„Biserica din Hilişeu-Crişan judeţul Botoşani are nevoie de fonduri pentru a fi reparată vă rugăm ajutaţi-ne”, este mesajul transmis de Alexandru Derscariu Iulian, cel mai probabil fiul preotului paroh din localitate în vederea salvării lăcaşului sfânt care aproape stă să se prăbuşească.

Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din parohia Hilişeu-Crişan a fost construită în anul 1802 pe cheltuiala boierului, stăpânul de atunci a moşiei V. Curt. Deasupra uşii de intrare, sub o serie de sculpturi florale, se află săpat în uşorul uşii „1902, mai 21”. Biserica îşi trage fiinţa de la un schit vechi de călugăriţe ce era pe vremuri aici, în mijloc de codru. Cine şi când s-a ridicat acest schit, nu se ştie. Biserica se află situat în câmp între Hilişeu-Horia şi Hilişeu-Crişan, la 2 km distanţă de fiecare sat, în apropiere de pădurea „Călugăriţa”.
Intrarea în curtea bisericii se face pe un drum mic prin partea de miazănoapte. Curtea împrejmuită cu gard de ostreţe are în interior plantaţie de arbori. Tot în curte, la răsărit de biserică se află clopotniţa. Corpul construcţiei este din zidărie de cărămidă,pe temelie de piatră, de formă pătrată, formată dintr-un singur  rând. Această clopotniţă este fondată de către Ana Curt, născută Berneasa, în anul 1832.

În rând cu clopotniţa se află un monument cu caracter religios; pe un soclu de piatră se ridică chipul Mântuitorului între doi îngeri, în dreapta şi stânga pe coama zidurilor, chipurile apostolilor, figurile sculptate în piatră. Monumentul este în genul monumentelor similare din Apus şi poartă caracteristicile artei romanice. Corpul bisericii este format din bârne de lemn pe fundaţie şi soclu de piatră, în partea răsăriteană socului se ridică la 1,5 m. Acoperişul în şarpantă, coama ţuguiată, cu poalele straşinei prelungite în afară la 1,5 m pentru apărarea pereţilor. Deasupra neaoşului se înalţă o turlă de lemn decorativă. Biserica, deşi construită în 1802, face parte din tipul bisericilor moldoveneşti construite din lemn, dinaintea epocii decadente.

Intrarea în biserică se face prin partea de miazăzi. Pridvorul este lucrat din bârne de stejar, uşa de la intrare lucrată din lemn de stejar, cu barda. Pronaosul mic, despărţit de nace printr-o serie de stâlpi de stejar care susţin bolta, naosul dreptunghiular, ferestrele aşezate lateral şi la înălţime de peste 3 m, acoperişul naosului, boltă în plin centrul, forma fundului de corabie. Pereţii tencuiţi şi văruiţi, în pronaos, în partea de miazănoapte, se află mormântul ctitorului. Altarul despărţit de naos printr-o frumoasă catapeteasmă din lemn de tei, are formă semicirculară, la răsărit, sus o fereastră în părţile laterale ale bisericii câte o uşă. În pridvor, pe uşorii uşii de intrare, se vede o sculptură originală făcută de meşterul respectiv: cinci rozete de ornament. Tot în pridvor se vede frumos sculptat acele figuri fantastice, ornamente frecvente la bisericile vechi „doi balauri”.
În naos se află amvonul sculptat şi ornamentat cu icoane. Catapeteasma bisericii lucrată din lemn de tei este formată din şapte rânduri de icoane. Icoanele sunt încadrate în coloane cilindrice cu baza şi capitelul frumos profilate, cu sculpturi vegetale, ramuri, frunze şi strugurei poleite cu aur. Icoanele sfinţilor sunt pictate în stil bizantin. Strana Maicii Domnului cu icoana de argint are o inscripţie sus: „Adormirea Prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu”, iar jos: „Această sfântă icoană s-a făcut de robii lui Dumnezeu Alexandru, Anica şi fiul lor George, familia Curt, anul 1854 martie 11 zile”.

Deşi biserica nu are înfăţişarea bisericilor mari de catedrală, cu forme suple, totuşi prin podoabele sale, catapeteasma, icoanele, ba chiar şi prin forma ei modestă de bisericuţă veche, insuflă credincioşilor acea cucernicie de înaltă spiritualitate. Reparație capitală s-a făcut între anii 1968-1975 . Reacoperirea bisericii cu draniță s-a făcut între anii 2003-2004. Biserica are nevoie de fonduri pentru contact Pr. paroh Derscariu Gabriel Mihail (0231.621125)