Politicienii din România au fost dintotdeauna extrem de inventivi pentru inventarea metodelor de fraudă electorală, iar STIRIPESURSE.RO vă prezintă cele mai cunoscute metode de fraudare.
În primă instanță vă prezentăm top 5 metode:
1. Metoda "Cămaşa albastră":
Alegătorul plătit intră în secția de votare și susține că nu este apt să voteze singur. Acesta solicită ca un anumit însoțitor să-l ajute. Alegătorul și însoțitorul intră împreună în cabina de vot. Acel însoțitor are sarcina de a se asigura că buletinul depus de alegător în urnă este ștampilat potrivit înțelegerii anterioare dintre mituitor și alegător.
2. Metoda „Maradona”:
În unele clipe de neatenţie a colegilor din secţia de votare la numărarea voturilor, anumite buletine se mută dintr-un teanc într-altul, ducând astfel la vicierea rezultatului numărătorii voturilor. Se practică în secţiile de votare mari şi când nu există riscul renumărării voturilor.
3. Metoda „Căpşunarilor”:
În prealabil se fac cercetari și se fac „liste”cu persoanele plecate la muncă în străinătate și care nu vor fi în localitatea de domiciliu în ziua votului. Ulterior, diverse persoane cu drept de vot se deplasează în mai multe locuri și votează în numele și pentru persoanele despre care se știe că sunt plecate în străinătate și nu vor veni să-și exercite dreptul de vot.
4. Metoda ”Fifty-fifty”:
Fapta se concretizează prin înțelegerea realizată între reprezentanții secției de votare în sensul introducerii în urne, la finalul zilei, a buletinelor de vot rămase.
5. Metoda „Ştampila cu elastic”:
Un observator se leagă în jurul încheieturii de la mână, cu un elastic o ştampilă contrafăcută şi în timpul numărătorii se ştampilează buletinele contracandidatului, provocând astfel anularea votului respectiv. Este o metodă folosită pe scară largă în mediul rural şi în oraşele mici. Ştampila poate fi lipită pe cureaua de la ceas sau pe un inel.
***
Mai jos puteți citi pe larg metodele de fraudă electorală:
1. Metoda “Foto”. Intrarea în cabinele de vot cu aparate de fotografiat sau cu telefoane mobile cu cameră pentru fotografierea votului. O astfel de procedură se aplică de către cei care vor să urmărească votul unor persoane cărora le-au promis bani sau alte foloase.
2. Metoda “Buletin fără ştampilă”. Înmânarea unor buletine de vot ce nu au aplicată ştampila de control. Metoda se foloseşte în mod deosebit în secţiile unde se cunoaşte că mulţi vor vota cu un alt candidat.
3. Metoda “Buletinul votat”. Înmânarea unor buletine de vot pe care a fost aplicat în prealabil ştampila “votat”. Metodă similară cu cea de mai sus.
4. Metoda “Tipografia”. Distribuirea unui număr mai mare de buletine de vot decât cel real. E vorba de tipărirea ilegală a unor buletine de vot care să ajungă în secţie prin intermediul unui membru al biroului.
5. Metoda “Suveica”. Metoda prin care fie sunt tiparite buletine suplimentare, fie pur şi simplu se fură cateva buletine de vot din fiecare secţie, de către cei care pun la cale acţiunea. Aceste buletine sunt marcate anterior votării, cu stampila de control si cu stampila "Votat" sau au fost ştampilate de catre "actionari" în momentul în care au fost ei în cabina şi au furat buletinele. Buletinele pot fi înmanate unui alegător care, în cabina de vot le schimba (cel primit în secţia de votare este înlocuit cu cel cu care a venit de acasă), urmând ca primul (buletinul de vot gol) să fie predat contra unei sume de bani.
6. Metoda “Cămaşa portocalie”. Există situaţii în care persoanele incapabile să voteze singure pot să fie ajutate, context în care la ajutorul unor „binevoitori” stabiliţi din timp, apelează şi votanţii care nu se află în imposibilitatea de a vota singuri.
7. Metoda “Urna mobilă”. Atunci când urna mobilă, care se utilizează cu aprobarea preşedintelui de secţie, este folosită în exces, ca urmare a unor repetate solicitări în scris.
8. „Urna mobilă schimbată”. De obicei se ştie câte persoane vor vota prin intermediul urnei mobile. După încheierea traseului, urna mobilă se poate pune în portbagajul maşinii cu care se deplasează cei doi membri din secţia de votare arondată şi se acoperă cu o prelată. Când se ajunge la secţia de votare, de sub prelată se scoate o urnă mobilă similară, cu buletine ştampilate anterior pe „cine trebuie”.
9. Metoda “Înghesuiala”. Aglomerarea intrării în secţie de către persoane pregătite în acest sens îngreunează intenţionat exprimarea votului de către cetăţeni. Metoda poate sa fie folosită pentru obstrucţionarea votului în secţiile unde se ştie că un partid este favorit.
10. Metoda “Multiplu”. Membrii biroului pot înmâna unor alegători pe care îi ştiu mai multe buletine de vot, semnând pentru prezenţa altor persoane despre care se ştie că nu vor veni la vot. Dezlipirea cu uşurinţă a autocolantelor care atestă votul, aplicate pe CI, favorizează votul multiplu.
11. O altă modalitate se referă la persoanele plecate la muncă în străinătate, de regulă din comunităţile mici, persoane cunoscute de reprezentanţii partidelor din secţiile de votare, care anterior au intrat în posesia CNP-urilor acestora. În aceste situaţii, cu o jumătate de oră înainte de începerea votării, aceștia pot introduce în urnă mai multe buletine de vot ştampilate pentru „cine trebuie”, după care pe parcursul zile, fraudatorii trebuie doar să semneze pe lista de vot în locul persoanelor despre care ştiu că sunt în străinătate.
12. Se falsifică procesele-verbale cu rezultatul votării: - „Procesul- verbal făcut de acasă” - se poat practica cu precădere în localităţile mici şi izolate. Preşedintele secţiei de votare are un proces-verbal „gata făcut”. După numărătoare, cei din secţia de votare primesc de la şef câteva pahare cu băutură pentru că s-a terminat treaba (procesul electoral) şi, profitând de neatenţia „chefliilor”, acesta le dă la semnat falsul proces-verbal; - „Post vot” - preşedintele secţiei de votare poate avea un formular de proces-verbal în alb pe care îl completează şi-l semnează în fals pe drumul de la secţie la biroul electoral judeţean.
13. Metoda „Uitucul”. Se întâmplă când membri Biroului uită cu intenţie să aplice ştampila de control sau timbrul autocolant pe buletinul de identitate, respectiv CI ale celui care votează, dându-i astfel posibilitatea de a vota din nou.
14. Metoda “Distrugerea”. Dacă ştampilele cu “votat” rămân la discreţia membrilor biroului după încheierea votului şi desfacerea urnelor, este posibilă ştampilarea anumitor buletine, care ulterior vor fi anulate.
15. Folosirea cărţilor de identitate falsificate. O persoană de încredere poate primi mai multe documente de identitate falsificate cu care poate vota în numele altor persoane. Metodă care poate sa fie folosită în oraşele mari.
16. Folosirea listelor electorale suplimentare. Cu 3 luni înainte de data alegerii persoane de încredere sau care au fost plătite în acest scop îşi schimbă reşedinţa pe raza unei localităţi şi sunt trecute în listele suplimentare, fără a solicita radierea persoanelor respective din copia de pe lista electorală permanentă de la domiciliul acestora. Se poate folosi cu rezultate majore în localităţi rurale. Atenţie şi la folosirea listelor complementare în care sunt înscrişi cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri, (mai ales în judeţele din Ardeal). Legea nu prevede în acest caz termenul de 3 luni înainte de data alegerilor pentru obţinerea vizei de reşedinţă.
17. Buletinul de vot„rebutat” (considerat ca fiind necorespunzător cerinţelor stabilite de legislaţia electorală privind editarea buletinelor de vot). Un rebut poate fi un mic punct în colţul din stânga în dreptul numelui unui candidat electoral pentru care se va vota.
