Anul 2020 este, de bună seamă, unul al încercării. Iar artiștii nu au fost ocoliți, dimpotrivă. Și dacă scriitorii, de pildă, ajung la public mai ușor, cartea fiind ușor privilegiată datorită tehnicii care îi facilitează drumul până la cititor, arta vizuală are mai mult de suferit, o lucrare picturală sau sculpturală fiind mai dificil de admirat prin ecranul unui computer.
A străbătut războaie, pandemii, catastrofe. A trăit prin maeștri și prin discipolii lor. A supraviețuit pe pereții peșterilor, sub ruinele palatelor, în altare de biserici. Arta a învins acolo unde omul a eșuat. Însă, mai ales atunci când artistul s-a așezat stavilă timpului, arta a devenit parte a istoriei omenirii.
Într-o lume în care suntem sub asediul și apăsarea cuvintelor precum epidemie, boală, distanțare, virus, moarte, artistul evadează, își eliberează în culoare și formă emoția, viziunea, percepția asupra unei realități proprii. O realitate artistică din care lipsesc dezastrele, măștile, aparatele de oxigen, din care lipsesc stafiile statisticilor mondiale. O realitate care vindecă, dătătoare de speranță.
Astfel ar putea fi privită și Anuala artiștilor botoșăneni de la Galeriile de Artă ”Ștefan Luchian” Botoșani. Eveniment organizat de Societatea Culturală ”Expo-Art”, curator pictorul Liviu Șoptelea (totodată și conservator în cadrul Galeriilor de Artă), și care reunește nu mai puțin de 50 de artiști și aproximativ 100 de lucrări.
Chiar dacă, numeric și cantitativ, Anuala poate fi considertă o reușită, pictorul Liviu Șoptelea recunoaște că pandemia de coronavirus i-a determinat pe mulți artiști să se retragă nu doar din atelierele de lucru, ci și din galerii.
(Liviu Șoptelea, pictor)
-Un eveniment care ar fi trebuit să reunească zeci de artiști - și fizic, nu doar pe simeze, Anuala artiștilor botoșăneni & Invitații. Pentru că este vorba despre un eveniment atipic, fără tradiționalul vernisaj, să încercăm să îl prezentăm pentru public.
-În tradiția plasticienilor români, la fiecare sfârșit de an de organizează o expoziție anuală, o expoziție ”bilanț” a plasticienilor, în cazul nostru botoșăneni. La Botoșani nu s-a respectat strict acest termen, au fost și bienale, și trienale. Încerc să readuc anuala la zi, ca să spun așa, să redevină chiar anuală.
Publicul poate admira, pe lângă pictorii botoșăneni, ale căror lucrări sunt pe simezele Galeriilor de Artă ”Ștefan Luchian”, și pe cele ale invitaților din țară.
-Cine sunt invitații din acest an?
-Oameni care au mai participat și la Salonul ”Interferențe”, la Salonul ”Arta la feminin”, saloane care sunt și ele de nivel național, de tradiție. Anul acesta, la Anuala Pictorilor botoșăneni avem invitați din Bacău, Bistrița, Brașov, Brăila, București, Constanța, Gorj, Iași, Ilfov, Mehedinți, Satu Mare, Suceava și Vaslui. Lucrările sunt foarte diversificate atât ca temă, cât și ca tehnică. Avem de la clasica pictură pe pânză sau carton, acuarelă, grafică, icoană pe sticlă, icoană pe lemn, sculptură. Avem și doi artiști naivi, Ioan Măric, de la Bacău, și Toader Ignătescu de la Suceava. Cumva o paletă foarte largă a elementelor plastice care vin să se prezinte publicului botoșănean.
Expoziția este deschisă, Galeriile sunt deschise, bineînțeles, se vizitează în condițiile actuale, cu mască, cu distanțare. Știm bine că în Galerii, cu excepția vernisajelor, nu au intrat grupuri foarte mari, deci ne încadrăm perfect în cerințe…
-Ce a însemnat organizarea acestei Anuale în vreme de pandemie?
-Sincer, ne așteptam să ne răspundă mai mulți artiști. Oricum, sunt vreo 50 de expozanți, cu peste 100 de lucrări. Numeric e bine, dar problema e că nici dintre botoșăneni nu au putut răspunde toți. Unii din cauza pandemiei, alții… Este adevărat că, de-a lungul întregului an, pandemia ne-a cam dat peste cap unora dintre noi planurile.
