Blog
Covid, partenerul meu de viață din ultimele două săptămâni

Primul contact

De ce mi-a fost cel mai mult teamă, mi s-a întâmplat. Am avut și eu contact cu temutul (pentru mulți dintre semenii mei), virus SARS-CoV-2 care și-a făcut loc în căminul meu. Prima senzație a fost una de șoc, de panică, de nesiguranță, toate aceste sentimente amestecate cu o sumedenie de întrebări care mi-au venit în avalanșă în cap și cărora nu le-am găsit răspuns pe loc.

 

În ciuda numeroaselor informații la care am avut acces din postura de jurnalist. Statistici, măsuri, scheme de tratament, număr de cazuri, evoluții sau involuții la anumiți pacienți. Am învățat din mers ce este o furtună citokinică, însă la modul teoretic și în ce constă această parte din evoluția bolii. Nu mi-aș dori să o experimentez și nici să am o persoană dragă care să treacă prin această cumplită experiență în care aerul devine insuficient.

 

Am ajuns și la Spitalul Județean Mavromati, la Unitatea de Primiri Urgențe, pentru investigațiile suplimentare care se impun la suspecți sau pozitivi. Deși mi-am jurat să ocolesc cât de mult pot spitalul, în pandemie.

 

De gardă era medicul Monica Adăscăliței. Dincolo de postura de director de instituție sau politician (în măsură mai mică), Monica Adăscăliței este mai ales OM.
Cu un calm de neclintit, am urmărit-o cum s-a îngrijit de fiecare pacient din UPU și cum prin telefon încerca neobosită să găsească locuri în spital, pentru nefericiții care au făcut forma gravă a bolii. Locurile de pe secțiile covid sunt deja insuficiente.

 

Răspunde la fiecare apel care îi face telefonul să vibreze. Oferă indicații unor persoane care la rândul lor au contactat boala. Închide. Reia discuțiile din nou cu alți pacienți care o apelează. Viața ei în ultimele șase luni a fost la telefon, printre pacienți și conectată la anchetele epidemiologice care intră în sarcina DSP-ului.
Nu pare să obosească.

 


Spitalul arată ca la război. Teama se simte ca la ea acasă și plutește în aer. Personalul medical umblă în liniște pe holuri. O asistentă medicală căuta în grabă o targă. Toate erau ocupate și găsirea uneia libere devenise o misiune dificilă.

 

La un moment dat s-a anunțat că trebuie adus „un pozitiv” pentru rază. În UPU s-a resimțit un freamăt, personalul medical s-a îmbrăcat în grabă în combinezoane pentru a se proteja. Se auzea un oftat general. UPU a rămas culoar non-covid, în timp ce în buncărele din exterior sunt preluați pacienții pozitivi.

 

La introducerea pacientului infectat în UPU pentru a fi dus la rază, personalul medical atenționa puținii pacienți din interior să se ferească, să păstreze distanța. În urma tărgii, o asistentă dezinfecta continuu cu un pulverizator. În cabinet a fost ulterior introdus nebulizatorul pentru dezinfecția generală, procedură care durează în jur de o oră. Probabil și asta prelungește timpii de așteptare în spital, pentru pacienți.

 

Urmează două săptămâni de zile de carantină în care trebuie să mă obișnuiesc să trăiesc cu acest Covid-19 în casa mea. Să dorm cu el, să mănânc știindu-l aproape. Două săptămâni care mă rog să curgă lin, fără să fie nevoie să ajung la spital.

 

Cele 14 zile de izolare la domiciliu s-au scurs într-un ritm lent. Virusul SARS-COV-2 i-a luat locul soțului meu. Cum la test el a fost pozitiv, iar eu negativă, am încercat pe cât posibil să nu avem contact pentru a nu mă infecta și eu. El s-a izolat în dormitor care a devenit locul în care a rămas în toată această perioadă, eu am ocupat restul locuinței. Cățelul nostru se plimba de la unul la celălalt și chiar ne-am întrebat dacă nu ar putea să aducă virusul de la el, la mine.

 

Prima zi

 

din izolare am dedicat-o aprovizionării. Kilograme întregi de fructe și legume, diversitate de ceaiuri. Fără carne. Lămâi la discreție.


