lucru edilul şef a răspuns că „este în analiză la oficiul juridic”. Cît mai durează analiza de la oficiul juridic şi dacă va avea ea vreodată o finalitate urmează să vedem.
Sergiu BĂLĂŞCĂU
Abia în luna decembrie, după publicarea a zeci de articole privind activitatea HSR, Primăria a suspendat parţial contractul cu societatea în sensul că s-a decis să se renunţe la ridicatul maşinilor. Stranie coincidenţă însă, acest lucru s-a întîmplat cam în aceeaşi perioadă în care Hi Speed Recovery şi-a găsit angajamente prin alte părţi ale ţării. Deocamdată se aşteaptă propuneri de la consilieri privind modificarea regulamentului după care să acţioneze firma, primul a fost depus la municipalitate pe 5 ianuarie.