-Lucrările din expoziție sunt și rezultatul acestei perioade, au fost create în acest 2020 atât de atipic?
-Da, cu certitudine. Chiar și eu am lucrări făcute în această toamnă, cumva calde, aș spune. Și Valeriu Gorgan, de la Dorohoi, Dănuț Aconstantinesei, cu siguranță sunt mai mulți. Oamenii au lucrat, asta e în firea lor, artistul nu poate să nu lucreze.
-Să ne oprim puțin asupra unui artist, Constantin Livadaru, ale cărui lucrări le putem admira în Galerii.
-Din păcate, pe 3 decembrie 2020, Constantin Livadaru a plecat într-o tabără de creație de unde nu se mai întoarce. Da, are lucrări în această expoziție. Plecarea lui Constantin Livadaru este o mare pierdere, o mare lovitură. La 42 de ani ești în puterea creației, ești matur, ți-ai clarificat o grămadă de lucruri, privind drumul plastic, viziunea…
-Apucase să își trimită lucrările pentru această expoziție?
-Cu sinceritate, nu. Aceste lucrări din expoziție sunt din colecția mea personală. El participa la saloane, și la Anuale, și la Interferențe… O perioadă s-au organizat în perioada sărbătorilor pascale și de Crăciun expoziții de icoană și artă religioasă de la care era nelipsit, el fiind specializat pe restaurare. A lucrat foarte mult în bisericile din nordul Moldovei și Basarabia. De doi ani se retrăsese la catedră, șantierul îl obosise.
-Ce înseamnă lumea artistică fără Constantin Livadaru, fără experiența lui probată și educată cu atâta acribie? Avem foarte puțini specialiști în această zonă a restaurării, a artei religioase…
-Este o pierdere! Constantin Livadaru era o certă valoare. Și uman și profesional. Puțini artiști se mai îndreaptă către această zonă, cel puțin către restaurare. Dacă a picta o icoană sau a lucra cu temă religioasă este, cel puțin în principiu, la îndemâna oricărui artist, restaurarea presupune, pe lângă măiestrie artistică, și o altă știință, de la chimie la biologie și arhitectură, rezistență în construcții, istoria artei…
-Pentru că vorbim cu singurul om care în această perioadă are contact – prin natura profesiei - cu aproape toți pictorii, care este condiția artistului botoșănean în zilele acestea?
-Discutând la nivel general, inclusiv actorii, scriitorii, toată lumea din sfera artistică a avut și are în continuare - culmea este că va avea și mult timp de acum încolo - de suferit, până se va regla sau restabili viața culturală. Și vorbim despre problemele financiare în primul rând, sunt convins că pe toți ne-a afectat. În al doilea rând, trăirea este cu totul alta. Cum spuneam, mulți artiști din țară, dar și botoșăneni, nu au răspuns la aceste chemări de participare la saloane, la expoziții, vernisajele nu mai sunt vernisaje. Cât a fost cald am mai ținut afară două-trei vernisaje… Lumea cu frică mai participă la un eveniment. Relațiile sociale s-au diminuat. Oamenii s-au distanțat, tot vorbim de distanțare fizică, dar încet-încet ne distanțăm și social, și sufletește.
-Actul artistic este conceput, totuși, ca un act intim. Am spune, la prima vedere, că pictorii ar trebui să se bucure de această intimitate a creației pe care pandemia o impune într-un fel sau altul.
-Ca și un actor, ca și un scriitor, orice alt artist are nevoie de privitor, de cititor, de spectator…
-Asta lipsește, așadar!
-Comunicarea, emoția, da! Eu pot să transmit, dar dacă nu are cine să vadă ceea ce creez eu… Să nu fim ipocriți, că eu pictez pentru sufletul meu, că scriu pentru mine… Astea sunt un fel de amatorisme, după părerea mea. Un artist profesionist creează pentru public. Artistul este cu el în momentul facerii, în momentul lucrului, al creației. Când lucrarea este gata și este scoasă în galerii, deja nu îi mai aparține spiritual, îi aparține fizic, dar spiritual este a publicului. Deci este nevoie de comunicare. Că e de laudă, că nu e de laudă, asta e altceva...
