La 30 de ani, se numără printre cei mai cunoscuți specialiști în securitatea informatică din România.
Supranumit "hacker-ul alb", Andrei Avădănei s-a născut pe 22 august 1992, în Darabani, unde a urmat cursurile Şcolii Generale "Leon Dănăilă".
Google l-a inclus în 2016 în rândul celor mai inovatori 100 de oameni din Europa Centrală și de Est, iar în 2020 îl regăseam pe lista celor mai importante personalități de business care au marcat economia românească – „Forbes România 30 pentru RO30”.
În ultimii ani, Andrei Avădănei a fost implicat, în calitate de consultant, în diverse proiecte de blockchain & cybersecurity, fintech, rețele sociale și platforme de schimb valutar. De asemenea, este acționar în diverse organizații și membru în inițiative locale și europene.
A făcut parte din comitetului consultativ GovITHub, o inițiativă guvernamentală pentru digitalizarea instituțiilor publice din România, oferind asistență guvernului României în strategiile naționale de IT și de digitalizare.
Tânărul a înființat DefCamp, cea mai mare conferință de securitate IT din Europa Centrală și de Est (mai mult de 1.400 de participanți din 45 de țări și 60 de speakeri din întreaga lume).
În plus, este și președintele Centrului de Cercetare în domeniul Securității Cibernetice din România.
Andrei Avădănei a vorbit despre problemele cu care se confruntă instituțiile publice, dar și angajații din România, într-un timp în care internetul devine din ce în ce mai vulnerabil în fața atacurilor.
”În momentul de față, circulă mai multe tehnici prin care spațiul virtual românesc este vizat și cele mai populare și mediatizate au fost o tehnică cunoscută de specialiști, prin care vizezi anumite ținte, site-uri ale unor instituții publice, au fost peste 300 la număr în România, și încerci să le blochezi practic bandă de internet”,
Andrei Avădănei, CEO Bit Sentinel
Mai exact, spune Andrei Avădănei, cum are loc această blocare a internetului? Prin două metode: una acționează asupra conexiunii la internet, iar cea de a doua îi vizează direct pe angajați.
”Le încarci atât de mult conexiunile la internet până nu mai pot să răspundă și practic refulează, ca să spunem așa. Îi inunzi cu mesajele, cu solicitările. O altă tehnică, complementară acesteia, este, dacă nu reușește prima, vizarea angajaților sau persoanele din spatele acestor instituții, prin tehnici de inginerie socială, atacuri prin aplicații malițioase, atacuri prin ransomwere, când îți criptează toate datele de pe sisteme informatice sau din întreaga infrastructură. Cam acestea sunt cele mai comune metode”,
Andrei Avădănei, CEO Bit Sentinel
Dar mai apar și alte tehnici. Una dintre ele, spune Andrei Avădănei, este „un fel de nucleară”.
”Una dintre ele este cea de tip wiper, adică nu mai criptează datele ca să îți ceară bani pentru a-ți recupera datele, ci îți șterge absolut toate informațiile de pe acele sisteme și le face irecuperabile. Un fel de nucleară”.
Ce urmează după un astfel de atac ”nuclear”?
”Trebuie să o iei de la zero. Au fost companii, inclusiv în România, care au stat blocate săptămâni întregi, în zona asiguratorilor spre exemplu, spațiului energetic, unde o parte din sistemele lor nu au mai putut fi recuperate din cauza unui astfel de atac. În cazurile respective nici măcar nu era vorba de un atac complex de tip wiper, ci de criptarea datelor și blocarea lor”,
Andrei Avădănei, CEO Bit Sentinel
