La nivelul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Botoşani sunt 7.165 de dosare cu autor necunoscut. Şeful Poliţiei botoşănene, Costel Gâtlan, ofiţer detaşat de la Inspectoratul de Poliţie Iaşi, a vorbit, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”, despre situaţia dosarelor cu autor necunoscut (AN) pe care le are în lucru instituţia sa, dar şi despre problemele cu care se confruntă Poliţia Română.
În cadrul campaniei demarată de cotidianul „Adevărul” intitulată „România infractorilor necunoscuţi“, mai mulţi şefi ai Poliţiei Române au acceptat să fie intervievaţi în legătură cu situaţiile punctuale legate în special de soarta dosarelor cu AN, dar şi cu starea generală a Poliţiei Române.
Printre aceştia a răspuns solicitării şi comisarul şef de Poliţiei Costel Gâtlan, şeful IPJ Botoşani, o instituţie care are în evidenţă 7.165 de dosare cu autor necunoscut. Costel Gâtlan este detaşat, pe o perioadă de şase luni, la conducerea Poliţiei botoşănene de la IPJ Iaşi, după suspendarea fostului şef, Cristian Cucoreanu.
„Adevărul”: Cum comentaţi numărul de dosare penale cu autor necunoscut aflat în evidenţa IPJ Botoşani?
Costel Gâtlan, şeful IPJ Botoşani: Cred că este un număr mare, dar în acelaşi timp cred că ne încadrăm în media sau chiar suntem sub media naţională, pentru că noi avem o mobilitate a acestor dosare penale, intrate, soluţionate. Pot să vă spun că aproximativ 40% din totalul dosarelor penale cu AN sunt soluţionate. Dacă ne raportăm doar la cele înregistrate în cele nouă luni ale anului 2016, atunci avem un procent de 85% de soluţionare a dosarelor penale cu AN. Doar că o parte provin şi din anii anteriori. Deci, procentul, este undeva la 85% soluţionare.
Există personal specializat desemnat să se ocupe de dosarele cu AN?
Poliţia nu are lucrători care să se ocupe doar de cauzele cu AN, pentru că o mare parte din aceste dosare se transformă în dosare cu autor cunoscut. Ofiţerii şi agenţii de Poliţie de cercetare judiciară care se ocupă de cercetare se îngrijesc atât de dosarele cu AN, cât şi de cele cu autor cunoscut. Se acordă şi aici o prioritate în funcţie de complexitatea dosarului, genul de infracţiune care s-a săvârşit. Una este să ai dosar penal cu un omor cu AN şi alta să ai dosar penal cu furt de oglindă retrovizoare cu AN.
Nu se acordă aceleaşi resurse. Eu nu pot trimite o echipă de zece poliţişti să investigheze un furt mărunt. Dar voi trimite o echipă complexă pentru a investiga o infracţiune de omor. Şi, atunci, se face şi o prioritizare a activităţilor şi a demersurilor care se întreprind pentru soluţionarea acestor dosare. Se solicită expertize medico-legale, se solicită expertize genetice. Şi aici se face în funcţie de complexitatea dosarului, de genul de infracţiune săvârşit.
Care este cel mai vechi dosar cu autor necunoscut înregistrat la IPJ Botoşani?
Cel mai vechi dosar care este în evidenţa IPJ Botoşani şi care este mai deosebit este un dosar privind comiterea unei infracţiuni de viol din anul 2006. Acolo a fost identificat autorul, dar din cauza unei administrări a probatoriului, s-a propus scoaterea de sub urmărire penală a autorului. Practic, nu a fost insuficient probatoriul. Nu au fost suficiente probe. De multe ori Poliţia, în urma cercetărilor tehnice, a expertizelor criminalistice, reuşeşte să identifice autorul, dar un probatoriu insuficient, ca să nu mai vorbim de probatoriul defectuos administrat, duc la astfel de situaţii.
Cum primesc părţile vătămate vestea că încă nu s-a găsit autorul sau că acesta a fost scos de sub urmărirea penală?
Partea vătămată întotdeauna va fi nemulţumită. Dar eu pot să vă spun şi altceva. Şi poliţistul este nemulţumit, atunci când nu descoperă autorul. La noi este un indicator de performanţă. Pentru fiecare poliţist, pentru fiecare structură, pentru fiecare inspectorat, reprezintă un indicator de performanţă soluţionarea dosarelor penale cu AN. Adică prin identificarea autorului. Cu cât ai un procentaj mai bun, cu atât eşti mai bine apreciat de către şefii ierarhici, de către procuror.
Sunt mult mai multe perspective de a avansa în carieră, de a lucra pe un domeniu care-ţi place, atunci când îţi faci treaba, atunci când ai rezultate. Atunci când ai un dosar penal sau o faptă la care nu se descoperă autorul, rămâne ca o pată pentru poliţist. Şi vă spun eu că de multe ori te trezeşti noaptea şi îţi vin în cap fel de fel de idei şi piste. Şi în timpul liber, vă spun, sunt poliţişti care discută diverse cazuri, soluţionate şi nesoluţionate.
În cazul unui probatoriu defectuos administrat, constatat eventual de şefii Poliţiei şi care duce la o astfel de netrimitere în judecată, ce se întâmplă cu cei care l-au realizat? Sunt sancţionaţi?
Trebuie să facem o remarcă aici, faţă de activitatea de urmărire penală. Pentru că activitatea de urmărire penală o efectuează Poliţia judiciară sub coordonarea procurorului. Organele de conducere ale Poliţiei şi ale Poliţiei judiciare nu pot să dea îndrumări şi nu pot să analizeze într-un dosar de cercetare dacă este corect sau incorect administrat. Pentru acest aspect răspunde cel care face cercetarea, cel care administrează probele şi care este coordonat de către procuror. În cazurile la care faceţi dumneavoastră referire, organele de conducere a Poliţiei Judiciare au mai mult un rol administrativ Adică, dacă ofiţerul îmi cere sprijinul şi mai are nevoie de alt lucrător care să-l sprijine, are nevoie de autolaborator, are nevoie de a discuta la Institutul de Criminalistică, de a solicita fonduri pentru plata unei expertize, atunci analizăm şi dispunem. Dar cu privire la analizarea probatoriului şi la soluţie, este atributul celui care face cercetarea, urmărirea penală şi a procurorului. Ei sunt stăpâni şi ei sunt şi răspunzători.
Care sunt cele mai frecvente tipuri de infracţiuni la nivelul judeţului Botoşani?
Judeţul Botoşani, aflat la graniţa cu Republica Moldova şi cu Ucraina, are o infrastructură şi o economie precară, mai proastă decât alte judeţe mai dezvoltate sau din vestul ţării. În aceste condiţii, sunt multe infracţiuni contra patromoniului, adică furturi şi distrugeri. Sunt şi multe furturi de subzistenţă, cum le denumim noi. Furturi din magazinele alimentare, de pe câmp, din locuinţe. O să găsim furturi de pe rafturi. Distrugeri, apoi. Dacă ne uităm pe statistici, o să vedem multe distrugeri, dar nu cu o valoare deosebită. Multe distrugeri pornite de la neînţelegeri între persoane fizice, între vecini, rude sau chiar între soţi.
Multe distrugeri au avut loc pe fondul aplicării legii fondului funciar, mai avem şi acum situaţii în care nu se înţeleg de la hotarul despărţitor şi, atunci când se duc să recolteze, intră şi dincolo, la vecinul. La nivelul infracţiunilor contra persoanei, avem multe infracţiuni comise pe fondul consumului de alcool, în general în mediul rural.
Nu avem însă o violenţă extremă sau o violenţă care să presupună existenţa unor grupări, a grupurilor organizate. Este o violenţă tot pe fondul consumului de băuturi alcoolice. Aici am încercat să facem campanii de prevenire, să discutăm cu primarii, cu consiliile locale, cu agenţii economici. Foarte multe infracţiuni de acest gen avem în preajma barurilor, a discotecilor. Oamenii se întâlnesc şi îşi aduc aminte de toate cele. Pe fondul consumului de alcool se lovesc şi, după aia, pe lângă faptul că trebuie să intervenim noi sau Jandarmeria, ei ajung la spital, au nevoie de îngrijiri medicale. Bineînţeles că, la final, în majoritatea cazurilor, se împacă până la prima beţie şi o iau de la capăt.
Cum arată o secţie din mediul rural? Care sunt dotările ei? Care sunt principalele probleme cu care se confruntă?
Ca poliţist în mediul rural, poţi să găseşti şi avantaje, dar şi dezvantaje. Acestea din urmă nu ţin neapărat de starea în care se află Poliţia Română, ci de întreaga societatea. Dacă vedem, în mediul rural, majoritatea locuinţelor nu sunt racordate la canalizare, la apă potabilă. Aşa că avem şi noi posturi de Poliţie care nu au canalizare şi apă potabilă, nu sunt racordate la reţeau de gaz. Avem posturi unde sunt locuinţe de serviciu, dar nu sunt funcţionale sută la sută, adică nu se poate locui. Avem şi posturi de Poliţie care au centrală pe lemne sau pe gaz. Deci nu putem vorbi de o medie, ci de cazuri particulare. Întotdeauna ne îndreptăm şi acordăm sprijinul lucrătorilor din Poliţia rurală.
Pentru că am considerat că, fiind mai departe de centru, ajung mai greu şi informaţiile, şi dotările. De exemplu, sunt în procedură de achiziţie ca să modernizăm Poliţia municipiului Dorohoi, proiectul este aprobat de MAI. Suntem în faza de expertizare şi recondiţionare a unui spaţiu care aparţine Poliţiei Săveni. Am depus proiect şi a fost acceptat de MAI. Am realizat lucrări de modernizare la posturi de poliţie comunale, adică am înlocuit acoperişul, am înlocit tâmplăria veche. Dar toate acestea în limitele fondurilor disponibile. Mai avem probleme cu spaţiile în care funcţionează Poliţia, cum este cazul Poliţiei de la oraşul Săveni, care nu ne aparţin.
Legea nu ne permite să facem investiţii, în aceste condiţii. Fiecare post de Poliţie dispune de calculator, telefon şi staţii, este dotat cu armament. Dar întotdeuna este loc de mai bine şi întotdeuna va fi ridicată problema asigurării locuinţelor de serviciu. Majoritatea posturilor din mediul rural sunt încălzite cu sobe pe lemne şi avem o întreagă procedură de achiziţie a lemnului, de distribuţie, mai sunt discuţii de calitatea lemnului, de cine îl pregăteşte, de cine face focul.
Care sunt principalele probleme cu care se confruntă IPJ Botoşani şi care sunt soluţiile propuse de dumneavoastră?
Principala problemă este acoperirea deficitului de personal şi mă bucur că IGPR şi MAI au dispus măsuri pentru ocuparea acestor funcţii care sunt libere. Apoi este problema sediilor şi acum avem şi un proiect, pentru că noi, IPJ, asigurăm din punct de vedere al structurilor logistice şi alte structuri ale ministerului cum este DGA, Serviciul Emigrări, şi Arhivele Naţionale. Atunci, apar probleme la aceste spaţii, precum la Arhivele Naţionale, unde, când a ploua, le-a curs apa şi este un pericol fiindcă acolo sunt documente cu o valoare inestimabilă.
Cei de la Emigrări ne-au făcut solicitări pentru că, la fel, funcţionează într-un spaţiu impropriu. Sunt probleme de infrastructură. Şi noi ne-am dezvoltat ca instituţie, dar ne-am dezvoltat în acelaşi spaţiu şi am încercat să ne adaptăm. Am mai compartimentat, am mai mutat structurile, dar ne-am învârtit în acelaşi spaţiu.
Apoi, o altă problemă ar fi într-adevăr în mediul rural, unde avem cel mai mare deficit de personal şi abia aşteptăm colegii încadraţi să se întoarcă la muncă, cei care sunt la şcolarizare. Din punct de vedere al dotării, nu excelăm. Mai sunt poliţişti care mai solicită tehnică de calcul. Dacă într-un birou sunt trei sau patru poliţişti, este posibil să avem unul care nu are calculator.
Cum credeti afectează imaginea Poliţiei, problemele cu legea a unor miniştri ai MAI, de după 1990?
Toate aspectele acestea au afectat şi afectează imaginea. Discutăm despre alte repere la care trebuie să ne raportăm, nu despre structuri din eşaloanele superioare, despre oameni politici.
