Se lucrează intens la situl din comuna Dobrovăţ, judeţul iaşi.
O așezare umană, aparținând culturii Cucuteni, care după cum afirmă specialiștii datează din jurul anilor 4300-4100 î.e.n., a fost descoperită la Dobrovăț în pădurea Buda. Descoperirile arheologice se fac cu paşi mici, dar siguri. Prea mult despre construcţia locuinţelor, ce au aparţinut Culturii Cucuteni arheologii nu se pot spune, deocamdată. Abia peste câteva săptămâni arheologii cred vor avea o imagine mai clară. Şi mai bine se va şti peste cinci ani, cât va fi derulat acest proiect.
În cursul săptămânii viitoare la şantierul de la Dobrovăţ vor sosi şi alţi experţi din China. Lor li se vor adăuga şi arheologi şi istorici din Iaşi, Bârlad, Botoşani. Laura
Arheologii care lucrează acum la situl de la Dobrovăţ şi-ar dori ca în câţiva ani să facă aici un parc arheologic care să poată fi vizitat asemeni sitului din comuna Cucuteni sau a altor situri arheologice din ţară şi din lume.
„Locul, după cum este, şi dacă locuinţele au fundaţii bune, şi colegii lucrează pe o perioadă de 5 ani, proiectul meu este să facem un parc arheologic, dar nu acum ci când se prelucrează arhitectura. Este ideal. Din păcate avem drumurile care sunt proaste, dar gropile de fundaţie le păstrăm şi le vom reconstitui pe viitor. Am mai avut asemenea experimente de a reconstitui locuinţe neolitice: una în Oltenia, alta în Muntenia, iar o alta la Ţaga, în Transilvania”, a mărturisit pentru Ziarul Evenimentul, arheologul Gheorghe Lazarovici.
Deocamdată se lucrează cu mare migală. Au fost găsite câteva gropi de fundaţie.
„Avem două orizonturi de locuire. Una este la o adâncime mai mare, de 85 - 90 de centimetri, iar celalaltă este mai la suprafaţă şi are pietre şi ceramică. Cert este că ambele orizonturi aparţin perioadei în care au funcţionat cele două locuinţe. Intenţionăm să săpăm locuinţele numărul trei şi patru deoarece pe prospectări păreau a avea dimensiuni mult mai mari”, povesteşte arheologul Gheorghe Lazarovici.
Pentru oamenii din zilele de astăzi este important să îşi imagineze cum trăiau oamenii acum 6.000-7.000 de ani în urmă, pentru că de multe ori în literatură sunt multe exagerări.
Specialiştii din China vor să afle la rândul lor mai multe despre situl descoperit la Dobrovăţ. Ei vor să afle care sunt asemănările şi deosebirile dintre ceramica de la Dobrovăţ şi cea din ţara lor.
„Sperăm să găsim mai devreme sau mai târziu conexiuni dintre cultura Cucuteni şi cultura noastră din vremurile acelea”, a declarat Chen Xingcan, directorul Institutului de Arheologie al Academiei de Ştiinţe de la Beijing.
Această aşezare se află chiar la marginea pădurii Buda, din comuna Dobrovăţ. Specialiştii spun că are o vechime de peste 6.000 de ani, perioadă în care este datată şi cultura Cucuteni. Mai exact faza Cucuteni A, care se încadrează în perioada 4.000 – 3.700 înainte de Hristos. Este bine ştiut că ceramica cucuteniană este pictată în proporţie de 70 - 75%. Elementele decorative, mai ales din fazele finale ale culturii Cucuteni, sunt foarte aseamănătoare cu cele din două importante culturi chinezeşti: cultura Yangshao, care e tot cu ceramică pictată în proporţie foarte mare, şi de asemenea, cu cele din cultura Majaio. Ambele culturi chinezeşti evoluează într-o perioadă aproximativ contemporană Culturii Cucuteni.
„Am vrea să găsim o explicaţie, să aflăm din ce motiv aceste comunităţi aflate la distanţe atât de mari folosesc aceleaşi elemente decorative sau uneori aceleaşi forme de vase. O să vedem care sunt ipotezele lansate de colegii din China. Avem deja câteva ipoteze de lucru. Sunt mulţi specialişti interesaţi de acest subiect. Din păcate noi am găsit foarte puţine oase umane în aşezările cucuteniene. Aşezarea aceasta pare să aibă dimensiuni mai mici comparativ cu alte aşezări asemănătoare”, a declarat arheologul Magda Lazarovici.
DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:
