La mai bine de două sute de  ani de la construire, Biserica de lemn din Hilişeu-Crişan, unicat în România, începe să o ia la vale. Ridicată în anul 1802 cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, este singura din ţară în care se îmbină stilul ortodox cu cel catolic. Astfel, dacă lăcaşul de cult propriu-zis este unul ortodox, în faţa acestuia există un zid impunător, cu clopotniţă, în care sunt aşezaţi ca pe o scară cei 12 apostoli, în mărime naturală, cu Domnul Iisus Hristos în centru.

Boierul ortodox, soţia catolică

Construită în 1802 din banii boierului Vasile Curt, stăpânul de atunci al moșiei Hilișeu, biserica ar fi funcţionat iniţial ca un schit de măicuţe, pentru ca după aproximativ cinci decenii, să se ridice şi zidul unicat cu clopotniţă, de către o nouă generaţie de boieri, Alecu şi Ana Curt. Legenda, confirmată şi de Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional (DJCPN) Botoşani, este aceea că Ana, soţia boierului, era catolică, pe când Alecu era ortodox şi pentru a-şi îmbuna partenera de viaţă acesta a ridicat clopotniţa şi gardul în stil gotic. „Da, aceasta este explicaţia, ea era catolică, el era ortodox, mai erau şi influenţele, era într-o zonă de graniţă”, afirmă Dănuţ Huţu.

Biserica moare în picioare

În anul de graţie 2013 zidul nepereche care străjuieşte biserica a luat-o la propriu la vale. Acesta se înclină tot mai mult în faţă, într-una dintre părţi desprinzându-se de peretele clopotniţei. În plus, este tot mai decopertat, în unele zone au ieşit la vedere cărămizile roşii, iar din altele a răsărit pur şi simplu verdeaţă. În curte iarba este necosită şi a început să acopere monumentul funerar închinat ctitorilor. Potrivit oamenilor din sat, după revoluţie nu s-au mai ţinut sluijbe aici decât o dată, de două ori pe an. Aceasta şi pentru că satul are altă biserică, iar cea ridicată prin strădania boierilor este la margine, lângă ultima casă, aproape izolată, cu greu ajungându-se acolo chiar şi pe timpul verii.

Greu cu fondurile pentru reabilitare

Şansele de reabilitare a lăcaşului de cult sunt foarte mici, chiar dacă acesta se regăseşte pe lista monumentelor din România. Potrivit directorului DJCPN Botoşani, departamentul de culte a ieşit din structura Ministerului Culturii, formând Secretariatul pentru Culte, care funcţionează direct în subordinea premierului României, lucru care a schimbat procedurile de obţinere a unor finanţări. De asemenea, la nivel naţional bugetul pentru astfel de lucrări este la mai puţin de jumătate faţă de cel din anul precedent. „Acolo se slujeşte o singură dată pe an, de hram, fiind ruptă de sat. S-a făcut o altă biserică a satului. Pentru a da viaţă bisericii acolo ar trebui să se facă ceva, fie un schit, fie o mănăstire ca să se facă slujba. Dacă se va restaura, atât timp cât nu se slujeşte în ea, tot moartă rămâne”, mai spune Dănuţ Huţu, directorul DJCPN. Acesta a purtat discuţii cu protopopul de Dorohoi, iar una dintre variantele avansate a fost dobândirea unei suprafeţe de teren în apropierea lăcaşului de cult care să permită înfiinţarea unui schit sau a unor chilii.

Demersuri pentru intrarea bisericii pe lista UNESCO

Primăria Hilişeu Horia a început lucrările de stopare a alunecărilor de teren printr-o finanţare directă de la Ministerul Culturii de 30.000 de lei, iarba de la intrarea în complex fiind înlocuită cu pământ răscolit şi bătătorită de excavator. De asemenea, chiar lângă zid s-a aşezat pământ în încercarea de a bloca alunecarea acestuia. „Urmărim să conservăm, momentan, după care să punem în valoare întreg complexul monumental şi să îl trecem de la categoria B la categoria A în speranţa că va fi monument în circuitul UNESCO. În categoria B de monumente istorice, putem obţine doar finanţări de categorie naţională sau prin proiecte europene, dar în trecerea acestui obiectiv de la categoria B la categoria A atragem atenţia şi a celor organizaţii UNESCO, deci cu mai multe şanse de a obţine finanţare, a-l introduce într-un circuit turistic naţional sau poate chiar şi internaţional”, declară Ioan Butnaru, primarul comunei Hilişeu Horia, căreia îi este arondat şi satul Hilişeu Crişan.
Şi monumentul funerar închinat ctitorilor este unul impozant, cu mai multe plăcuţe comemorative, pe una dintre acestea putându-se citi: „Alecu Curt decedat în anul 1889, în luna iunie, binefăcătorul și stăpânitorului acestor locuri ... recunoscătoare: Didina și Eugenia”. În spatele lăcaşului de cult este un imaş folosit de gospodarii vecini bisericii pentru animale.
CITEŞTE ŞI:
 Portariuc a trecut şi pe la ministrul culturii pentru salvarea unei biserici
[[galerie-foto]]
VEZI ŞI:
 Melci otrăvitori atacă o clădire – AFLĂ paguba şi ce face Primăria cu imobilul- FOTOGALERIE