M-am obișnuit să pregătesc trei mese pe zi plus o gustare frugală pentru a ne menține în putere și pentru imunitate. Cumva eram pregătiți pentru întâlnirea cu Covid, încă din vară am luat regulat vitamine timp de trei luni de zile, pentru ca organismele noastre să nu cedeze. 

 

Și astfel a început rutina în compania virusului. Dimineața mic dejun, carafa de ceai, toate așezate pe masa portabilă, lăsate la ușă. Ușoară bătaie în ușă. Când îmi auzea pașii cum se îndepărtează soțul meu ieșea pentru a lua mâncarea. Când termina mă striga. Spălam tot și dezinfectam. La fel la amiază sau seara.

 

Mâinile mele se obișnuiseră cu apa și dezinfectantul și nu mă deranja usturimea. Pentru că simțeam mai degrabă teamă. Am conviețuit cu virusul dar și cu celălalt partener invizibil de viață: frica.
Frica de spital. Frica să nu facă soțul meu (sau eu) forma gravă a bolii. Frica să nu ne îmbolnăvim amândoi și să nu aibă cine să aibă grijă de noi. Frica de dimineață când deschideam ochii și mă „simțeam”. Să văd dacă simt ceva în neregulă, dacă am durere în gât, sau pornire de tuse. Așteptam câteva minute până îmi dădeam seama că poftesc tare la o cafea. Eram bine. 

 

După cinci zile

 

în care fiecare zi a fost asemănătoare cu cealaltă, soțul meu mi-a spus prin mesaj (vorbeam mai degrabă pe WhatsApp) că nu mai are gust. Și nici miros. Mi-am amintit de Andreea Esca cum a povestit cum și-a dat seama că are covid. I-am sugerat și eu soțului să miroase o sticlă de parfum. Nu l-a simțit.

 

Îi găteam cât mai diversificat și din felurile preferate pentru a trece mai ușor de cele 14 zile. Mânca mecanic, returna totul mulțumind și înghițea medicamente cu pumnul. Hidratarea a constat în carafe întregi de ceai, câțiva litri buni pe zi, pentru amândoi. Mă hidratam și eu și înghițeam la rându-mi pilule cu pumnul, însă vitamine.

 

Lui i-am pregătit un pulverizator în care am diluat foarte puțină apă și foarte mult spirt. Când ieșea din cameră, dezinfecta imediat tot ce atingea. Clanțele la uși mai ales sau întrerupătoarele. Recipientul galben i-a devenit lui partener zilnic.

 


Îmi lipseau discuțiile cu el. Era aproape de mine, la o cameră distanță și totuși atât de departe. Am trăit ca doi roboți în cele două săptămâni în care a fost nevoie să ne protejăm unul pe celălalt. Ne-am văzut la distanță de câțiva metri. Am petrecut perioade lungi în casă, amândoi cu măștile pe fețe.

 

După două săptămâni

 

Spre final, au venit și problemele casnice. Ni s-a stricat centrala termică și am avut probleme cu canalizarea, fiind înfundată scurgerea de la bucătărie. O problemă importantă având în vedere că aveam nevoie să gătesc. Problema la canalizare a culminat și cu o inundație în toată regula care a mai spart din monotonia izolării. Debusolați am încercat să ne obișnuim și cu problemele astea: cui puteam cere ajutor? cine se încumeta să intre într-o casă cu covid?!

 

Din fericire, soțul meu a fost unul dintre norocoșii cu formă ușoară, probabil și datorită vieții sale de sportiv. A avut simptome specifice virusului.

 

Eu... nu știu. Am avut și poate am fost asimptomatică sau pur și simplu chiar au funcționat măsurile pe care le-am luat noi,  doi soți care trăiesc în aceeași casă? Sunt curioasă, recunosc. Și o să îmi fac analize pentru a ști dacă am avut și eu boala. Și dacă lunile cu vitamine și-au spus cuvântul.

 

Acum că a trecut, nu pot decât să fiu recunoscătoare că acest episod din viața noastră s-a încheiat cu bine. Și că am rămas aceiași dinainte. Iar acest virus nu a reușit decât pentru scurt timp să ne zdruncine, însă fără urmări de durată.

