Guvernul a adoptat pe 21 decembrie 2018, ordonanţa de urgenţă privind măsurile fiscale. Încă din prima zi a anului în curs, acestea au intrat în vigoare.
Botoșănenii vor fi și ei afectați ca restul populației țării de noua lege adoptată de Guvern. Până în prezent, la nivelul județului, nimeni nu s-a plâns de măsurile adoptate la nivel național. În sfera politică, lucrurile stau altfel.
Ordonanța de urgență adoptată de Guvern pare să nu fie pe placul liberalilor. Aceștia au solicitat astăzi Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Costituțională a României (CCR) referitor la măsurile fiscale adoptate prin noua lege, potrivit romanialibera.ro.
PNL consideră că nu există o urgență în luarea acestei măsuri, după cum se arată într-un comunicat de presă.
„Semnalăm că în speţă nu a existat o urgenţă motivată care să justifice adoptarea actului normativ, motiv pentru care apreciem că Ordonanţă este neconstituţională în ansamblul său, fiind adoptată cu încălcarea prevederilor art. 115 (4) din Constituţie”, conform sursei citate.
De asemenea, PNL spune despre taxa pe activele instituţiilor bancare că este o măsură care nu sprijină cu nimic populaţia.
„În privinţa taxei pe activele instituţiilor bancare, arătăm că prin motivarea din preambulul Ordonanţei, Guvernulse susţine că: ”Având în vedere că majorarea dobânzilor ROBOR la 3 luni şi ROBOR la 6 luni afectează segmentul de populaţie care a utilizat această formă de finanţare, se impune instituirea unei taxe pe active datorată de instituţiile bancare, diferenţiată în funcţie de depăşirea unei anumite valori procentuale...”
În primul rând, populaţia nu este cu nimic sprijinită prin această măsură, pentru că va plăti în continuare la bănci dobânzile calculate în funcţie de ROBOR ca indicator al pieţei, iar ”excedentul” va fi doar preluat de stat de la bănci sub forma taxei, fără însă să se indice destinaţia acestor sume de bani, adică serviciile pe care, la rândul lui, statul le-ar presta pentru interesul general/public al sistemului financiar bancar. În realitate, prin instituirea taxei, consumatorii nu obţin niciun beneficiu, scrie romanialibera.ro.
În al doilea rând, deşi în motivare se vorbeşte de ”populaţie”, adică de consumatori, textul este aplicabil şi firmelor care sunt creditate în RON. Pentru această categorie de clienţi NU EXISTĂ nicio motivare a urgenţei, arată liberalii.
În plus, partidul de Opoziţie argumentează că „instituirea unei noi taxe, inexistentă anterior în sistemul fiscal şi în ordinea de drept, şi care se face venit la bugetul de stat nu poate şi nu trebuie să fie făcută prin ordonanţă de urgenţă. Orice taxă nouă limitează drepturile fundamentale în favoarea îndatoririlor fundamentale. De aceea trebuie instituită prin lege”.
Aceştia invocă Legea fundamentală, care prevede că „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.”
Art. 56 (1) prevede că: ”Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. (3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale.”
Printre cele mai importante prevederi OUG:
- taxa pe activele financiare ale băncilor, care este de 0,1% pentru un ROBOR între 2% şi 2,5%, de 0,2% pentru 2,51%-3%, de 0,3% pentru 3,01%-3,5%, de 0,4% pentru 3,51%-4%.
-plafonarea preţului la gaze pentru consumatorii casnici la 68 de lei, preţul de cost şi preţul de înmagazinare, pentru o perioadă de trei ani.
-în domeniul comunicaţii, actul normativ introduce un nivel minim privind vânzarea licenţelor 3G, 4G şi 5G şi o taxă de 3% din cifra de afaceri a operatorilor Telecom, care va fi plătită de ANCOM.
-taxa pe viciu în domeniul jocurilor de noroc a fost stabilită la 2% pe cifra de afaceri.
-în cazul Pilonului II de pensii, comisionul de administrare a fost scăzut de la 2,5% la 1%, din care fondul de administrare primeşte 0,5% şi Casa Naţională de Sănătate 0,5%.
-cei care contribuie la Pilonul II de pensii se vor putea retrage, dacă au contribuit cel puţin cinci ani la acesta şi vor putea rămâne doar la Pilonul I. Valoarea contribuţiilor nu va fi transferată.
- este prevăzut un program privind construcţia a 1.000 de grădiniţe cu program sportiv, prin parteneriat public-privat, pentru care se vor putea accesa ajutoare de stat de până la 500.000 de euro pentru fiecare unitate.
-înfiinţarea unui fond privind dezvoltarea a 31 de staţiuni balneare, care are un buget de 310 milioane de lei pentru anul viitor.
-înfiinţarea fondului de dezvoltare şi investiţii cu un buget de 10 miliarde de euro, prin care se vor putea finanţa proiecte în domenii precum sănătate educaţie, dezvoltare locală şi infrastructură.
-majorarea, de la 1 septembrie, a punctului de pensie şi a pensiei minime astfel: punctul de pensie va creşte de la 1.100 de lei la 1.265 de lei, iar pensia minimă de la 640 de lei la 704 lei.
-devansarea aplicării creşterilor salariale pentru cadrele didactice din anul 2022, de la 1 septembrie 2020.
