Până ieri, nu era clar dacă astfel de fapte comise față de un polițist local reprezintă o faptă obișnuită de ultraj sau una agravată.
Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat, ieri, că orice faptă de ultraj, indiferent de statutul polițistului, va atrage un regim sancționator mai grav decât o faptă similară îndreptată împotriva unui funcționar public.
Legea penală îl sancționează mai grav pe cel ce comite acte de ultraj (de exemplu, loviri, amenințări) împotriva unui polițist decât pe persoana care comite aceleași fapte împotriva unui funcționar public.
Ce nu era clar, până recent, era dacă astfel de fapte comise față de un polițist local reprezintă o faptă obișnuită de ultraj sau una agravată (în esență, în situația din urmă aplicându-se același tratament pentru toți polițiștii, inclusiv pentru cei locali), scrie Avocatnet.ro.
Însă, ieri, 22 iunie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat că orice faptă de ultraj, indiferent de statutul polițistului, va atrage un regim sancționator mai grav decât o faptă similară îndreptată împotriva unui funcționar public.
În esență, ICCJ a reținut, în cadrul Deciziei nr. 19/2020 (într-o procedură de dezlegare a unei chestiuni de drept), că, „în interpretarea dispoziţiilor art.257 alin.(4) din Codul penal, noţiunea de „poliţist” are în vedere şi persoana care exercită funcţia de poliţist local în temeiul Legii poliţiei locale nr. 155/2010”.
Codul penal, în cadrul art. 257, sancționează fapta de ultraj. Ultrajul presupune incriminarea mai dură a amenințărilor, violențelor și omorului comise împotriva unui funcționar public decât ar fi fost cazul dacă aceleași fapte erau îndreptate împotriva unei persoane fizice fără un asemenea statut. Limitele de pedeapsă se majorează cu o treime față de aceeași faptă comisă față de cineva fără statut de funcționar public.
Însă și mai grav este incriminată fapta de ultraj împotriva unui polițist sau jandarm. Practic, în această ultimă situație discutăm de o majorare a limitelor pedepsei pentru fapta tipică (de exemplu, loviri sau alte violențe) cu o jumătate față de, așa cum spuneam mai sus, aceeași faptă îndreptată împotriva cuiva fără statut.
”Ce nu era clar, cum am menționat anterior, era dacă ultrajul îndreptat împotriva unui polițist local este tratat la fel ca ultrajul îndreptat împotriva oricărui funcționar public (aplicându-se majorarea limitelor de pedeapsă cu o treime) ori este considerat ca fiind cea mai gravă faptă de ultraj (ce vizează polițiștii și jandarmii, deci incluzându-i și pe cei locali în această ipoteză), limitele de pedeapsă dublându-se. ICCJ a ales varianta din urmă”, precizează specialiștii Avocatnet.
După cum reiese și din actul de sesizare a ICCJ, în vederea pronunțării deciziei de dezlegare de mai sus, această problemă nu a ajuns să fie soluționată de instanțe, însă existau deja puncte de vedere diferite în mediul juridic, ceea ce făcea necesară intervenția instanței supreme, pentru a se preveni o jurisprudență divergentă asupra acestei probleme. Până la apariția deciziei ICCJ în Monitorul Oficial, însă, nu avem acces la considerentele ce au stat la baza acestei soluții.
Atenție! Interpretarea dată de ICCJ este obligatorie de la momentul apariției deciziei în Monitorul Oficial.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