-Mai interesează arta în această perioadă? Se mai și cumpără artă sau doar privim – de cele mai multe ori doar online - și trecem mai departe?
-Foarte puțin se și cumpără! Deși deosebirea nu este exagerată. Știm bine că la Botoșani nu avem această categorie, a colecționarului. Am avut unul, doi. Relativ sărăcuți și ei. Nu erau cine știe ce mari investitori care să își permită acest lux. Pentru că arta este un lux. Puținii care mai sunt, care mai cumpără, cumpără la prețuri mici. Desigur, și artistul este nevoit să renunțe, să înțeleagă că nu are încotro. Galeria care mai era alături, City Gallery, a fost închisă, deci este din ce în ce mai greu. Foarte mulți lucrează, dar din spirit artistic, nu se mai pune problema de câștig. Dacă se mai și cumpără din când în când… Este foarte dificil. Da, investești în culori, în pânze, în materiale. Iar dacă tragi o linie nu știu dacă ajungi la un beneficiu.
-Cu toate acestea, mai apar încă nume noi pe simeze, tinerii sunt încă entuziaști, mai au emoție, trăire artistică.
-Mai apar, sigur, și artiști noi. Pe de o parte ne bucură, pe de altă parte parcă nici nu îți mai vine să îndemni un copil către artă. În viitor poate că îți va reproșa: dacă știai că e așa de ce m-ai trimis să mă fac artist? Dar arta nu va dispărea, nu se poate fără artă. Ne întoarcem în istorie, omul din peșteri a avut nevoie de imagine, de culoare, de la Altamira încoace. Chiar dacă, de-a lungul timpului, calitatea a fost diferită, că unul și-a pus pe perete Răpirea din serai, altul un Rembrandt… Asta e o problemă de educație…
-Și educația este o altă discuție, absența acesteia atrăgând după sine alte probleme.
-Și educația artistică e relativă, da. Dacă scoți desenul din școală, cum să ai cetățean de calitate, care să îți viziteze un muzeu, o expoziție, când tu la școală nu îl educi pentru asta? Gustul estetic se educă, nu vine din cer.
Galeriile de Artă „Ştefan Luchian” Botoșani, 11 decembrie 2020 – 8 ianuarie 2021
”Anuala artiştilor botoşăneni” - organizator Societatea Culturală „Expo – Art” (curator pictorul Liviu Şoptelea)
Expun pictorii botoșăneni Dănuţ Aconstantinesei, Marcel Alexa, Aurel Azamfirei, Silviu Babii, Nadia Bîrlădeanu, Daria Budeanu-Mihalache, George Burlacu, Victor Foca, Valeriu Gorgan, Talida Grunzac, George Huivan, Constantin Livadaru, Lila Lungulescu, Veronica Mocanu, Florin Prodan, Constantin Surugiu, Liviu Şoptelea, Cristina Turiceanu, Petronela Ţurcanu, Theodor Valenciuc, Ioan Văcăreanu, Maria-Mirela Zlei, Ioan Zobu
Și invitații Nicoleta Cărare, Ioan Măric, Georgiana Stănescu, Margareta Toderică (Bacău), Oniţa Mureşan, Andreea Rus (Bistriţa), Ioan Aron Ţăroi, Victoria Ţăroi (Braşov), Angelin Stanciu (Brăila), Cristian Amariei, Sanda Buţiu, Karmen Zaharia (Bucureşti), Clara-Livia Tudoran (Cluj), Adina Bogdan, Elisabeth Martoncsak, Cristina Tudorache (Constanţa), Florin Alexandru Preda, Florin Preda-Dochinoiu (Gorj), Silvia Anton, Lilia Cazacu, Georgeta Gheorghiu, Ofelia Huţul, Florenţa Ionescu, Daniela Isache, Mihai Zaiţ (Iaşi), Marin Dobre (Ilfov), Oara Larisa Mindoiu (Mehedinţi), Virginia Pişcoran (Satu-Mare), Toader Ignătescu (Suceava) și Constantin Bichescu (Vaslui).
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
COD GALBEN de ceață, prelungit: LOCALITĂȚILE vizate
Nov 13, 2024
Mai multe localități din Botoșani sub COD GALBEN
Nov 13, 2024