 

loading...
Directorul de la Casa de Pensii, MĂRTURII din iadul COVID: În prima fază simptomele au fost cumva neclare…
Explozie de botoșăneni în stare gravă de la coronavirus! Explicațiile medicilor: Posibilă modificare a tulpinei

 

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL

download from google play download from apple store
Vorbim puțin și despre numărul record de teste efectuate?
Discutăm zi de zi de noile recorduri de infectări. Nu se amintește însă aproape deloc sau se trece în plan secundar faptul că, aproape la fel de des se stabilesc și noi recorduri la numărul de teste efectuate.
Corona-jurnal: Pandemia nesimțiților
Noi nu trebuie să uităm un lucru: La Botoșani avem al patrulea cel mai mare număr de infectări la nivel național. Dacă ne raportăm la numărul de locuitori suntem chiar pe 3 la nivel național. Nu se poate!
Corona-jurnal: Am ieșit din Starea de Urgență și am intrat în Starea de Demență
De obicei îl recunoști după rubrica ”studii”, unde se laudă cu ”Școala vieții”.Nu este nici epidemiolog, nici medic de vreun fel, nici biolog. Nu este nici profesor de biologie, fizică sau chimie și nici inginer în tehnologia informației.Schimbă vreo trei-patru locuri de muncă într-un an fiindcă nu a găsit încă patronul care să se ridice la înălțimea așteptărilor sale.
Corona-jurnal: Cum am devenit un județ plin de eroi
Au trecut vreo șapte săptămâni de la instituirea Stării de Urgență, iar Botoșani a devenit un veritabil județ al eroilor. De la primari la parlamentari și de la ei la o mulțime de oameni care au inițiat strângeri de fonduri, cu toții ne vorbesc despre ”eroi”. ”Eroi” în numele cărora se claxonează la ore fixe prin oraș, se fac colecte mai mult sau mai puțin publice, se fac achiziții directe în loc de licitații.
Corona-jurnal: Afacerea politică ”starea de urgență” - cum folosești Covid-ul ca să muți alegerile și să schimbi o directoare
Austria, cu de trei ori mai multe infectări decât România, începe să ridice restricțiile, Iohannis mai bagă o stare de urgență... haideți să vedem de ce.
Corona-jurnal: Stai la 5 METRI de mine!
Au început cu un metru, un singur metru. Apoi au zis că ar fi bine totuși să fie un metru și jumătate. S-au mai gândit vreo câteva zile și au ajuns la doi metri. Pentru ca astăzi niște minți luminate să ridice miza la CINCI METRI.
S-au băgat 7 milioane de euro în Centrul Vechi ca să duduie manelele și să urinăm biserica lui Eminescu?
S-a întâmplat într-o zi de decembrie, pe la 16:30, când începea să se însereze. Câteva sute de oameni dansau în Centrul Vechi, o stradelă era blocată, parcarea așijderea, iar din boxele scoase pe trotuar răsunau manele de tremurau la propriu geamurile clădirilor din jur.
Pușcăria Botoșani
Caraș-Severin este unul dintre județele României aflate pe cale de dispariție. Asta cel puțin demografic. În cele trei decenii de după revoluție a pierdut peste 100.000 de locuitori și a ajuns să aibă o populație sub cea din 1930, adică dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial.
Când are interes își ridică fusta
”Asta e Dănuța, ca să ne înțelegem, când are interes își ridică fusta”. Este o frântură dintr-un dialog purtat de cumnata lui Eugen Orlando Teodorovici cu amanta acestuia, nimeni alta decât fosta noră a lui Văcătoroiu.
Loading...
Botoșăneanul... ziua în care am împlinit 10 ani
În ziua aceasta cuvintele se adună neașteptat de greu. Nu, cu siguranță nu s-au epuizat după 3.650 de zile și 83.987 de articole. Doar că acum se sfiesc privind la ceea ce au făcut și gândindu-se că mâine ar putea fi sfârșitul ori că acest deceniu ar putea fi doar începutul.
O mare rugăminte pentru toți cu #ȘîEu care vor autostrăzi
Fraților, dacă tot v-ați hotărât să întrerupeți lucrul 15 minute, rupeți-vă 15 minute și în luna mai, când sunt primele alegeri din acest an, și mergeți la vot.
O întrebare de bun simț, ca de la finul Gigi la nașul Gică: L-ați vândut pe Oaidă ori ați vândut play-off - ul?
De ce mai cumpără Becali de la Iftime dacă își ia țeapă după țeapă?
Chiar e nevoie de o tragedie ca să scoateți monștrii ăștia de pe străzile orașului?
A mai sărit sâmbătă un tramvai de pe linie... Da, nimic nou la Botoșani. Și totuși...
Știrea privind țeapa trasă de Guvern cu Autostrada Moldovei, raportată la Facebook şi eliminată
Știrea din Botoșăneanul prin care anunțam că nu s-a prevăzut nici măcar un leu în proiectul bugetului de stat pe 2019 pentru Autostrada Moldovei a fost raportată ca spam.
Loading...
Să vă spun ce am să fac cu Placheta Omagială ”Centenarul Marii Uniri” primită de la Primărie
M-am regăsit sâmbătă seară printre cei o sută de botoșăneni premiați de municipalitate, citez din hotărârea Consiliului Local, pentru recunoașterea aportului adus de membrii comunității la dezvoltarea orașului și promovarea imaginii municipiului Botoșani.
Tupeist, pupător în fund la partid şi cu facultate fantomă. Ce iese din combinaţia asta?
Semianalfabet, cu studiile făcute la a doua tinereţe şi neapărat la privat, pe la universităţi fantomă.
Pervertirea iei... sau cum să-ţi iubeşti judeţul scormonind cu „toc de 14” în iarba de festival
Aproape că nu mai trece zi să nu mai văd câte un om politic în ie. Primăvara, vara, toamna, chiar nu mai contează.  Nu-i problemă nici iarna, sunt câţiva îndrăzneţi care o asortează cu un suman sau o căciulă de oaie.
Jandarmeria, de la fugărirea doamnei senator la secretara de școală și urina de partid. Fiindcă roata se învârte
Jandarmeria, pornind de la Botoșani și mergând spre București... tradiții, obiceiuri și politicieni.
Fotbal, lapte sau apometre? Ne vedem în Liga 2
Sau mai degrabă n-o să ne mai vedem deloc. Fiindcă în „B” nu încasezi de la nimeni 1,5 milioane de euro doar din televizări şi nu văd vreun nebun care să ţină echipa la matineu.
Ce apă băi? V-ați născut cu robinetul la cap sau care-i treaba?
Cum vă permiteți mă nesimțiților să reclamați SÂMBĂTA că nu aveți apă? Dar ce-i asta băi? Adică voi cum vreți mă tupeiștilor, ca azi să se întrerupă apa și peste o săptămână, gata, să vă curgă la robinete?
Felicitari si ma bucur ca s-a terminat cu bine, va ureaza in continuare multa sanatate, un botosanean care a fost tratat fiind in forma grava, de catre dr. Morcov si dr. Traci, carora le multumesc enorm, pentru profesionalismul si rigoarea de care au dat dovada, impreuna cu personalul de la sectia infectioase. Deasemenea trebuie sa remarc profesionalismul Dr.Turcanu de la UPU si a dr. sef sectie radiologie care deasemenea au actionat deosebit. Doamne ajuta.
23 noiembrie 2020, 17:12
Informatii valoroase! Asta ca să știm și noi cam ce ni se poate intâmpla in caz de... Și este bine atunci când totul se termină cu bine! In Botoșani, se pare că, majoritatea medicilor sunt OK. Din expierența mea , cei de la pediatrie sunt profesionisti 100%. Si empatia fiind inclusă in ceea ce inseamnă profesionalism.
18 noiembrie 2020, 11:39
astratex.ro
Sondaj
Cu cine votați la alegerile parlamentare?
Partidul Mișcarea Populară
Partidul Național Liberal
Partidul Pro România
Partidul Social Democrat
Uniunea Salvați România
Altul
Declaraţia zilei
„V-as putea da răspunsul PSD-ului care spune că instituția lor nu rezolvă asemenea cereri acum nici nu știu ce să înțeleg. Nu au înțeles că este vorba despre un protocol sau nu înțeleg ce înseamnă o cerere că noi în ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
acum 2 zile
EUR
Euro
4.8735 lei
USD
Dolarul SUA
4.0875 lei
CHF
Francul elveţian
4.5081 lei
GBP
Lira sterlină
5.4471 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9287 lei
XAU
Gramul de aur
237.6576 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2376 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3462 lei
AUD
Dolarul Australian
3.0148 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1463 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1862 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6549 lei
Vremea
astăzi
Botosani
-0.2 o C
Dorohoi
-0.3 o C
Bucecea
0.0 o C
Darabani
-0.6 o C
Saveni
-0.2 o C
Ştefăneşti
1.4 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.