În Ordonanța Militară cu numărul 4, ministrul Marcel Vela anunța o serie de măsuri pentru românii care nu respectă izolarea la domiciliu. Aceștia au fost introduși în carantină instituționalizată, adică într-un loc aflat sub paza Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Iar mai apoi obligați să plătească și costurile cu cazarea și masa pentru 14 zile.
Doar că nu a mai existat și o procedură prin care să se facă efectiv acest lucru.
Când plătesc cei care au intrat forțat în carantină?
Dacă au ieșit deja, care este instituția care va avea sarcina de a recupera acești bani?
Ce se întâmplă când aceste persoane sunt insolvabile, iar banii nu pot fi recuperați?
Sunt întrebări la care răspunsurile au venit parțial. Iar povara financiară va cădea, cel mai probabil, în sarcina hotelierilor.
La nivelul județului Botoșani a fost introdus în carantină forțată cu obligația să-și plătească cazarea și masa, un număr de 64 de persoane.
Costurile pentru serviciile menționate mai sus diferă de la o unitate de cazare la alta.
Alocația de cazare în valoare de 230/lei/zi, care include, pe lângă costurile legate de asigurarea spațiului de locuit și cele cu serviciile de curățenie și spălătorie, cu produsele de igienă personală, lenjerie, prosoape, cu protecția bagajelor persoanelor și a altor efecte personale ale acestora. La aceste costuri se adaugă și cele cu masa, în cuantum de 50 de lei pe zi.
Pentru o singură persoană, la un „sejur” de 14 zile s-a ajuns așadar la o sumă de 3.920 de lei.
În situația în care persoana este cazată într-un centru de carantină pus la dispoziție în mod gratuit, adică în general imobile gestionate de diverse instituții ale statului, alocația de cazare este în valoare de 50/lei/zi, care include cheltuielile pentru pentru serviciile de curățenie, servicii de spălătorie, produse de igienă personală, lenjerie, prosoape, etc.
În acest caz, doar cazarea fără cele trei mese asigurate într-o singură zi, ajunge pentru cele 14 zile de carantină la 700 de lei de persoană. În cazul unor astfel de unități, care nu ofereau și masă, în Starea de Urgență pentru hrană erau încheiate contracte cu firme de catering de către Direcția de Sănătate Publică.
„Contravaloarea trebuie achită de către persoana carantinată la ieșirea din centru de carantinare. Urmează să se modifice HG nr. 201/2020 privind aprobarea normelor metodologice pentru stabilirea cheltuielilor pentru carantină și luarea unor măsuri în domeniul sănătății, precum și pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății, pentru ca autoritățile fiscale să aibă pârghiile necesare recuperării sumelor de bani, în situația in care aceștia nu plătesc benevol”,
Transmite Centrul Județean de Comunicare Botoșani
Adică, la acest moment încă nu este clar cum, când și cine va recupera acești bani.
Administratorul Taberei Codrii de Aramă de la Agafton susține că „s-a trezit” cu cinci astfel de „clienți” aduși de Poliție sau jandarmi.
„La una din serii mi-au adus cinci clienți din ăștia. În fine, nici nu am știut cum trebuie procedat, de încasat nu i-am încasat, de plătit ministerul nu plătește nimic”,
Radu Humelnicu, directorul Direcția Județeană de Sport și Tineret.
La Agafton spre exemplu, costurile pentru o zi de cazare au fost de 80 de lei, 50 pentru cheltuielile curente și restul de 30 pentru partea de decontaminare și cea de deșeuri sanitare.
Pentru un singur carantinat s-au adunat costuri nedecontate de 1.120 de lei și un total de 5.600 de lei pentru toți cinci.
Cât despre masă, firma de catering va trebui să își recupereze singură banii.
Și se induce ideea ca hotelierii sau firmele de catering să se îndrepte pe cale civilă împotriva celor care aveau obligația să-și plătească carantina.
„Soluția aceasta nu este acceptabilă sub nicio formă, să merg eu să mă îndrept împotriva unei persoane fizice care nu a venit de bunăvoie acolo, a venit adusă de o instituție a statului. Ăla nu au venit în concediu la mine și nici eu nu am știut că trebuie să le facturez la plecare. Oricum, nici nu aveam datele lor pe care le deține DSP-ul. Deci noi, cel mai probabil va trebui să dăm tot Statul Român în judecată”,
Radu Humelnicu, director DJST
În aceste condiții este posibil ca MAI să devină ținta unor procese pentru că la momentul respectiv era instituția care gestiona situația de criză. Cel puțin în starea de alertă, pentru că în cele două luni de stare de urgență, aceste situații erau gestionate de Ministerul Sănătății, prin Direcția de Sănătate Publică (DSP).
Când s-a ieșit din starea de urgență, MAI a preluat sarcina de a-i reține pe stradă și de a-i aduce în centru pe cei care nu au respectat izolarea la domiciliu.
„Probabil că împotriva MAI vom face demersurile de recuperare a banilor, este treaba lor cum pun problema. Nici administrația publică nu are nicio treabă, mi s-a spus: dle, recuperează de la primărie, că oricum ăștia plătesc și amenzile tot acolo”,
Radu Humelnicu, director DJST.
Pe data de 11 iunie, la Botoșani mai erau cazate 20 de persoane în două centre de carantină instituționalizată.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:
